1ra-2106/2018 — art.217-1 alin.3 lit.f,e CP

1ra-2106/2018 — art.217-1 alin.3 lit.f,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2106/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 05 aprilie

2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2018, declarat

de avocata Rodica Gaina, în numele inculpatei

Pitula Ecaterina Xxx, născută la xxx,

originară și locuitoare a mun. Xxx, str-la Xxx, cetățeancă

a R. Moldova, condamnată anterior prin:

1) sentința Judecătoriei Bălți din 21.12.2006, în baza

art. 2171 alin. (3) lit. a), c), f), 219 alin. (1), 84, 85 Cod

penal la 6 ani și 6 luni închisoare.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnată în baza art. 217 1 alin. (3) lit. f), e) Cod penal la 6 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor

narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, începând cu 05.04.2018.

nestabilit, a dobândirii drogurilor sub formă de marihuană, pe care le păstra în scop

de înstrăinare, pe care ulterior le-a împrăștiat pe o plapumă. La 24 iulie 2017,

aproximativ ora 16.00, urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor în scop de

înstrăinare, având asupra sa droguri sub formă de marihuană, care erau împrăștiate pe

o plapumă, s-a deplasat pe teritoriul Penitenciarului nr.11 Bălți, amplasat pe str.

Ștefan cel Mare 78 A, mun. Bălți, la camera de primire și distribuire a coletelor,

intenționând să transmită drogurile deținuților penitenciarului dat.

Ulterior, de către angajații Penitenciarului nr.11 Bălți, în cadrul efectuării

controlului coletelor în camera de primire și distribuire a coletelor, a fost depistată și

ridicată plapuma pe care era împrăștiată o masă vegetală, mărunțită de culoare verde,

cu miros specific de droguri, pe care Pitula Ecaterina o păstra în scop de înstrăinare.

1

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017, masa

vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, ridicată de la Pitula E., este marihuană,

cu masa de 25,5 gr, care, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă

proporții mari.

Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că a fost sunată

de nepotul Pitula E., care a rugat-o să i-a de la o persoană două pachete și să le ducă

la penitenciar. Pachetele le-a luat de la un băiat și o fată, care au ajutat-o să ducă

pachetele până la penitenciar, dar ce se afla în pachet nu cunoștea, fiindu-i spus că

sunt produse alimentare. Coletul era destinat pentru un deținut care se afla într-o

celulă cu Pitula E. Recunoaște că a transmis coletul, însă nu știa conținutul acestuia.

Declarațiile depuse la organul de urmărire penală nu corespund adevărului, cele date

în instanța de judecată sunt corecte.

Totodată, vinovăția ei este confirmată pe deplin prin probele administrate.

Astfel, martorul Cojocari G. a declarat că pe inculpata a adus un colet, în care

se afla o cuvertură, în interiorul căreia era iarbă. Coletul era destinat pentru Pitula

Edvard.

Martorul Mereuță V. a comunicat că inculpata a adus un colet în Penitenciarul

nr.11, Bălți. Fiind scanat, în el s-a depistat iarbă verde. Coletul era pentru deținutul

Pitula E.

Martorul Nicolaev G. a relatat că se afla în camera de distribuire când inculpata

a adus un colet, în care se afla o cuvertură cu masă mărunțită de culoare verde. În

cererea persoanelor care aduc colete, este indicat că, aceștia poartă răspundere pentru

obiectele interzise. Coletele aduse în instituția penitenciară, se scanează.

Conform procesului-verbal de percheziție nr.840 din 24.07.2017, procesului-

verbal de cercetare la fața locului din 24.07.2017, raportului de expertiză judiciară

nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde,

depistată în coletul adus de inculpată, este marihuană, greutatea substanței narcotice

fiind de 25,5 gr.

Astfel, inculpata urmărea scopul înstrăinării substanței narcotice pe teritoriul

instituției penitenciare, din momentul în care în coletul destinat pentru Pitula Edvard

a fost depistată și ridicată plapuma pe care era împrăștiată o masă vegetală mărunțită

de culoare verde cu miros specific.

Or, din probele administrate rezultă scopul de înstrăinare a substanțelor

narcotice pe teritoriul instituției penitenciarului nr.11 Bălți. Mai mult, din declarațiile

inculpatei rezultă recunoașterea vinei în partea ce ține de transmiterea coletului

destinat deținutului Pitula Edvard.

La etapa urmăririi penale, inculpata a recunoscut faptele invocate în

rechizitoriu, astfel, sunt apreciate ca declarative declarațiile inculpatei depuse în

cadrul instanței de judecată, ca fiind o modalitate de a se eschiva de la răspunderea

penală, or, vina acesteia a fost confirmată prin cumulul de probe administrate.

Demersul apărătorului privind audierea martorului Pitula E. este nefondat. Or,

avocatul nu a argumentat legătura cauzală dintre necesitatea audierii martorului dat și

învinuirea adusă inculpatei.

2

În același timp, versiunea apărătorului și inculpatei, că ultima nu a comis

infracțiunea imputată, este neîntemeiată, fiind prezentate probe ce-i confirmă cu

certitudine vinovăția.

Astfel, acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit.

e) și f) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică,

păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor,

săvârșită pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod

penal, că inculpata a comis o infracțiune gravă, nu este angajată în câmpul muncii,

anterior a fost judecată pentru comiterea infracțiunilor similare, însă nu și-a făcut

concluziile necesare și nu s-a corectat, din nou a comis o infracțiune, concluzionând

că reeducarea și corectarea ei este posibilă prin izolare de societate.

În același timp, instanța a reținut că cererea acuzării privind încasarea de la

inculpată în beneficiul statului a cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor

judiciare în mărime de 2944 lei este neîntemeiată, or, potrivit art. 229 Cod de

procedură penală, cheltuielile judiciare se compensează de către stat, aceasta

constituind obligația pozitivă a statului, în vederea asigurării bunei desfășurări a

procesului penal, iar efectuarea expertizelor medico-legale solicitate de organul de

urmărire penală este o acțiune procesuală ce ține de administrarea probatoriului și

formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

încasate de la inculpată în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2944

lei.

Apelantul a invocat că potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului.

Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați,

însă instanța de judecată a respins încasarea acestora.

3.1. A declarat apel și inculpata, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată.

Apelanta a indicat că probele înaintate de ea au fost respinse neîntemeiat, fără a

fi verificată veridicitatea lor. Instanța nu a audiat martorul cheie Pitula Edvard, care

are atribuție directă cu infracțiunea imputată, declarațiile cărui sunt obligatorii

referitor la coletul transmis inculpatei de către persoane străine, prin intermediul

acestui martorul.

Instanța nu a luat în considerare declarațiile inculpatei că este vinovată doar

pentru neverificarea coletului înainte de a-l transmite în penitenciar.

3.2. Avocata Elvira Iftodi, la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

Apelanta a invocat că în cadrul urmăririi penale inculpata a recunoscut vina

fiind amenințată de către sectorist, însă aceste declarații nu pot confirma săvârșirea

infracțiunii de către inculpată. În instanță ea a relatat că nu este vinovată și nu a

3

cunoscut despre conținutul coletului. Inculpata nu a cunoscut despre conținutul

coletului, prin urmare nu a avut intenția și nici scopul înfăptuirii circulației ilegale a

drogurilor.

Or, instanța urma să audieze martorul Pitula E. solicitat de apărare și ulterior a

persoanelor care aveau să fie identificați în urma declarațiilor martorului. Prin refuzul

de a fi audiat martorul apărării Pitula Eduard, a fost încălcat dreptul inculpatei la un

proces echitabil.

Totodată, instanța nu a luat în considerare datele ce caracterizează inculpata și

anume că ultima nu are antecedente penale, a fost angajată după eliberarea de

pedeapsă în baza Legii cu privire la amnistie, certificatul fiind anexat la materialele

cauzei, precum și că la moment se află la evidență la Agenția teritorială pentru

Ocuparea Forței de Muncă mun. Bălți.

apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a statuat că, la solicitarea a fost audiat martorul Pitula Edvard,

care a declarat că inculpata este mătușa sa. El a telefonat-o și rugat-o să transmită în

penitenciar un colet, destinat pentru o persoană care se deține cu el în celulă pe nume

Lavric Denis. Mătușa s-a întâlnit cu ruda lui Lavric D. și a luat coletul pentru a-l

transmite, iar în cererea semnată la penitenciar l-a indicat pe el, ca destinatar al

coletului. În cadrul verificării coletului la penitenciar, s-a depistat că printre alte

lucruri se aflau și substanțe narcotice, despre care nu cunoștea nici el și nici mătușa

sa.

Totodată, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv toate circumstanțele, dând probelor administrate o apreciere legală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, acestea dovedind, pe deplin,

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 1 alin. (3) lit. e) și

f) Cod penal.

Nu poate fi apreciată ca dubios calificarea faptei conform semnului calificativ

„cu scop de înstrăinare”, or, drogurile au fost aduse în penitenciar de către inculpată

anume pentru a fi transmise nepotului său, Pitula E., fapt despre care ea a și relatat în

declarațiile depuse la etapa urmăririi penale.

Argumentele apărării invocate în susținerea nevinovăției inculpatei au un

caracter declarativ fiind depuse cu scopul de a evita răspunderea penală a ultimei

pentru fapta comisă.

Prin apelul declarat, apărătorul a solicitat achitarea inculpatei pe motiv că în

acțiunile ei nu sunt întrunite elementele infracțiunii, iar în instanța de apel a pledat

pentru achitarea inculpatei pe motiv că fapta nu a fost comisă de ea. Respectiv, pe caz

se solicită achitarea inculpatei, cu invocarea a două temeiuri diferite, ce nu pot

coexista, poziția apărării fiind una contradictorie.

Partea apărării pledează pentru nevinovăția inculpatei, care ea a transmis

coletul în penitenciar, însă nu cunoștea că în conținutul acestuia se aflau și substanțe

narcotice. Însă, aceste declarații ale inculpatei, vin în contradicție cu cele depuse la

etapa urmăririi penale în calitate de bănuită, când a recunoscut că personal a

împrăștiat pe plapumă marihuana pe care a transmis-o în penitenciar nepotului său

4

Pitula E. Ulterior, fiind audiată în calitate de învinuită, și-a susținut declarațiile

depuse anterior, recunoscând acuzațiile aduse.

Nu pot fi reținute alegațiile apărării că inculpata a semnat declarațiile depuse la

etapa urmăririi penale fără a cunoaște conținutul lor, or, potrivit proceselor-verbale

ultima a încredințat ofițerului de urmărire penală să-i noteze declarațiile, personal a

declarat că recunoaște bănuială imputată, notând „признаю” și contrasemnând nota

în cauză. Și în procesul-verbal de audiere în calitate de învinuită din 21.09.2017

referitor la învinuirea adusă a notat că „recunosc”.

Declarațiile martorului Pitula Edvard sunt subiective, depuse cu scopul de a

dezvinovăți inculpata, ultima fiindu-i mătușă, deoarece ele nu sunt în coroborare cu

cele invocate de inculpată. Or, din declarațiile ultimei rezultă că, coletul pe care l-a

adus la penitenciar l-a preluat de la concubina lui Pitula Edvard, pe când ultimul

invocă că acest colet a fost transmis inculpatei de către o rudă a lui Lavric A., cu care

se deține într-o celulă. Aceste discordanțe denotă că poziția apărării este una

neîntemeiată, care vine în contradicție cu cumulul de probe cercetate în ședința de

judecată, care pe deplin confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

imputate.

Totodată, învinuirea adusă inculpatei este confirmată pe deplin prin declarațiile

martorilor Mereuță V., Zamfir O., Nicolaev G. și Cojocari G., care au depus declarații

analogice, că la camera de primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu provizii,

s-a apropiat Pitula Ecatereina, de la care a fost primit un colet destinat pentru

deținutul celulei nr.19, Pitula Edvard. În urma verificării coletului s-a depistat că el

conține o plapumă de culoare verde combinat cu galben și roșu, pe care era

împrăștiată o substanță vegetală, mărunțită, de culoare verde, cu miros specific de

droguri.

În coroborare cu aceste declarații sunt și probele scrise: procesul verbal cu

planșa fotografică din 14.09.2017, de examinare a unui pachet din polietilenă,

străveziu, care conține o plapumă de culoare verde combinat cu galben și roșu,

procesul verbal nr.840 din 24.07.2017 de percheziție a coletului cu provizii prezentat

de către inculpată, cererea ei cu privire la primirea coletului cu provizii pentru

deținutul Pitula E., proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică

anexată din 24.08.2017, raportul de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017 cu

planșa ilustrativă, potrivit cărui masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde,

ridicată de la Pitula Ecaterina este marihuana, greutatea substanței narcotice

marihuană, fiind de 25,5 gr, adică în proporții mari.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 7,

61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat,

atitudinea inculpatei față de fapta comisă, stabilindu-i o pedeapsă legală și echitabilă,

în corespundere cu împrejurările cauzei.

La fel, instanța de fond corect a respins solicitarea acuzării privind încasarea

cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor or, în cazurile când expertiza este dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către procuror din oficiu, plățile necesare

pentru efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a

bugetului de stat. Prin urmare, nu pot fi puse în sarcina inculpatei cheltuielile

necesare pentru realizarea acțiunilor ce vin să confirme vinovăția acesteia.

5

acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet

de judecată.

Recurenta a indicat că inculpata nu a avut scopul de a înstrăina drogurile, care

au fost depistate în coletul ce urma a să fie transmis unui deținut. Din declarațiile ei

rezultă că nu a cunoscut despre existența drogurilor în colet, mai mult că nu ea l-a

pregătit pentru a fi transmis.

Este eronată aprecierea instanței de apel, că la faza urmăririi penale inculpata a

recunoscut vina, fiind audiată în prezența apărătorului, deoarece ea nu a înțeles esența

bănuirii și învinuirii.

Atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, cauza penală a fost examinată

unilateral, doar în baza probelor acuzării, inculpatei fiindu-i îngrădit accesul la

justiție, la un proces echitabil și contradictoriu, fiind încălcate normele procedurale și

internaționale de examinare a unei cauze penale.

Inculpata nu este obligată să-și demonstreze nevinovăția, acuzarea trebuie să

prezinte instanței probe, care să nu pună la îndoială vinovăția ei, iar toate dubiile

privind vinovăția unei persoane trebuie să fie înlăturate, prevederi stipulate în art. 8

alin. (3) Cod de procedură penală.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de

procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și încadrarea

juridică corectă a acțiunilor ei infracționale, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatei de la urmărirea

penală, ale martorilor Mereuța V., Zamfir O., Nicolaev G. și Cojocari G., procesul-

verbal din 14.09.2017 cu planșa fotografică, potrivit cărui s-a efectuat examinarea

unui pachet din polietilenă straveziu care conține o plapumă de culoare verde

6

combinat cu galben și roșu, procesul-verbal de percheziție a coletului din 24.07.2017,

cererea inculpatei cu privire la primirea coletului cu provizii pentru deținutul Petula

E., procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 24.07.2017,

raportul de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017 cu planșa ilustrivă, că masa

vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, ridicată de la inculpată este marihuană,

greutatea substanței narcotice fiind de 25,5 gr., toate probele fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele

de fond și de apel indicând argumentat și detailat motivele pentru care au respins

versiunile și dovezile apărării, inclusiv relatările martorului Pitula Eduard, instanța de

apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol,

probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile

inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 1 alin. (3) lit. e) și f) Cod

penal (pct. 2. - 5. din decizie).

Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatei

în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în

care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în

latura pedepsei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

7

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe

care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în

acțiunile inculpatei sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, că i s-au aplicat

pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul

vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Rodica Gaina,

împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 05 aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2018, în privința inculpatei Pitula Ecaterina Xxx,

pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 ianuarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8