Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Dosarul nr.
3ra-504/19
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 mai 2019
Părțile
SRL Moldpresa Grup vs SA Apa Canal Chisinau
Pe scurt
Exceptia de neconstitutionalitate

3ra-504/19 — Anularea facturii

Dosarul nr. 3ra-504 /19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Cojocaru, S. Iorgov, E. Clim) ÎNCHEIERE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Valeriu Doagă Mariana Pitic Iurie Bejenaru Tamara Chișca-Doneva examinând cererea Societății cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea facturii și a probelor prelevate, c o n s t a t ă: La 04 iunie 2018 SRL „Moldpresa Grup” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă Canal Chişinău” cu privire la anularea facturii şi a probelor prelevate.

Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râșcani cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Moldpresa Grup” împotriva SA „Apă Canal Chişinău” cu privire la anularea facturii AAD 5088788 şi a probelor prelevate, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de SRL „Moldpresa Grup” și s-a menținut hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 19 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Moldpresa Grup” a depus recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Ulterior, la 12 martie 2019, SRL „Moldpresa Grup” a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noțiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013. 1 Examinând cererea SRL „Moldpresa Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale a Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu derogările stipulate în enunțul doi și trei al normei. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale a Republicii Moldova în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171. În corespundere cu art. 121 Cod de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale, instanţa nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituţia a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă 2 până la pronunțarea Curţii Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanţa de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Completul reţine că, la data de 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituţia Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curţii Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) şi lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanţa constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituţia a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curţii Constituționale, or, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curţii Constituționale, decât doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care întruneşte aceste condiții poate fi ridicată în faţă oricărei instanțe. Așadar, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curţii Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă şi § 82 din hotărârea Curţii Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016. În această ordine de idei, reiterând raționamentele expuse de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 2 din 09 februarie 2016, Completul Colegiului civil, comercial şi de 3 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele.

Obiectul excepţiei de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noţiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, fiind ridicată de către reprezentantul SRL „Moldpresa Grup”, în dosarul nr. 3ra-504/19, aflat la examinare în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiție, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) şi g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. La fel, Colegiul reține că prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noțiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nu au constituit anterior obiectul controlului constituționalității.

Totodată, Curtea a menționat că instanței de judecată îi revine inclusiv și obligația de a verifica dacă norma a cărei neconstituționalitate se invocă este incidentă la soluționarea fondului cauzei. În acest sens, Curtea Constituțională a relevat că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituție, presupune stabilirea corelației dintre normele legislative şi textul Constituției, ținând cont de principiul supremației acesteia şi de pertinența prevederilor contestate pentru soluționarea litigiului principal în instanțele de judecată. Astfel, Curtea Supremă de Justiție urmează să stabilească dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei, și dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte şi sunt determinante pentru soluționarea chestiunii.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că excepția de neconstituționalitate poate fi invocată într-un proces declanșat doar în cazul în care normele contestate au incidență în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată. Or excepția de neconstituționalitate exprimă o legătură organică, logică între problema de constituționalitate şi fondul litigiului principal (Decizia Curţii Constituționale nr. 97 din 17 octombrie 2017, §22). Respectiv, una din condițiile de ridicare a excepției de constituționalitate reprezintă aplicarea prevederilor contestate la soluționarea cauzei. Sub acest aspect, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, relevă următoarele.

În speţa dedusă judecăţii, reclamantul prin acțiunea înaintată a solicitat anularea facturii şi a probelor prelevate de SA „Apă Canal Chişinău”, cu trimitere la alte prevederi ale Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, decât cele contestate prin cererea de ridicare a excepției de neconstituţionalitate. În acest sens se reţine că excepţia de neconstituționalitate invocată de reprezentantul SRL „Moldpresa Grup” vizează prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noţiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, care nu se referă la fondul litigiului principal, fiind inoperabilă în cadrul rezolvării excepțiilor de neconstituționalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituționalității normelor.

4 De asemenea, instanța de recurs constată că normele a cărei constituționalitate se cer a fi verificate, nu au fost aplicate raporturilor juridice în cauză, or, în speță instanţele ierarhic inferioare nu au aplicat prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noţiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, precum şi faptul că recurentul nu a insistat asupra necesității aplicării acestora în cadrul prezentului litigiu.

La caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, cererea SRL „Moldpresa Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate nu întrunește exigențele evidențiate supra, or, la caz sunt aplicabile prevederile Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, nr. 303 din 13 decembrie 2013, dar concretizate prin alte norme decît cele contestate. Astfel, Completul reține că prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 4, noţiunea „avizare a tarifelor”, art. 15 alin. (2) lit. h), art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, nr. 303 din 13 decembrie 2013, nu au fost invocate nemijlocit de către recurent în faţa instanţelor ierarhic inferioare sau în cererea de recurs pendinte, precum şi nu au fost aplicate de către instanţe la soluţionarea litigiului dedus judecăţii.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea SRL „Moldpresa Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale, urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 121, 270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea Societății cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curţii Constituționale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea facturii și a probelor prelevate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Valeriu Doagă Mariana Pitic Iurie Bejenaru Tamara Chișca-Doneva 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.