3ra-1003/21 — Anularea actelor administrative individuale defavorabile

Dosarul nr.3ra-1003/2021 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (O. Melniciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 22 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, de la examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Centru mun.

Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Chişinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, c o n s t a t ă : La 21 mai 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” a înaintat cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile. Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani fost atras în proces Dumitru Bivol, în calitate de persoană terță (f.d.80, vol.I).

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile. S-a anulat decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.85 din 12 martie 2020 pe marginea contestației depuse împotriva deciziei nr.129/223 din 13 februarie 2020. S-a anulat decizia Direcției Generale Administrare Fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat nr.129/223 din 13 februarie 2020 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”.

1 S-a anulat actul de control fiscal nr.1-832258 din 15 ianuarie 2020 întocmit de Direcția Generală Administrare Fiscală Centru asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” (f.d.128-138, vol.I). Prin decizia din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Chişinău a fost respins apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat împotriva hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani (f.d.209, 210-223, vol.I). La 02 iunie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală mun.

Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Chişinău (f.d.1-2, vol.II), ulterior, la 23 august 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d.13-22, vol.II). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, prin încheierea din 15 decembrie 202, l-a numit spre examinare în complet din cinci judecători.

La 22 decembrie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, de la examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Centru mun. Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Chişinău. În susținerea cererii de recuzare a invocat că, în cadrul acestui dosar la data de 15 decembrie 2021 s-a examinat admisibilitatea recursului, ca urmare fiind numită examinarea recursului în complet de 5 judecători. La 14 mai 2021, de către Societatea pe Acțiuni „Maşrut” şi Î.S.

„Servicii Transport Auto” a fost depusă o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare şi atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorilor: Tamara Chişcă-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu şi Victor Burduh pe motivele inter alia: manifestarea de neprofesionalism, emiterea unor decizii nemotivate şi incomplete, interpretarea eronată a legii ş.a., care au ca efect încălcarea prevederilor art. 6 CEDO.

Mai menționează că, Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” este fondatorul Societății cu Răspundere Limitată „Rodadem” care la rândul său este acţionarul Societății pe Acțiuni „Maşrut”, în cumul cu circumstanţa privind depunerea sesizării către Consiliul Superior al Magistraturii şi a posibilităţii ca această sesizare să influenţeze cariera şi reputaţia judecătorilor vizaţi, astfel consideră că judecătorii vizați pot manifesta lipsa de imparţialitate şi emiterea unei decizii în defavoarea intimatei. Aderent, în vederea respectării şi evitării îngrădirii dreptului prevăzut de către articolul 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi anume de încălcare a dreptului 2 la o judecată echitabilă şi imparţială, ori, CEDO indică că este esenţial într-o societate democratică ca instanţele să inspire încredere.

Corespunzător, dacă există vreun motiv legitim de a crede că un judecător poate fi părtinitor într-o cauză, atunci acest judecător trebuie recuzat. În susținerea cererii de recuzare Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, invocă prevederile art.50 lit.e) Cod de procedură civilă. Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Totodată, conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b)și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau în alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la închiderea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ, se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu prevederile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171. Articolul 52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluţionării cererii de abţinere de la judecată şi efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 şi 54. 3 În conformitate cu art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiţii esenţiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privinţa judecătorului şi anume: recuzarea trebuie să fie motivată şi poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 22 decembrie 2021 Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, a înaintat recuzare judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu. În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că propunerea de recuzare înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin, este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan, Nicolae Craiu, fiind invocat faptul că Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” este companie afiliată cu Societatea pe Acțiuni „Mașrut” care este autorul sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu referire la argumentul depunerii la 14 mai 2021 a sesizării către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la verificarea acțiunilor judecătorilor vizați, acestea nu denotă temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorilor să fie pusă la îndoială rezonabilă. Aceasta deoarece participarea judecătorilor vizați la examinarea unor litigii inclusiv între aceleași părți, însă asupra unui alt obiect și unei alte cerințe care deși se întemeiază pe aceleași norme de drept material nu exclude posibilitatea judecătorilor de a participa la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezenta cauză. Or, prin actele judecătorești la care face referire reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, Maxim Caciarin în sesizarea depusă Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii care se solicită a fi recuzați nu și-au expus opinia asupra prezentei cauze deduse judecății.

Subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați, susceptibile de a le afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorii recuzaţi nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.1 lit.e) din Codul de procedură civilă, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea judecătorilor.

4 Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor şi cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege”. În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor recuzați, Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării acestora la judecarea cauzei. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca- Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Nicolae Craiu.

În conformitate cu art.202 alin.(4), 195, 230 Cod administrativ, art.50-53 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus”, reprezentat de Maxim Caciarin cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Nicolae Craiu, de la 5 examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Centru mun. Chișinău împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curţii de Apel Chişinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taxi-Service Plus” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoană terță Dumitru Bivol cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic 6