1ra-2106/2018 — art.217-1 alin.3 lit.f,e CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 05 aprilie 2018, Pitula Ecaterina a fost condamnată în baza art. 217 1 alin. (3) lit. f), e) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, începând cu 05.04.2018.

Instanța de fond a constatat că inculpata Pitula Ecaterina, într-un loc și mod nestabilit, a dobândirii drogurilor sub formă de marihuană, pe care le păstra în scop de înstrăinare, pe care ulterior le-a împrăștiat pe o plapumă. La 24 iulie 2017, aproximativ ora 16.00, urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, având asupra sa droguri sub formă de marihuană, care erau împrăștiate pe o plapumă, s-a deplasat pe teritoriul Penitenciarului nr.11 Bălți, amplasat pe str. Ștefan cel Mare 78 A, mun. Bălți, la camera de primire și distribuire a coletelor, intenționând să transmită drogurile deținuților penitenciarului dat. Ulterior, de către angajații Penitenciarului nr.11 Bălți, în cadrul efectuării controlului coletelor în camera de primire și distribuire a coletelor, a fost depistată și ridicată plapuma pe care era împrăștiată o masă vegetală, mărunțită de culoare verde, cu miros specific de droguri, pe care Pitula Ecaterina o păstra în scop de înstrăinare. 1 Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, ridicată de la Pitula E., este marihuană, cu masa de 25,5 gr, care, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mari. Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că a fost sunată de nepotul Pitula E., care a rugat-o să i-a de la o persoană două pachete și să le ducă la penitenciar. Pachetele le-a luat de la un băiat și o fată, care au ajutat-o să ducă pachetele până la penitenciar, dar ce se afla în pachet nu cunoștea, fiindu-i spus că sunt produse alimentare. Coletul era destinat pentru un deținut care se afla într-o celulă cu Pitula E. Recunoaște că a transmis coletul, însă nu știa conținutul acestuia. Declarațiile depuse la organul de urmărire penală nu corespund adevărului, cele date în instanța de judecată sunt corecte. Totodată, vinovăția ei este confirmată pe deplin prin probele administrate. Astfel, martorul Cojocari G. a declarat că pe inculpata a adus un colet, în care se afla o cuvertură, în interiorul căreia era iarbă. Coletul era destinat pentru Pitula Edvard. Martorul Mereuță V. a comunicat că inculpata a adus un colet în Penitenciarul nr.11, Bălți. Fiind scanat, în el s-a depistat iarbă verde. Coletul era pentru deținutul Pitula E. Martorul Nicolaev G. a relatat că se afla în camera de distribuire când inculpata a adus un colet, în care se afla o cuvertură cu masă mărunțită de culoare verde. În cererea persoanelor care aduc colete, este indicat că, aceștia poartă răspundere pentru obiectele interzise. Coletele aduse în instituția penitenciară, se scanează. Conform procesului-verbal de percheziție nr.840 din 24.07.2017, procesului- verbal de cercetare la fața locului din 24.07.2017, raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, depistată în coletul adus de inculpată, este marihuană, greutatea substanței narcotice fiind de 25,5 gr. Astfel, inculpata urmărea scopul înstrăinării substanței narcotice pe teritoriul instituției penitenciare, din momentul în care în coletul destinat pentru Pitula Edvard a fost depistată și ridicată plapuma pe care era împrăștiată o masă vegetală mărunțită de culoare verde cu miros specific. Or, din probele administrate rezultă scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice pe teritoriul instituției penitenciarului nr.11 Bălți. Mai mult, din declarațiile inculpatei rezultă recunoașterea vinei în partea ce ține de transmiterea coletului destinat deținutului Pitula Edvard. La etapa urmăririi penale, inculpata a recunoscut faptele invocate în rechizitoriu, astfel, sunt apreciate ca declarative declarațiile inculpatei depuse în cadrul instanței de judecată, ca fiind o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală, or, vina acesteia a fost confirmată prin cumulul de probe administrate. Demersul apărătorului privind audierea martorului Pitula E. este nefondat. Or, avocatul nu a argumentat legătura cauzală dintre necesitatea audierii martorului dat și învinuirea adusă inculpatei. 2 În același timp, versiunea apărătorului și inculpatei, că ultima nu a comis infracțiunea imputată, este neîntemeiată, fiind prezentate probe ce-i confirmă cu certitudine vinovăția. Astfel, acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. e) și f) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică, păstrarea și transportarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod penal, că inculpata a comis o infracțiune gravă, nu este angajată în câmpul muncii, anterior a fost judecată pentru comiterea infracțiunilor similare, însă nu și-a făcut concluziile necesare și nu s-a corectat, din nou a comis o infracțiune, concluzionând că reeducarea și corectarea ei este posibilă prin izolare de societate. În același timp, instanța a reținut că cererea acuzării privind încasarea de la inculpată în beneficiul statului a cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 2944 lei este neîntemeiată, or, potrivit art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se compensează de către stat, aceasta constituind obligația pozitivă a statului, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, iar efectuarea expertizelor medico-legale solicitate de organul de urmărire penală este o acțiune procesuală ce ține de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării.

Procurorul în Procuratura municipiului Bălți, A. Gordilă, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate de la inculpată în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2944 lei. Apelantul a invocat că potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată a respins încasarea acestora. 3.1. A declarat apel și inculpata, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată. Apelanta a indicat că probele înaintate de ea au fost respinse neîntemeiat, fără a fi verificată veridicitatea lor. Instanța nu a audiat martorul cheie Pitula Edvard, care are atribuție directă cu infracțiunea imputată, declarațiile cărui sunt obligatorii referitor la coletul transmis inculpatei de către persoane străine, prin intermediul acestui martorul. Instanța nu a luat în considerare declarațiile inculpatei că este vinovată doar pentru neverificarea coletului înainte de a-l transmite în penitenciar. 3.2. Avocata Elvira Iftodi, la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Apelanta a invocat că în cadrul urmăririi penale inculpata a recunoscut vina fiind amenințată de către sectorist, însă aceste declarații nu pot confirma săvârșirea infracțiunii de către inculpată. În instanță ea a relatat că nu este vinovată și nu a 3 cunoscut despre conținutul coletului. Inculpata nu a cunoscut despre conținutul coletului, prin urmare nu a avut intenția și nici scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor. Or, instanța urma să audieze martorul Pitula E. solicitat de apărare și ulterior a persoanelor care aveau să fie identificați în urma declarațiilor martorului. Prin refuzul de a fi audiat martorul apărării Pitula Eduard, a fost încălcat dreptul inculpatei la un proces echitabil. Totodată, instanța nu a luat în considerare datele ce caracterizează inculpata și anume că ultima nu are antecedente penale, a fost angajată după eliberarea de pedeapsă în baza Legii cu privire la amnistie, certificatul fiind anexat la materialele cauzei, precum și că la moment se află la evidență la Agenția teritorială pentru Ocuparea Forței de Muncă mun. Bălți.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2018, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a statuat că, la solicitarea a fost audiat martorul Pitula Edvard, care a declarat că inculpata este mătușa sa. El a telefonat-o și rugat-o să transmită în penitenciar un colet, destinat pentru o persoană care se deține cu el în celulă pe nume Lavric Denis. Mătușa s-a întâlnit cu ruda lui Lavric D. și a luat coletul pentru a-l transmite, iar în cererea semnată la penitenciar l-a indicat pe el, ca destinatar al coletului. În cadrul verificării coletului la penitenciar, s-a depistat că printre alte lucruri se aflau și substanțe narcotice, despre care nu cunoștea nici el și nici mătușa sa. Totodată, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv toate circumstanțele, dând probelor administrate o apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, acestea dovedind, pe deplin, vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 1 alin. (3) lit. e) și f) Cod penal. Nu poate fi apreciată ca dubios calificarea faptei conform semnului calificativ „cu scop de înstrăinare”, or, drogurile au fost aduse în penitenciar de către inculpată anume pentru a fi transmise nepotului său, Pitula E., fapt despre care ea a și relatat în declarațiile depuse la etapa urmăririi penale. Argumentele apărării invocate în susținerea nevinovăției inculpatei au un caracter declarativ fiind depuse cu scopul de a evita răspunderea penală a ultimei pentru fapta comisă. Prin apelul declarat, apărătorul a solicitat achitarea inculpatei pe motiv că în acțiunile ei nu sunt întrunite elementele infracțiunii, iar în instanța de apel a pledat pentru achitarea inculpatei pe motiv că fapta nu a fost comisă de ea. Respectiv, pe caz se solicită achitarea inculpatei, cu invocarea a două temeiuri diferite, ce nu pot coexista, poziția apărării fiind una contradictorie. Partea apărării pledează pentru nevinovăția inculpatei, care ea a transmis coletul în penitenciar, însă nu cunoștea că în conținutul acestuia se aflau și substanțe narcotice. Însă, aceste declarații ale inculpatei, vin în contradicție cu cele depuse la etapa urmăririi penale în calitate de bănuită, când a recunoscut că personal a împrăștiat pe plapumă marihuana pe care a transmis-o în penitenciar nepotului său 4 Pitula E. Ulterior, fiind audiată în calitate de învinuită, și-a susținut declarațiile depuse anterior, recunoscând acuzațiile aduse. Nu pot fi reținute alegațiile apărării că inculpata a semnat declarațiile depuse la etapa urmăririi penale fără a cunoaște conținutul lor, or, potrivit proceselor-verbale ultima a încredințat ofițerului de urmărire penală să-i noteze declarațiile, personal a declarat că recunoaște bănuială imputată, notând „признаю” și contrasemnând nota în cauză. Și în procesul-verbal de audiere în calitate de învinuită din 21.09.2017 referitor la învinuirea adusă a notat că „recunosc”. Declarațiile martorului Pitula Edvard sunt subiective, depuse cu scopul de a dezvinovăți inculpata, ultima fiindu-i mătușă, deoarece ele nu sunt în coroborare cu cele invocate de inculpată. Or, din declarațiile ultimei rezultă că, coletul pe care l-a adus la penitenciar l-a preluat de la concubina lui Pitula Edvard, pe când ultimul invocă că acest colet a fost transmis inculpatei de către o rudă a lui Lavric A., cu care se deține într-o celulă. Aceste discordanțe denotă că poziția apărării este una neîntemeiată, care vine în contradicție cu cumulul de probe cercetate în ședința de judecată, care pe deplin confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate. Totodată, învinuirea adusă inculpatei este confirmată pe deplin prin declarațiile martorilor Mereuță V., Zamfir O., Nicolaev G. și Cojocari G., care au depus declarații analogice, că la camera de primire și distribuire a coletelor și pachetelor cu provizii, s-a apropiat Pitula Ecatereina, de la care a fost primit un colet destinat pentru deținutul celulei nr.19, Pitula Edvard. În urma verificării coletului s-a depistat că el conține o plapumă de culoare verde combinat cu galben și roșu, pe care era împrăștiată o substanță vegetală, mărunțită, de culoare verde, cu miros specific de droguri. În coroborare cu aceste declarații sunt și probele scrise: procesul verbal cu planșa fotografică din 14.09.2017, de examinare a unui pachet din polietilenă, străveziu, care conține o plapumă de culoare verde combinat cu galben și roșu, procesul verbal nr.840 din 24.07.2017 de percheziție a coletului cu provizii prezentat de către inculpată, cererea ei cu privire la primirea coletului cu provizii pentru deținutul Pitula E., proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexată din 24.08.2017, raportul de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017 cu planșa ilustrativă, potrivit cărui masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, ridicată de la Pitula Ecaterina este marihuana, greutatea substanței narcotice marihuană, fiind de 25,5 gr, adică în proporții mari. La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, atitudinea inculpatei față de fapta comisă, stabilindu-i o pedeapsă legală și echitabilă, în corespundere cu împrejurările cauzei. La fel, instanța de fond corect a respins solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor or, în cazurile când expertiza este dispusă de către organul de urmărire penală sau de către procuror din oficiu, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Prin urmare, nu pot fi puse în sarcina inculpatei cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor ce vin să confirme vinovăția acesteia. 5

Avocata Rodica Gaina a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a indicat că inculpata nu a avut scopul de a înstrăina drogurile, care au fost depistate în coletul ce urma a să fie transmis unui deținut. Din declarațiile ei rezultă că nu a cunoscut despre existența drogurilor în colet, mai mult că nu ea l-a pregătit pentru a fi transmis. Este eronată aprecierea instanței de apel, că la faza urmăririi penale inculpata a recunoscut vina, fiind audiată în prezența apărătorului, deoarece ea nu a înțeles esența bănuirii și învinuirii. Atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, cauza penală a fost examinată unilateral, doar în baza probelor acuzării, inculpatei fiindu-i îngrădit accesul la justiție, la un proces echitabil și contradictoriu, fiind încălcate normele procedurale și internaționale de examinare a unei cauze penale. Inculpata nu este obligată să-și demonstreze nevinovăția, acuzarea trebuie să prezinte instanței probe, care să nu pună la îndoială vinovăția ei, iar toate dubiile privind vinovăția unei persoane trebuie să fie înlăturate, prevederi stipulate în art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor ei infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatei de la urmărirea penală, ale martorilor Mereuța V., Zamfir O., Nicolaev G. și Cojocari G., procesul- verbal din 14.09.2017 cu planșa fotografică, potrivit cărui s-a efectuat examinarea unui pachet din polietilenă straveziu care conține o plapumă de culoare verde 6 combinat cu galben și roșu, procesul-verbal de percheziție a coletului din 24.07.2017, cererea inculpatei cu privire la primirea coletului cu provizii pentru deținutul Petula E., procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 24.07.2017, raportul de expertiză nr.34/12/2-R-1186 din 15.08.2017 cu planșa ilustrivă, că masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, ridicată de la inculpată este marihuană, greutatea substanței narcotice fiind de 25,5 gr., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele de fond și de apel indicând argumentat și detailat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, inclusiv relatările martorului Pitula Eduard, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 1 alin. (3) lit. e) și f) Cod penal (pct. 2. - 5. din decizie). Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatei în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, 7 formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatei sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, că i s-au aplicat pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Rodica Gaina, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 05 aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2018, în privința inculpatei Pitula Ecaterina Xxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 ianuarie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 8