3-19/24 — Cu privire la anularea hotărârii

Ion Teţcu a depus acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Comisiei de evaluare externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie (Comisia), prin care a solicitat: - constatarea, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, a admiterii de erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare şi existența circumstanțelor de fapt care puteau duce la promovarea evaluării şi dispunerea reluării procedurii de evaluare cu restituirea materialelor Comisiei de evaluare; - anularea hotărârii Consiliului nr. 409/26, din 9 iulie 2024.

Reclamantul a indicat, că, la 14 august 2023, a depus cerere pentru participare la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, în modul prevăzut de hotărârea Consiliului nr. 121/6, din 10 aprilie 2023. El a fost inclus pe lista candidaților remisă de CSM la 23 august 2023 în adresa Comisiei de evaluare. În perioada august 2023 - ianuarie 2024 s-a derulat procedura de evaluare a acestuia, perioadă în care a prezentat, prin intermediul e- mailului, toate actele şi informațiile disponibile şi necesare realizării exercițiului de evaluare.

La 5 ianuarie 2024, Comisia de evaluare i-a comunicat lui Ion Teţcu că a identificat aspecte care generează dubii cu privire la conformitatea acestuia cu criteriile de integritate etică şi financiară şi l-a invitat să participe la audierea programată pentru data de 17 ianuarie 2024, ora 14:00. În cadrul audierii publice din 17 ianuarie 2024, Ion Teţcu a confirmat corectitudinea răspunsurilor sale din 1 chestionarul de etică şi a declarat că nu are corectări. De asemenea, el a prezentat Comisiei de evaluare punctul său de vedere alternativ şi unele documente referitoare la aspectele discutate în cadrul audierii.

La 17 mai 2024, Comisia a comunicat reclamantului raportul de evaluare cu propunerea de nepromovare. Prin hotărârea CSM nr. 409/26, din 9 iulie 2024, a fost acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către reclamant. Averea inexplicabilă pentru 2021

La acest aspect reclamantul a menţionat că, potrivit concluziilor Comisiei de evaluare şi Consiliului Superior al Magistraturii, pretinsa avere inexplicabilă reprezentă un flux financiar de ieșire mai mare decât fluxul financiar de intrare, rezultând un sold negativ de - 262.639 MDL, cifră care este eronată, având la bază date şi calcule eronate, contrare materialelor dosarului de evaluare şi a circumstanțelor de fapt, care nu corespund realității şi au ca scop nepromovarea evaluării de către reclamant.

Comisia de evaluare, pentru anul 2021, la compartimentul „fluxul financiar de intrare în anul 2021”, în tabelul de la pct. 59 din raport, a omis, fără o justificare rezonabilă să includă: - circa 109.285 MDL - economii în numerar din anii precedenți, cifră care a fost enunțată estimativ de către reclamant la runda 2 de răspunsuri; - 60.000 MDL - împrumutul fără dobândă oferit în anul 2019, returnat în anul 2021 şi care a fost enunțat de reclamant în răspunsurile date la runda 3 şi confirmat recent prin declarația pe proprie răspundere a lui I.G. prezentată la Consiliul.

Tot în raportul pentru anul financiar 2021, la „fluxul financiar de ieșire (MDL)”, în tabelul de la pct. 59 din raportul de evaluare, s-a reţinut în calcul: - 56.000 MDL- reţinută eronat de Comisia de evaluare ca cheltuieli pentru educația copiilor. Suma reală aferentă cheltuielilor pentru educația copiilor este de 53.448 MDL, reprezentând cheltuielile efectiv suportate pe parcursul anului 2021, confirmate prin certificatul privind plățile lunare pentru anul 2021, eliberat la 27 mai 2024 de către SRL „Ingenium-Grup”. Totodată pentru a combate argumentul Comisiei de evaluare şi al CSM potrivit căruia nu ar putea fi exclusă existența altor cheltuieli aferente serviciilor grădiniță, sunt anexate, în copie, contractele de prestare a serviciilor de educația copiilor din anul 2020 şi 2021,precum şi confirmarea din 15 iulie 2024, din care rezultă cuantumul cheltuielilor efectiv achitate. - 66.236,08 MDL, rambursări de împrumut (inclusiv dobânda), format din suma de 56.964,62 MDL rambursare de credit, + 9.271,40 MDL dobânzi, + 0,06 MDL amenzi procentuale, calcule confirmate prin certificatul MAIB cu nr. S772/E0006 din 10 ianuarie 2024, prezentat atât la Comisia de evaluare, cât şi Consiliului Superior al Magistraturii şi nicidecum suma de 2 126.457,72 MDL, care reprezintă rulaj şi nu rambursare de credit şi care a fost reținută în calcul de către Comisia de evaluare în toate 3 runde de întrebări. La acest aspect reclamantul a evidențiat că Secretariatul comisiei şi însăși Comisia de evaluare din start cunoșteau că cifra de 126.457,72 MDL, indicată de către Ion Teţcu în declarația pentru 5 ani, este una estimată incorect, întrucât deținea informația bancară pe acest cont de credit din care erau evidente mișcările (descifrările) mijloacelor pe cont pe întreg anul 2021. - 205.700 MDL, economii în numerar acumulate pe parcursul anului 2021 eronat reţinut de către Comisia de evaluare, dar 96.415 MDL, or, reclamantul atât în corespondența cu Secretariatul Comisiei de evaluare, cât şi în faţa Comisiei de evaluare în cadrul audierilor publice, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii a afirmat că nu a putut şi nu a făcut economii de 205.700 MDL pe întreg anul 2021, dar pe parcursul mai multor ani, inclusiv şi 2021. Ba mai mult, în runda 1 de întrebări, ca răspuns la întrebarea cu nr. 4, pag. 4, a explicat că „sursa de fonduri a economiilor în numerar exact nu pot să afirm însă, în principal, au constituit veniturile obținute de la locul de muncă, după cum urmează: Procuratura Generală, Centrul Republican Ameliorarea Reproducția Animalelor şi IM „Firstline” SRL; venitul obținut din alte surse legale şi anume, obținerea datoriei de la Ministerul Finanţelor”, adică sursele de venit din anii 2019, 2020, 2021, etc. Astfel, nu este clar din care raționamente şi/sau probe Comisia de evaluare a concluzionat în pct. 65 din raport, iar Consiliul Superior al Magistraturii a preluat că, suma de 205.700 MDL drept economii au fost acumulați doar pe parcursul anului 2021. Faptul că în runda 1 de întrebări reclamantul a indicat că nu îşi amintește suma economiilor în numerar în anii 2020, 2019, 2018, 2017, 2016 precum şi din ceilalți ani, nu permite Comisiei de evaluare de a conchide că nu au existat, - 41.941 MDL, cheltuieli de vacanță, recunoscute şi probate prin acte prezentate de către Ion Teţcu. - 162.144 MDL, cheltuielile de consum al populației (CCP), care de fapt reprezintă, la fel, o sumă estimativă şi în mediu având la bază un calcul cu o probabilitate de 95 % şi care nu reflectă cheltuielile reale de consum ale familiei subsemnatului care au fost mai mici. - 576.473 MDL incorect reținută de către Comisia de evaluare, Ion Teţcu recunoscând suma de 464.637,08 MDL, care reprezintă soldul final al fluxurilor financiare de ieșire (MDL) pentru anul 2021.

În acest context Ion Teţcu a menţionat, că în eventualitatea scăderii din 483.119,00 MDL, care reprezintă soldul final al „fluxurilor financiare de intrare (MDL) pentru anul 2021” a sumei de 464.637,08 MDL, care reprezintă soldul final al fluxurilor financiare de intrare (MDL) pentru același an, s-ar obține 18.481,92 MDL sold pozitiv pentru anul 2021. 3

În lumina celor relevate supra, susține reclamantul Ion Tețcu că, fluxul financiar din anul 2021, ar reflecta calculele conform următorului tabel: Fluxul financiar de intrare Fluxul financiar de ieşire (MDL) (MDL) Salariul net 298.227,00 Chiria locuinței 44.453,00 Indemnizații de la CNAS 8.107,00 Cheltuieli pentru 53.448,00 educația copiilor Cadouri în bani 7.500,00 Rambursări de împrumut (inclusiv si 66.236,08 dobândă) Economii în numerar la Economii în numerar începutul anului 2021 obținute pe parcursul 109.285,00 96.415,00 acumulate din anii anului 2021 precedenți Returnarea datoriei din Cheltuieli de vacanță 41.941,00 60.000,00 anul 2019 CCP 162.144,00 Sold 483.119,00 Sold 464.637.08 Diferență + 18.481,92

În opinia lui Ion Teţcu, este neîntemeiat raționamentul Consiliului Superior al Magistraturii preluat de la Comisia de evaluare precum că: „suma de 109.285 MDL nu se încadrează în ecuația: economii în numerar la începutul anului - cheltuieli în numerar pe parcursul anului + numerar retras pe parcursul anului = economii în numerar. În această ecuație, valoarea numerarului retras este cunoscută cu certitudine, iar cheltuielile în numerar sunt calculate cu o certitudine rezonabilă luând în considerare datele disponibile Comisiei. Prin urmare, Comisia urma a lua în considerare economiile în numerar la începutul anului declarate după a doua rundă de întrebări de 109.825 MDL, care ar acoperi cheltuielile în numerar efectuate pe parcursul anului 2021. Acest argument, conform concluziei Comisiei de evaluare, confirmă că, cumulând economiile în numerar de 109.825 MDL declarate de subiect şi numerarul de 150. 893 MDL retras pe parcursul anului, nu este posibil să se fi suportat cheltuieli în numerar de 270.180 MDL şi să fi avut economii în numerar de 205.700 MDL la sfârșitul anului. În baza considerentelor de mai sus, Comisia a conchis că suma de 109.825 MDL, declarată de subiect ca economii în numerar la începutul anului 2021, nu este justificată şi respectiv nu a fost luată în considerare la calcularea fluxului financiar de intrare pentru anul 2021”, or, reclamantul pe parcursul anului 2021 a acumulat economii nu de 205.700 MDL, dar și în sumă de 96.415 MDL, care Comisia de evaluare nu le-a observat. 4

Mai mult, din analiza actelor financiare rezultă că a avut în 2020, 2019 şi ceilalți ani flux pozitiv din care a avut posibilitate financiară de a acumula economii. Consideră că calcul efectuat de Comisia de evaluare după metoda „rulării înapoi” doar în raport cu anul 2021 este unul incorect, ceea ce de fapt a dus la crearea unui sold negativ, or, veniturile din anii precedenți permit anual acumulare de economii.

La fel, nemotivate sunt şi concluziile Consiliului Superior al Magistraturii preluate, la fel, de la Comisia de evaluare precum că: „declararea unui împrumut returnat ca sursă de venit pentru 2021. Comisia a observat că I.G. nu a figurat în calitate de creditor în nicio declarație prezentată de subiect în cursul perioadei de evaluare şi că existența împrumutului returnat a fost menționată numai după a treia rundă de întrebări. Faptul că familia subiectului a reușit să împrumute bani nu a fost cunoscut până când nu a fost necesar să se confirme economiile în numerar la sfârșitul anului 2021. Astfel de economii în numerar au apărut în momentul în care a fost necesar să argumenteze fluxul financiar din 2020 - 2022. În special, împrumutul de 60.000 MDL nu a fost reflectat în declarațiile la Autoritatea Naţională de Integritate din perioada de evaluare. Prin urmare, Comisia a considerat că argumentul privind recuperarea împrumutului de la I.G. nu este justificat şi nu a acceptat suma de 60.000 MDL ca venit la calcularea fluxului financiar de intrare pentru anul 2021”, or, Ion Teţcu a indicat că suma de 60.000 MDL oferită de reclamant cu împrumut lui I.G. în 2019 şi returnată în 2021, nu necesita a fi raportată la Autoritatea Naţională de Integritate sau Comisiei de evaluare. Averea inexplicabilă pentru 2022.

Ion Teţcu a menţionat că, contrar acelorași principii din Regulament, Comisia de evaluare cu concursul Secretariatului anonim, a acționat şi în raport cu evaluarea situației financiare a reclamantului pentru anul 2022.

Potrivit Comisiei de evaluare şi Consiliului Superior al Magistraturii în 2022, familia subiectului a avut un venit total de 898.221 MDL şi cheltuieli de 952.648 MDL. Prin urmare, subiectul a avut un „flux financiar de ieșire” mai mare decât „fluxul financiar de intrare”, rezultând un sold negativ de - 54.427 MDL.

Reclamantul a susținut că, soldul „fluxurilor financiare de ieșire în 2022” este format din următoarele sume: - 59.802,00 MDL, care reprezintă cheltuieli de chirie a locuinței, sumă calculată şi reținută corect, atât de către reclamat, cât şi de Comisia de evaluare, având în vedere prețul lunar al chiriei în anul 2022 înmulțit la toate 12 luni ale respectivului an. - 46.316,00 MDL, cheltuieli pentru educația copiilor, care sunt probate prin certificatul de confirmare a plății lunare pentru anul 2022 eliberat la 27 mai 2024 de către SRL „Ingenium-Grup” şi nicidecum suma de 66.000 MDL preluată şi reținută în calcul de către Comisie în raportul de evaluare din declarația subsemnatului pentru 5 ani prezentată din start, cifră care, în lipsa 5 actelor confirmative la acel moment, a fost indicată estimativ urmare a unui calcul efectuat la memorie care. - 80.103,50 MDL, rambursări de împrumut (credit), inclusiv dobânda, sumă care este formată din 45.000 MDL rambursare credit obţinut de la BC „Fincombank” SA + 29.278,02 MDL rambursare de credit de la MAIB şi 5.825 MDL din al doilea credit de 60.000 MDL de la MAIB contractat în 2022, cifre care se confirmă, inclusiv prin certificatul MAIB Nr. S772/E0006 din 10 ianuarie 2024, prezentat Comisiei de evaluare încă la 15 ianuarie 2024 împreună cu alte acte şi nicidecum 91.849 MDL reflectată în raportul de evaluare în urma sumării cifrei de 45.000 MDL + 46.849,09 MDL, ultima preluată de Comisie probabil, la fel, din declarația subsemnatului pentru 5 ani. Aici, reclamantul a indicat că, în pofida faptului că anterior audierilor publice care s-au desfășurat la 17 ianuarie 2024, a prezentat ex officio Comisiei de evaluare certificatul MAIB SA cu nr. S772/E006 eliberat la 10 ianuarie 2024, care atestă plățile real efectuate de către Ion Teţcu în perioada anilor 2020, 2021 şi 2022, Comisia de evaluare pentru anul 2022 a preferat a lua în calcul suma eronată de 46.849,09 MDL indicată în declarația pe 5 ani prezentată Comisiei, ignorând suma de 29.278,02 MDL, real achitată de către subsemnat şi confirmată incontestabil de MAIB prin certificatul nominalizat. - 120.500,00 MDL, economii în numerar, care nu au fost acumulate în anul 2022, dar rămase din suma de 205.700 MDL, economii în numerar, intrate ca „flux financiar la începutul anului 2022” şi care reprezintă economii acumulate din anii precedenți, inclusiv pe parcursul anului 2021, motiv din care suma de 120.500,00 MDL nu a fost raportată la Autoritatea Naţională de Integritate în anul 2023 pentru anul 2022, aşa cum de fapt nu au fost raportate nici în ceilalți ani, cu excepția anului 2021, întrucât suma acestora nu depășea valoarea a 15 salarii medii pe economie la data depunerii declarație, conform Legii nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale. - 373.000,00 MDL, achiziționarea unui automobil, cifră care reprezintă costul real al automobilului de model Ford Kuga şi care se conține în contractul de vânzare-cumpărare a automobilului, inclusiv în declarațiile de avere şi interese personale a lui Ion Teţcu depusă pentru anii 2022 şi 2023. - 36.000 MDL, cheltuieli de vacanță, sumă formată din două cheltuieli separate şi distincte care nu depășeau, per cheltuială, suma de 25.000 MDL, or, 1.200 Euro au fost cheltuiți pentru o vacanță cu familia (2 maturi şi 2 copii) în Albania şi cea de a doua sumă de 600 Euro reprezintă cheltuielile totale pentru pelerinajul efectuat în Grecia pe Muntele Athos de către Ion Teţcu împreună cu fiul minor. - 197.097,00 MDL, cheltuielile de consum al populației (CCP), care de fapt reprezintă o sumă estimativă, în mediu, (dar nu minimul de existență) ce rezultă dintr-un calcul care se determină şi se publică anual de către Biroul 6 Naţional de Statistică cu o probabilitate de 95 % şi care nu reflectă cheltuielile reale de consum ale familiei reclamantului care în realitate au fost mai mici. - 8.400,00 MDL, cheltuieli de închiriere a automobilelor, la fel, probate prin actele prezentate de către Ion Teţcu.

Prin urmare, opinează reclamantul Ion Tețcu, că situația reală a „fluxului financiar din anul 2022”, se prezintă în următorul tabel: Fluxul financiar de intrare (MDL Fluxul financiar de ieșire (MDL) Salariul net 319.521,00 Chiria locuinței 59.802,00 Economii în numerar declarate la sfârșitul Cheltuieli pentru anului 2021 205.700,00 educația copiilor 46.316,00 Credite bancare Rambursări de MAIB şi BC împrumut (inclusiv şi „Fincombank” SA 360.000,00 dobândă) 80.103,50 Cadouri în bani Economii în numerar la (donații) 13.000,00 sfârșitul anului 2022 120.500,00 Achiziționarea automobilului 373.000,00 Cheltuieli de vacanţă 36.000,00 CCP 197.097.00 Închiriere automobile 8.400,00 Sold 898.221,00 Sold 921.218,50 Diferență -22.997,50

Ion Teţcu a evidențiat, că dacă s-ar scădea din soldul pozitiv de 18.481,92 MDL atestat în anul 2021 suma de 22.997,50 MDL, care reprezintă soldul negativ din anul 2022, s-ar obține pentru perioada anilor 2021 - 2022 suma de 4.515,58 MDL sold negativ, cifră care pe ultimii 12 ani nu depășește, în total, pragul valoric de 20 salarii pe economie, echivalentul a 234.000 MDL, prevăzut la art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

Reclamantul la fel nu a susținut şi a contestat CCP pentru anul 2022 atribuit familiei acestuia în sumă de 197.000 MDL, deoarece reprezintă un calcul estimativ în mediu şi cu o marjă de eroare esențială, iar în acest sens a prezentat cererea de acces la informație de interes public adresată de către Ion Teţcu la 20 mai 2024 Biroului Naţional de Statistică şi răspunsul nr. 08-1-21/42 din 24 mai 2024, anexate la referința prezentată la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, menționează că Comisia de evaluare, la fel, pentru a crea sold negativ care să depășească pragul valoric de 234.000 MDL, nu a exclus din CCP cheltuielile de chirie şi de vacanță, pe care, la fel, le-a declarat separat în declarația pe 5 ani, ca 7 cheltuieli care depășesc suma de 25.000 MDL, inclusiv cheltuielile de închiriere a automobilelor, majorând astfel artificial cheltuielile.

La acest aspect Ion Teţcu a indicat, că în structura CCP aceste cheltuieli se conțin, iar ca dovadă se evidențiază corespondența din 15 ianuarie 2024 privind prezentarea ex officio a unor date şi informații suplimentare Comisiei de evaluare la adresa de poştă electronică, probele cu nr. 9 şi 10 şi nu doar, inclusiv conținutul acelor acte prezentate Comisiei de evaluare la 15 ianuarie 2024.

Prin urmare, Comisia de evaluare şi în anul 2021, în mod inexplicabil, nu a exclus din CCP cheltuielile de chirie şi de vacanță, care, la fel, au fost indicate şi reținute în calcul separat, dar care în același timp parțial se conțin şi în structura CCP.

În aceste împrejurări, rezultă în mod justificat lipsa per general a unui sold negativ în perioadele vizate, motiv din care reclamantul a considerat că întrunește pe deplin criteriul integrității financiare stipulat în art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023, stare de fapt susținută prin probele atașate în confirmarea celor enunțate, precum şi a erorilor evidențiate infra, ceea ce i-a permis Comisiei de evaluare să constate în mod eronat pentru anii 2021 şi 2022 sold negativ, iar Consiliul Superior al Magistraturii să le preia cu lejeritate şi să le accepte.

În continuare Ion Teţcu a evidențiat erorile procedurale serioase care duc la promovarea evaluării şi anume că raportul cu privire la evaluarea externă a reclamantului de principiu, nu poate fi acceptat şi constatată nepromovarea, respectiv, impune neîndoielnic a fi respins de către Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv din considerentul că raportul, opus rigorilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 65/2023, conține fapte vădit eronate şi irelevante admise în procesul de evaluare cu care reclamantul nu este de acord după cum urmează: a) la pag. 3 din raportul de evaluare; „Comisia de evaluare instituită prin Legea ... a deliberat la 18 ianuarie 2024”, deși în realitate audierea publică a subsemnatului şi deliberarea Comisiei de evaluare s-a realizat la 17 ianuarie 2024 cu începere de la ora 14:00; b) la pct. 24 din raportul de evaluare: „la 17 noiembrie, Comisia i-a solicitat subiectului să prezinte informații suplimentare până la 21 noiembrie 2023”, ceea ce nu corespunde realității, or, termenul acordat lui Ion Teţcu pentru a prezenta informații suplimentare a fost stabilit până la sfârșitul zilei de 20 noiembrie 2023; c) la pct. 25 din raportul de evaluare: „subiectul a oferit răspunsuri la 20 decembrie 2023”, în condițiile în care răspunsuri şi acte suplimentare de clarificare la runda 3 de către Ion Teţcu s-au prezentat la 6 decembrie 2023; d) la pct. 26 din raportul de evaluare: „l-a invitat să participe la o audiere, programată pentru data de 18 ianuarie 2024”, în situația în care audierea publică a subsemnatului în fața Comisiei s-a desfășurat la 17 ianuarie 2024; 8 e) la pct. 27 din raportul de evaluare: „la 16 ianuarie 2024, subiectul a prezentat Comisiei patru documente suplimentare”, în realitate datele şi informațiile suplimentare de către Ion Teţcu au fost prezentate ex officio Comisiei, prin intermediul poştei electronice, la 15 ianuarie 2024 şi tot atunci s-a atașat nu 4 documente aşa cum susține Comisia, ci 7 fișiere cu acte separate; f) la pct. 28 din raportul de evaluare, „la 18 ianuarie 2024, Comisia a organizat o audiere publică”, în condițiile în care audierea publică a lui Ion Teţcu de către Comisie, a avut loc la 17 ianuarie 2024; g) la pct. 33 din raportul de evaluare: „în 2019, cererea sa a fost admisă, şi i- au fost acordate 50.000 MDL cu titlul de prejudiciu moral”, în condițiile în care cererea de chemare în judecată vizată de Comisie a fost admisă în anul 2018; h) la pct. 46 din raportul de evaluare: „în sprijinul acestei afirmații a fost anexată o declarație semnată la 29 octombrie 2023, pe propria răspundere, de fratele subiectului”, în situația în care declarația respectivă nu a fost dată de către fratele subsemnatului - D.T, ci de fratele soției subsemnatului - N.C. care este cumnat; i) la pct. 118 lit. b), (i) din raportul de evaluare: „membrii familiei Teţcu au făcut şi 3 vizite în România şi au efectuat cheltuieli cu cardul bancar în legătură cu aceste călătorii”, în condițiile în care două din cele trei vizite au constituit călătorii în România, fără cazare, pentru perfectarea actelor românești şi nu odihnă (vacanță), întrucât ieșirea şi revenirea în ţară în mai puțin de 12h, nici pe departe nu constituie vacanță. La fel, nu reprezintă vacanţă (odihnă) nici vizita profesională (în interes de serviciu) efectuată în România timp de 24h în luna noiembrie 2022 de către soția subsemnatului, finanțată în totalitate de către angajatorul ultimei SRL „EHD Center”; j) la pct. 118 lit. b), (ii) din raportul de evaluare: „această categorie a CCP poate include vacante locale, pe care Comisia nu le poate identifica, precum şi orice al tip de activitate de agrement în zilele de odihnă. Prin urmare, se justifică păstrarea celor 9.979 MDL reflectate de CCP în calculul mai larg”, or, alte vacante decât cele declarate de către Ion Teţcu nu au existat în perioada vizată, inclusiv din cele care nu ar fi atins pragul valoric de 25.000 MDL, per cheltuială, respectiv, lipsa unor indicii şi/sau date din care ar rezulta că familia reclamantului ar fi avut vacante în zilele de odihnă în ţară şi/sau peste hotare, nu determină a concluziona în mod obiectiv precum că se justifică păstrarea celor 9.979 MDL reflectate de CCP în calculul mai larg al cheltuielilor; k) la pct. 120 din raportul de evaluare: „în 2022, familia subiectului a avut un venit oficial de 332.521 MDL (soţia a fost șomeră aproape tot anul 2022”), deoarece în anul 2022 soția a fost angajată la „EHD Center” SRL şi a avut venit salarial de 45.750 MDL; 9 l) la pct. 122 din raportul de evaluare: „în anii precedenți (2019 şi 2020) cheltuielile efective pentru consum efectuate de subiect cu cardul au fost cu aproximativ 25% mai mari decât cheltuielile CCP (conform datelor BNS. Şi doar în 2021 şi 2022 cheltuielile efective pentru consum nu pot fi determinate din cauza retragerii venitului în numerar,” în condițiile în care Comisia de evaluare nu a reflectat argumentat fluxurile financiare pentru anii 2019 şi 2020, din care ar rezulta cheltuieli mai mari cu 25 % decât CCP suportate de familia subsemnatului în respectivii ani; m) la pct. 109 din raportul de evaluare: „de 378.000 MDL” în condițiile în care costul real a automobilului Ford Kuga a constituit 373.000 MDL; n) la pct. 108 din raportul de evaluare: „în cadrul primei runde de întrebări, subiectul a declarat economii în numerar de 120.500 MDL la sfârșitul anului. Această sumă este considerată un flux financiar de ieșiri pentru anul calendaristic 2022, deoarece este raportată ca flux financiar de intrare pentru anul următor. Această sumă este confirmată şi de declarația subiectului la ANI pentru anul 2022”, deoarece suma de 120.500 MDL, economiile în numerar, pentru prima dată au fost raportate Comisiei de evaluare de către Ion Teţcu în declarația pentru 5 ani şi această sumă nu se conține în declarația de avere şi interesele personale pentru anul 2022, așa cum susține Comisia de evaluare şi Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că nu necesita a fi raportată la Autoritatea Naţională de Integritate.

Reclamantul a reiterat, că calculele prezentate Comisiei de evaluare în declarația pe 5 ani, pentru cheltuielile ce vizează rambursare de credit MAIB şi BC „Fincombank” SA, inclusiv serviciile educaționale pentru copii, reținute pe toată perioada vizată, s-au estimat la memorie, în lipsa actelor confirmative practic, fiind deschis total în raport cu Comisia de evaluare, acțiune care urma a fi apreciată pozitiv şi nu negativ în detrimentul subsemnatului.

Or, creditul de 86.000 MDL de la MAIB, reprezentând un card de credit de pe care extrăgea oricând sume după care le depunea până la o anumită dată, era practic imposibil fără acte de la MAIB să estimezi lunar, inclusiv anual la memorie exact fluxul acestuia, mai cu seamă suma rambursării creditului, de aceea, sumele indicate de către subsemnat în raport cu acest credit nu au fost exacte, ci estimative, adică mai mari şi nu mai mici decât sumele reale de rambursare anuală a acestuia. Pe când suma de rambursare a creditului obișnuit contractat de la BC „Fincombank” SA nu a fost dificil pentru Ion Teţcu pentru a o estima, deoarece suma lunară de stingere a acestuia era una şi aceeași şi era cunoscută, respectiv, suma anuală declarată de către Ion Teţcu, în declaraţia pentru 5 ani, fiind previzibilă a coincis cu cea existentă în realitate.

La fel, estimativ, în declarația pentru 5 ani, Ion Teţcu a indicat şi cifrele anuale de achitare a serviciilor educaționale a copiilor, în condițiile în care taxele lunare, din ceea ce își amintea, nu erau aceleași în fiecare an, respectiv, copilul în toți anii vizaţi a frecventat grădinița, însă nu toate lunile şi zilele. Mai mult, în anii 2020 şi 2021 a fost pandemia (Covid-19) şi toate instituțiile preșcolare în țară nu 10 au activat în jur de circa jumătate de an, inclusiv şi grădinița unde a frecventat fiica, cât şi instituția de învățământ unde este elev fiul reclamantului. Prin urmare, în anii 2020 - 2022, reclamantul, necunoscând că în anul 2023 va fi supus evaluării de Comisia Vetting, nu a păstrat bonurile de plată lunare şi nu a făcut însemnări câte zile ori luni a frecventat grădinița fiica acestuia, care se mai îmbolnăvea, respectiv, Ion Teţcu era în imposibilitate de a cunoaște exact sumele lunare şi anuale achitate pentru serviciile de educare a copilului. Cu referire la cel de al doilea copil reclamantul a menţionat că, acesta a fost şi este elev în instituție publică de învățământ şi a frecventat-o gratis.

Totodată, reclamantul a menţionat, că nu a solicitat Comisiei de evaluare o prelungire a termenelor acordate de aceasta, atât la notificare despre inițierea evaluării, cât şi ulterior pentru a răspunde la toate 3 runde de întrebări, deoarece sintagma „rezonabile” de la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 65/2023 şi sintagmele: „rezonabilă” şi, respectiv, „rezonabilă” din pct. 4 şi, respectiv, pct. 5 din art. 20 al Regulamentului de organizare şi funcționare a Comisiei de evaluare, nefiind definite, în opinia subsemnatului, sunt lipsite de claritate, previzibilitate şi admit arbitrariul, respectiv, nu corespund criteriului de calitate a unui act normativ care reprezintă o condiție fundamentală a existenței şi perpetuării statului de drept şi a realizării rolului acestuia în viața individului.

În speţă, neexercitarea dreptului de către Ion Teţcu de a lua cunoştinţă cu dosarul de evaluare până la audierea publică nu are ca efect de principiu decăderea din dreptul de a prezenta probe ulterior în fața Consiliului Superior al Magistraturii în corespundere cu rigorile art. 22 alin. (4) lit. e) din Regulament, iar pe cale de consecință, nepromovarea evaluării, în condițiile în care cu adevărat ultimul a avut încredere în Comisia de evaluare şi că aceasta în procesul de evaluare îşi va realiza ex officio în mod obiectiv şi profesionist competențele prevăzute la art. 4 din Legea nr. 65/2023, iar în corespundere cu rigorile art. 27 alin. (3) din același Regulament, își va folosi propria judecată, formată ca urmare a unei analize multidimensionale, complete şi obiecte, pentru a evalua materiale colectate şi a determina valoarea lor probantă. Nu în ultimul rând, prin prisma proporționalității, dar şi a egalității de tratament, ținând cont de realitățile din Republica Moldova şi aspectele individuale şi particulare al subiectului.

În opinia reclamantului faptul că a admis în declarația pentru 5 ani unele cifre incorecte care exagerează anumite cheltuieli şi nu a făcut mențiune că acestea sunt estimative, nu echivalează cu necorespunderea lui Ion Teţcu criteriului de etică, deoarece, din perspectiva unui observator obiectiv, este evident faptul că nu s-a urmărit scopul de a denatura ori tăinui date, ci, din contra, de a fi deschis total cu Comisia de evaluare prin oferirea de răspunsuri complete şi în termenul stabilit.

Ion Teţcu a menţionat, că şi Consiliul Superior al Magistraturii a admis ilegalități şi anume a admis duble standarde în comparație cu alți subiecți, în acest sens a indicat că Consiliul Superior al Magistraturii, fără ştirea reclamantului, în procesul de examinare a raportului a corespondat cu Comisia de evaluare. La ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 2 iulie 2024 s-a reluat examinarea 11 chestiunii de evaluare a reclamantului, iar cercetarea pe marginea subiectului a fost amânată pentru ședința ulterioară. La următoarea ședință din 9 iulie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea de amânare şi solicitarea de a-i oferi lui Ion Teţcu posibilitatea de a se expune aferent Notei informative, după care a deliberat şi pronunțat hotărârea de acceptare a raportului de evaluare a lui Ion Teţcu în calitate de candidat la funcţie de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, privind nepromovarea evaluării.

Reclamantul a susținut că neconcordanțele evidențiate supra, constituind aspecte de procedură reținute şi aplicate la evaluarea externă a lui Ion Teţcu în calitate de candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, per ansamblu, reprezintă erori grave care nu pot fi justificate de către Comisia de evaluare şi care în mod cert atestă faptul că, la caz, membrii Comisiei de evaluare cu concursul personalului secretariatului, operând cu date şi informații străine şi eronate procesului de evaluare a acestuia, au eşuat în a-şi realiza obligațiile în corespundere cu rigorile art. 10 alin. (1) lit. e) din Legea nr.65/2023, şi anume să îşi exercite în mod profesionist, cu diligenţă şi promptitudine atribuțiile, inclusiv de către personalul secretariatului Comisiei de evaluare, cărora, potrivit alin. (2) al aceluiași articol şi Lege, le revin în mod corespunzător aceleași obligații.

Astfel, având în vedere multitudinea de erori, care nu sunt de ordin tehnic, gramatical ori ortografic şi faptul că la dosarul de evaluare lipsesc informații ori date sau acte care ar atesta că raportul de evaluare ar fi fost aprobat în realitate la 14 mai 2024, în condițiile în care acest raport a fost semnat electronic de către Preşedintele Comisiei - Scott Bales la 17 mai 2024, ora 07:13:52, în mod rezonabil pun la îndoială faptul că raportul de evaluare a lui Ion Teţcu a fost aprobat la respectiva dată şi că la el a ar fi participat ex-membra Comisiei - Maria Giuliana Civinini, care la sfârșitul lunii martie curent a depus cerere de demisie începând cu 15 mai 2024.

În susținerea acestor raționamente servesc şi reglementările Legii nr. 65/2023 şi a Regulamentului de organizare şi funcționare a Comisiei independente de evaluare externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, care nu admit semnarea raportului de evaluare după data aprobării acestuia de către majoritatea membrilor Comisiei.

Prin urmare, în aceste împrejurări, în lipsa altor probe în dosarul de evaluare, în mod rezonabil se deduce faptul că raportul de evaluare a fost aprobat în realitate la 17 mai 2024 şi nicidecum 14 mai 2024, adică exact la 4 luni de la audierea publică, fiind astfel viciat şi lovit de nulitate a fost acceptat de Consiliul Superior al Magistraturii la indicația camuflată a Comisiei de evaluare. B. Poziția Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 78-86)

La 02 septembrie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea acțiunii înaintate de către Ion Teţcu, ca fiind neîntemeiată, deoarece argumentele expuse sunt neîntemeiate şi nu ating nivelul minim pentru a fi reținute ca fiind temeiuri suficiente de admitere a acțiunii în sensul formulat. 12

Consiliul Superior al Magistraturii a menţionat cu referire la argumentul reclamantului privind neacceptarea sumei de 109.285 lei care reprezintă economii în numerar din anii precedenți, că a reţinut concluziile Comisiei de evaluare precum că aceasta este nejustificată, or, conform calculelor Comisiei, luând în considerare suma de 205.700 MDL declarată de subiect în declarația sa la Autoritatea Naţională de Integritate pentru 2021 ca economii în numerar la sfârșitul anului 2021, fluxurile sale financiare de intrare şi ieșire nu confirmă suma de 109.285 MDL ca economii în numerar pentru începutul anului 2021. Folosind metoda „rulării înapoi”, această sumă ar fi trebuit să fie de cel puțin de 324.987 MDL.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a găsit întemeiată concluzia Comisiei precum că, suma de 109.285 MDL nu se încadrează în ecuația: economii în numerar la începutul anului - cheltuieli în numerar pe parcursul anului + numerar retras pe parcursul anului = economii în numerar la sfârșitul anului. În această ecuație, valoarea numerarului retras este cunoscută cu certitudine, iar cheltuielile în numerar sunt calculate cu o certitudine rezonabilă, luând în considerare datele disponibile Comisiei. Prin urmare, dacă Comisia de evaluare ar fi luat în considerare economiile în numerar la începutul anului, declarate după a doua rundă de întrebări de 109.825 MDL, nu exista acoperire pentru cheltuielile în numerar efectuate pe parcursul anului 2021. Cumulând economiile în numerar de 109.825 MDL declarate de subiect şi numerarul de 150.893 MDL retras pe parcursul anului, nu este posibil să se fi suportat cheltuieli în numerar de 270.180 MDL şi să fi avut economii în numerar de 205.700 MDL la sfârșitul anului.

Aşa cum a remarcat şi Comisia de evaluare cele două sume sunt destul de semnificative şi că este greu de acceptat ca subiectul să le fi putut uita, mai ales în contextul preocupării sale declarate pentru economii.

Cu referire la suma de 60 000 lei, declarată de candidat după a treia rundă de întrebări, ca „flux de numerar de intrare pentru anul 2021”, care nu a fost reflectat în declarațiile la Autoritatea Naţională de Integritate din perioada de evaluare şi nici în declarația pentru 5 ani prezentată Comisiei de evaluare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a observat că deşi, această sumă era exceptată de la declarare, conform prevederilor art. 3 alin. (1) Legii nr. 133, din motiv că valoarea nu depășea suma de 10 salarii medii pe economie, pentru perioade anterioare (2016 - 2017) candidatul Ion Teţcu, a reflectat în declarațiile sale la Autoritatea Naţională de Integritate sumele şi mai mici (250 euro şi 155 euro), în calitate de donații din partea membrilor familiei, care de asemenea erau exceptate de la declarare.

Cu referire la valoarea taxelor pentru o grădiniță privată inclusă în „fluxul de numerar de ieșire pentru anii 2021 şi 2022”, Consiliul Superior al Magistraturii a menţionat că, potrivit raportului de evaluare, Comisia a inclus în fluxul de numerar de ieșire pentru anii 2021 şi 2022 taxele plătite de subiect pentru o grădiniță privată. Aceste sume au fost declarate de subiect în declarația sa pe 5 ani către Comisie şi s-au ridicat la 66 000 lei în 2022 şi la 56 000 lei în 2021. În 13 faţa Consiliului Superior al Magistraturii cât şi în acţiunea înaintată, subiectul a contestat ambele sume, susținând că a greșit în declaraţia sa pe 5 ani. Acesta a depus două certificate eliberate de instituție la 27 mai 2024 în care se constată că sumele efectiv plătite au fost de 46 316 lei pentru anul 2022 şi 53 448 lei pentru anul 2021, iar pentru instanță a fost prezentat suplimentar şi contractul de prestări servicii. La acest aspect, Consiliul Superior al Magistraturii a remarcat că, sumele incluse ca taxe pentru grădiniță au fost transmise de subiect, care nu a contestat niciodată aceste sume în cadrul procedurii de evaluare, deși a avut ocazia în timpul rundelor de întrebări şi în timpul audierii. Mai mult, nu a cerut niciodată o prelungire a termenului de depunere a documentelor solicitate către Comisie. Certificatele depuse la Consiliul Superior al Magistraturii au fost eliberate de instituție abia în data de 27 mai 2024, iar contractele de prestări servicii pentru anii 2020-2021, 2021-2022 au fost prezentate abia în instanţa de judecată, deşi reclamantul urma să demonstreze imposibilitatea prezentării acestora mai devreme şi nu a menţionat că a mai încercat să obțină aceste informații anterior. În opinia Consiliului Superior al Magistraturii a fost în interesul subiectului, în calitate de candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, să aibă toată grija ca să pregătească şi să prezinte date corecte. Erorile comise de subiect şi lipsa de diligență a acestuia nu pot fi imputabile Comisiei de evaluare.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit şi că, chiar dacă s-ar fi acceptat noile sume transmise de subiect, acestea vor reduce sumele din raportul de evaluare cu 19.684 lei în 2022 şi cu 2.552 lei în 2021. La caz, potrivit raportului de evaluare Comisia de evaluare a constatat că subiectul are un sold negativ de 262.639 lei în 2021 şi 54.427 lei în 2022, prin urmare noile sume nu modifică semnificativ datele din tabel.

Tot din acțiune se desprind critici privind reflectarea incorectă/eronată a unor fluxuri de intrare/ieşire pentru anii 2021, 2022 (rambursări de împrumuturi, modalitate de apreciere a cheltuielilor de consum ale populaţiei). Sub acest aspect Consiliul Superior al Magistraturii şi-a reiterat poziția expusă în hotărârea contestată, apreciind că constatările şi concluziile Comisiei de evaluare sunt justificate pe baza datelor şi probelor prezente în dosarul de evaluare, iar reclamațiile de fond şi de procedură semnalate de subiect în cadrul examinării şi combătute de nota informativă a Comisiei, nu au fost de natură să schimbe concluzia susținută de Comisie privind nepromovarea de către Ion Teţcu a evaluării externe din motivul necorespunderii cu criteriul stabilit în art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

Astfel, examinând rezultatele evaluării candidatului Ion Teţcu, în baza dosarului de evaluare şi materialelor prezentate în cadrul ședințelor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat justificată concluzia Comisiei de evaluare, prin care se apreciază soldul negativ acumulat de gospodăria subiectului în anii 2021 şi 2022 de - 317 062 MDL.

Cu referire la argumentul privind admiterea în raportul de evaluare a erorilor tehnice care, în opinia sa, au dus la nepromovare, Plenul Consiliului 14 Superior al Magistraturii a stabilit că erorile au un caracter tehnic şi nu afectează esența şi concluziile raportului. Toate informațiile cuprinse în raport sunt fundamentate şi coroborate cu materialele din dosarul de evaluare, iar raportul poate fi revizuit după publicare pentru a corecta erorile tehnice, gramaticale sau de ortografie.

La fel, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii sunt nefondate şi pretinsele critici referitoare la admiterea dublelor standarde în comparație cu alţi subiecți, acțiune manifestată prin faptul că fără știrea lui Ion Teţcu, în procesul de examinare, a corespondat cu Comisia de evaluare. La acest aspect Consiliul Superior al Magistraturii a indicat că în cadrul examinării chestiunii privind raportul de evaluare a lui Ion Teţcu, acesta a depus referinţă, supliment şi înscrisuri suplimentare. Aceste înscrisuri au fost expediate în adresa Comisiei de evaluare pentru ca ultima să își prezinte poziția, iar după recepționarea notei informative prezentate de Comisie, a fost expediată spre cunoștință subiectului evaluării. Cererea de amânare a lui Ion Teţcu a fost respinsă întrucât prin nota informativă, Comisia, în esenţă, şi-a reiterat poziția menținută în raportul de evaluare. În atare condiții, fiind cunoscute pozițiile atât a subiectului evaluării, cât şi cea a Comisiei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat posibilă continuarea examinării cauzei, cu deliberarea nemijlocită în şedinţa din 09 iulie 2024 şi pronunțarea hotărârii. C. Poziția Comisiei de evaluare externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie (f.d. 66-72)

La 01 septembrie 2024 Comisia de evaluare a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către Ion Teţcu, ca fiind neîntemeiată, deoarece evaluarea reclamantului a fost efectuată cu respectarea procedurii prevăzută de Legea nr. 65/2023 şi Regulamentul de organizare şi funcționare a Comisiei.

În speță, Comisia de evaluare a executat cu diligență şi bună-credinţă toate obligațiile în sarcina sa, prevăzute de Legea nr.65/2023. În particular, atunci când a constatat anumite neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor şi informațiilor suplimentare, oferind un termen suficient, iar reclamantul a avut posibilitatea de a prezenta date şi informații suplimentare, pe care le-a considerat relevante.

Atât concluzia Comisiei de evaluare, cât şi raportul de evaluare sunt în conformitate cu prevederile Legii 65/2023, or, în urma evaluării integrității etice şi financiare a subiectului, în baza datelor şi informațiilor primite de la subiect şi terți, Comisia poate să constate existența unuia sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile prevăzute la art. 11 din Legea nr.65/2023 dacă Comisia are dubii serioase cu privire la circumstanțele prevăzute la art. 11 alin.(2) şi (3). În același timp, Comisia trebuie să aplice termenul „dubii serioase” cu luarea în considerare a textului care îl însoțește, i.e. „determinate de faptul că”.

Cu alte cuvinte, pe de o parte, Comisia nu poate avea dubii serioase în lipsa determinării unor circumstanţe faptice suficiente care ar justifica concluzia 15 Comisiei. În același timp, Comisia nu este obligată să demonstreze, dincolo de orice dubiu, circumstanțele faptice pe care se bazează pentru a ajunge la concluzia sa.

Totodată, potrivit prevederilor art. 11 alin.(4) în coroborare cu art. 15 alin. (1) din Legea nr.65/2023, îi oferă posibilitatea subiectului evaluării să atenueze sau să înlăture dubiile constatate de Comisie. Cu alte cuvinte, în procesul evaluării integrității financiare prin prisma prevederilor art.11 alin.(2) lit. a) din Legea 65/2023, odată constatate dubiile serioase determinate de identificarea unei diferențe între avere, venituri şi cheltuieli, subiectul poate prezenta argumente şi probe referitoare la caracterul justificat al averii. Aşa cum s-a menționat în raport, punând în balanţă toate probele şi informaţiile acumulate în cadrul procedurii, Comisia a adoptat soluţia de nepromovare.

Cu referire la argumentele lui Ion Teţcu care contestă neincluderea sumei de 109.285 MDL şi a sumei de 60.000 MDL în „fluxul financiar de intrare pentru 2021”; contestarea includerii sumei de 205.700 MDL în „fluxul financiar de ieșire pentru 2021”; contestarea sumelor rambursate pentru acoperirea creditelor în 2022; contestarea sumelor achitate pentru grădiniță (2021 şi 2022); dublarea unor cheltuieli cu cele incluse în CCP (2021 şi 2022); diverse erori procedurale, Comisia de evaluare a menţionat că acestea sunt neîntemeiate din următoarele considerente: - neincluderea sumei de 109.285 MDL în fluxul financiar de intrare pentru anul 2021, la acest aspect Comisia a explicat că această sumă nu poate fi acceptată, deoarece nu se încadrează în ecuația: economii în numerar la începutul anului 109.285 MDL - cheltuieli în numerar pe parcursul anului 270.180 MDL + numerar retras pe parcursul anului 150.893 MDL = economii în numerar la sfârșitul anului de 205.700 MDL. În urma analizei fluxului de numerar s-a stabilit că din moment ce la sfârșitul anului 2021 a fost declarată o sumă de numerar în mărime de 205.700 MDL, iar pe parcursul anului au fost efectuate cheltuieli în numerar în mărime de 270.180 MDL, însă au avut loc şi retrageri de numerar în mărime de 150.893 MDL, rezultă că la începutul anului 2021 reclamantul trebuia să dețină cel puțin 324.987 MDL. Comisia nu a acceptat această sumă ca fiind una plauzibilă deoarece: reclamantul a prezentat suma de 109.285 MDL în calitate de economii la o etapă avansată a procedurii şi doar după ce i-a fost prezentată averea inexplicabilă (la a doua rundă de întrebări); aceasta nu coroborează cu fluxul financiar de ieșire pentru anul 2021; reclamantul nu a prezentat niciun argument justificat. La fel, Comisia de evaluare a notat că sumele sunt semnificative pentru a putea fi omise. - Neincluderea sumei de 60.000 MDL în calitate de flux financiar de intrare pentru anul 2021. Comisia nu a acceptat argumentul reclamantului privind împrumutul de 60.000 MDL, or, acesta a fost invocat abia la runda a 3-a de întrebări când a fost necesară confirmarea economiilor în numerar. Comisia nu a pretins că reclamantul urma să declare acest împrumut la Autoritatea Naţională de Integritate, ci, doar faptul că nu poate lua în considerare acest 16 împrumut cu ocazia calculelor în legătură cu circumstanțele în care acest împrumut a fost declarat. Comisia de evaluare a notat că reclamantul nu a prezentat niciun argument justificat. - Suma de 205.700 MDL declarată la sfârșitul anului 2021 în calitate de numerar. Comisia nu a indicat suma menționată ca economii în numerar acumulate pe parcursul anului 2021, dar a indicat suma de 205.700 MDL ca economii în numerar declarate la sfârșitul anului 2021. Comisia s-a condus de informația recepționată de la reclamant care la etapa rundelor de întrebări- răspunsuri nu a indicat economii la sfârșitul anului 2020, ci doar faptul că nu-şi amintește, iar pentru 2021 deja a indicat suma de 205.700 MDL. În context, potrivit răspunsului la întrebarea nr. 6b din runda 1: „sursa de fonduri pentru economiile de numerar declarate în anul 2021 au constituit veniturile obținute de la locul de muncă de bază şi cele obținute din alte surse legale, atât de către subsemnat, cât şi de către soţie, iar ca dovadă anexez atașat informațiile oficiale privind veniturile calculate şi achitate în folosul subsemnatului şi a soţiei şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste venituri”, nu se indică de către reclamant faptul că economiile au fost acumulate pe parcursul a mai mulți ani. Comisia a menţionat că nu este relevant când a fost acumulată suma de 205.700 MDL, pe parcursul anului 2021 sau timp de mai mulți ani. Conform anexei la Regulamentul Comisiei, economiile au o dublă natură: la începutul perioadei (la începutul anului calendaristic), acestea sunt considerate fluxuri de numerar de intrare („care intră în perioadă”); la sfârșitul perioadei (sfârșitul anului calendaristic), acestea sunt considerate fluxuri de numerar de ieșire. Pentru calcularea fluxului financiar de ieșire pentru 2021 şi deci a averii inexplicabile, este important ca suma de 205.700 MDL să fi existat la sfârșitul anului 2021, în calitate de economii în numerar şi prin urmare să constituie un flux financiar de ieșire. - Rambursarea împrumuturilor. Una dintre cheltuielile incluse în fluxul financiar de ieșire pentru anul 2022 a fost rambursarea împrumuturilor în valoare de - 91.849 MDL. Această sumă a fost declarată de reclamant în declarația sa pe 5 ani transmisă Comisiei şi nu a fost contestată în cadrul rundelor de întrebări. Reclamantul contestă această sumă şi susține că suma care urmează a fi luată în considerare este de 80.102,02 MDL, diferența dintre cele două sume fiind de 11.747 MDL. În baza informațiilor furnizate de MAIB şi de Biroul de Credit, Comisia a constatat că reclamantul avea trei împrumuturi active în 2022 şi a efectuat următoarele rambursări: în contul împrumutului de 60.000 MDL, contractat la 12 august 2022 a plătit 5.824 MDL; în contul liniei de credit de 86.000 MDL contractată la 9 octombrie 2019 a plătit 29.278 MDL, în contul liniei de credit de 300.000 MDL contractată la 9 iunie 2022 a plătit 52.192 MDL. Așadar, valoarea rambursărilor împrumutului efectuate de reclamant în anul 2022 a fost de 87.294 MDL. Întrucât diferența constatată prin calculul alternativ efectuat după audiere şi prezentare a certificatului MAIB înainte de audiere nu a fost semnificativă (aproximativ 4.550 MDL), Comisia a menţinut suma de 91.849 MDL declarată inițial. Comisia a menţionat că la etapa 17 rundelor de întrebări-răspunsuri (runda 2) Comisia (la întrebarea nr.4) a anexat tabelul fluxului de intrări-ieșiri numerar pentru anul 2022, unde era inclusă şi suma de 91.849 MDL. În context, subiectul fiind chestionat, la întrebare a 4a. şi anume: „vă rugăm să indicați dacă oricare din aceste informații le considerați incorecte şi să oferiți informații/indicați sumele pe care le considerați corecte. Vă rugăm să prezentați şi documente confirmative” nu a obiectat în privința acestei sume. Astfel, Comisia de evaluare consideră obiecția reclamantului din acțiune neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. - Taxe pentru grădinița copilului. Comisia a inclus în „fluxul financiar de ieșire pentru 2021 şi 2022” taxele plătite de reclamant pentru o grădiniță privată. Aceste sume au fost declarate de reclamant în declarația sa pe 5 ani către Comisie şi au constituit 66.0000 MDL în 2022 şi la 56.000 MDL în 2021. Reclamantul contestă ambele sume, susținând că a făcut o greșeală în declarația sa pe 5 ani. Acesta a prezentat două certificate emise de instituție la 27 mai 2024, potrivit cărora sumele reale plătite erau de 46.316 MDL pentru 2022 şi 53.448 MDL pentru 2021. Ca justificare pentru eroarea sa, acesta a făcut referire la perioada nerezonabil de scurtă de care a dispus pentru a pregăti toate documentele solicitate de Comisie. Comisia a remarcat faptul că sumele incluse drept taxe pentru grădiniță au fost prezentate de reclamant. Acesta nu a contestat niciodată aceste sume în timpul procedurii de evaluare, chiar dacă a avut ocazia în timpul rundelor de întrebări şi în timpul audierii. În plus, acesta nu a solicitat niciodată o prelungire a termenului de depunere a documentelor solicitate. Certificatele prezentate au fost eliberate de instituție abia la 27 mai 2024, iar reclamantul nu a declarat că ar fi încercat să obțină aceste informații mai devreme. Era în interesul reclamantului, în calitate de candidat la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, să acorde toată atenția necesară pentru a pregăti şi a prezenta date corecte. Greșelile comise de reclamant şi lipsa sa de diligență nu pot fi imputate Comisiei. În plus, diferența între sumele noi prezentate de reclamant şi cele incluse în raportul de evaluare sunt nesemnificative şi nu influențează substanțial soldul negativ total. - Pretinsa dublare a unor categorii din cheltuielile de consum ale populației (denumite în continuare „CCP”) Reclamantul contestă CCP din două motive. Primul se referă la faptul că CCP reprezintă o estimare şi cu o marjă de eroare semnificativă. La acest aspect Comisia de evaluare a reţinut că articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023 specifică un prag pe care trebuie să-l depășească diferență dintre venituri şi cheltuieli pentru ca subiectul să nu promoveze evaluarea din cauza lipsei de integritate financiară. Acest prag este stabilit la 20 de salarii medii lunare, care în cazul reclamantului echivalează cu 234.000 MDL. Printre altele, pragul este menit să absoarbă eventualele erori de asemenea natură. Totuși, o evaluare sistemică a veniturilor şi cheltuielilor lui Ion Teţcu arată că soldul negativ total al acestuia este de - 317.066 MDL, ceea ce depășește considerabil pragul şi nu poate fi explicat prin erori de estimare. Cel de-al doilea se referă la faptul că unele cheltuieli, deja declarate şi incluse în fluxul de numerar de ieșire, sunt dublate de CCP. Comisia de evaluare a 18 constatat că reclamantul contestă în esență dublarea cheltuielilor de concediu şi de locuință. ✔ Chiria casei. Potrivit BNS, categoria CCP „Locuințe, apă, electricitate şi gaze” include cheltuieli pentru chirie, energie, apă şi alte servicii comunale, precum şi cheltuieli pentru instalarea şi repararea locuinței. Potrivit declarației pe cinci ani, în 2021 reclamantul a plătit 44.453 MDL în numerar pentru chiria casei. În același timp, CCP pentru această categorie pentru gospodăria reclamantului a fost de 24.646 MDL. În anul 2022 reclamantul a plătit 59.802 MDL în numerar pentru chiria casei, iar CCP pentru această categorie a fost de 22.310 MDL. Comisia a constatat că suma plătită de reclamant pentru chiria casei nu include alte cheltuieli aferente. De exemplu, plata pentru servicii comunale precum apă, electricitate, gaze şi încălzire sau unele reparații nu sunt acoperite de suma chiriei. în perioada rece a anului plăţile pentru servicii pot fi destul de înalte. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să se mențină CCP şi pentru această categorie. ✔ Cheltuieli pentru vacanţă. Potrivit BNS, categoria CCP „Recreere şi cultură” include cheltuielile pentru achiziționarea articolelor cu caracter social, cultural, recreativ şi sportiv; materiale tipărite (manuale, instrucţiuni etc., materiale educaţionale, ziare, rechizite de birou etc.); inclusiv plata pentru diverse activități culturale şi servicii turistice etc. Comisia a constatat că călătoriile în străinătate nu se includ în categoria CCP „Recreere şi cultură”. Prin urmare, Comisia a considerat că este necesar să se mențină CCP şi pentru această categorie. De reţinut că alături de cele două cheltuieli de vacanţă menționate mai sus (care depășesc ambele pragul de 25.000 MDL), reclamantul şi familia sa în perioada anilor 2021-2022 au avut cel puțin patru vizite în România şi una în Ucraina. Trei dintre aceste călătorii au fost identificate ca fiind călătorii cu ședere peste noapte, cea mai scurtă fiind de două zile şi cea mai lungă de unsprezece zile. Având în vedere distanța şi perioada de ședere în străinătate, reclamantul şi familia sa ar fi suportat inevitabil cheltuieli legate de aceste călătorii. De asemenea, variabila CCP „Recreere şi cultură” poate include orice alt tip de activitate de agrement în weekend. Prin urmare, alături de cheltuielile declarate care depășesc 25.000 MDL, variabila CCP pentru cheltuielile de concediu este inclusă în mod corespunzător în calculul mai larg al cheltuielilor. Prin urmare, Comisia nu a avut niciun motiv de a se îndepărta de la calculele inițiale.

Cu referire la argumentul privind admiterea erorilor procedurale Comisia de evaluare a menţionat că reclamantul a susținut că raportul de evaluare conține multe erori procedurale care, în opinia sa, au dus la nepromovare. În special, acesta constată unele erori privind data audierii, data depunerii documentelor către Comisie, data unei hotărâri şi o traducere greșită a unor termeni din versiunea engleză în română. 19

În acest sens, Comisia de evaluare a constatat, că este regretabil că au apărut astfel de erori, dar că acestea au un caracter tehnic şi nu afectează esența şi concluziile raportului. Toate informațiile cuprinse în raport sunt fundamentate şi coroborate de materialele din dosarul de evaluare. În conformitate cu alin. 6 al art. 25 din Regulament, raportul poate fi revizuit după publicare pentru a corecta erorile tehnice, gramaticale sau de ortografie.

Cu referire la argumentul reclamantului precum că nu a găsit nicio dovadă că raportul de evaluare a fost aprobat la 14 mai 2024 şi nu la 17 mai, când acesta a fost semnat, sugerând că unul dintre membrii internaționali ai Comisiei (Maria Giuliana Civinini) nu a participat efectiv la aprobarea raportului, deoarece a demisionat la 15 mai 2024, Comisia de evaluare a subliniat că raportul de evaluare a fost aprobat de toți membrii Comisiei, inclusiv de fostul membru internațional Maria Giulliana Civinini, după deliberările din 14 mai 2024. Potrivit articolului 16 alin. (6) din Legea nr. 65/2023 şi art. 25 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcționare, în cel mult trei zile de la aprobare, o copie tipărită a raportului, semnată electronic de Preşedinte, va fi transmisă către Consiliul Superior al Magistraturii. La caz, după aprobarea oficială a raportului de către Comisie, există sarcini tehnice legate de securitatea documentelor şi de verificarea versiunilor în două limbi ale raportului de evaluare. Prin urmare, alegația reclamantului este neîntemeiată.

Totodată, Comisia de evaluare a indicat că, în lipsa unor argumente întemeiate referitoare la evaluarea sa de către Comisie, reclamantul a trecut la critica legii aplicabile, menționând că termenul „rezonabile” din art. 12 alin.(4) a Legii nr.65 (dar şi sintagme similare din Regulamentul Comisiei) ar fi lipsite de claritate, previzibilitate şi admit arbitrariu, respectiv, nu corespund criteriului de calitate a unui act normativ. De fapt, o atare critică nu se încadrează în temeiurile de admitere a cererii de chemare în judecată, or, aceasta nu reprezintă o eroare procedurală gravă care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, şi nici circumstanță de fapt care putea duce la promovarea sau nepromovarea evaluării. În plus, conținutul sintagmei „rezonabil” poate fi dedus şi din sensul obișnuit al acestor cuvinte, în context, Curtea Constituțională a constatat că semnificația unui termen contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanței juridice de specialitate, ci şi din sensul obișnuit al acestuia (a se vedea Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, §54)13. Astfel, Înalta Curte a stabilit că instanţele judecătorești pot stabili caracteristicile esențiale ale obligațiilor pecuniare doar în baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, (pct. 29 din Decizia nr. 122/2019).

Comisia de evaluare a menţionat că nu este întemeiat nici argumentul reclamantului referitor la aplicabilitatea prevederilor Codului administrativ în procesul de evaluare efectuat de către Comisie, or, potrivit art.4 alin.(2) din Legea nr.65/2023 Comisia de evaluare nu este autoritate publică în sensul prevederilor Codului administrativ. Activitatea Comisiei de evaluare nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de organizare şi funcționare a Comisiei de evaluare, iar potrivit art.5 alin.(2) din aceeași lege în activitatea sa, 20 Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de prezenta lege şi de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Procedura de evaluare este stabilită de prezenta lege şi de regulamentul de organizare şi funcționare a Comisiei de evaluare. Astfel că legiuitorul a optat pentru formula potrivit căreia activitatea Comisiei urmează a fi reglementată de Legea nr.65/2023 şi Regulamentul de organizare şi funcționare a Comisiei, dar nu şi de către Codul administrativ.

Prin urmare, pretinsele încălcări ale prevederilor Codului administrativ nicidecum nu pot fi calificate drept erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. D. Poziția părților în ședință publică

În ședința de judecată, reclamantul Ion Teţcu şi reprezentantul acestuia avocatul Victor Panţîru au susținut integral cererea de chemare în judecată, solicitând constatarea, în cadrul procedurii de evaluare, în temeiul art. 18, alin 21, lit. c) şi alin. 22 din Legea nr. 65, a admiterii de erori procedurale grave de către Comisia de evaluare şi Consiliul Superior al Magistraturii, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare şi existența circumstanțelor de fapt care puteau duce la promovarea evaluării şi dispunerea constatării promovării evaluării externe de către candidat, cu anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 409/26 din 9 iulie 2024 şi respingerea raportului cu privire la evaluarea externă a candidatului la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Ion Teţcu, vizând nepromovarea evaluării.

Totodată, reclamantul a susținut că în veniturile de intrare în anul 2021 nu au fost incluse toate sumele şi anume în numerar suma de 109.285 MDL şi returnarea împrumutului în mărime de 60.000 MDL.

La fel a indicat că în cheltuielile de ieșire pentru anul 2021 şi 2022 sumele reținute de către Comisia de evaluare sunt exagerate şi anume cheltuielile pentru educația copiilor, de vacanță, pentru produsele alimentare şi băuturi nealcoolice, pentru îmbrăcăminte şi încălțăminte, iar unele cheltuieli au fost incluse, dar în realitate nu le-a avut, cum ar fi cheltuielile pentru mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței, sănătate, băuturi alcoolice, tutun şi transport.

Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu în ședința de judecată a susținut că, atât cheltuielile pentru educație, pentru chirie şi pentru vacanțe nu se dublează, or, în CCP sunt incluse cheltuieli pentru rechizite, cărți, ghiozdan şi alte lucruri necesare copiilor, precum şi cheltuieli pentru achitarea serviciilor comunale şi cheltuieli pentru recreere şi cultură, care sunt altele decât cele reținute în „fluxul financiar de ieșire” şi care sunt confirmate prin probe.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei de evaluare avocatul Roger Gladei şi avocatul Valeriu Cernei, au susținut argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea cererii de contestare ca fiind neîntemeiată, 21 menționând că reclamantul nu a prezentat dovezi precum că venitul a fost mai mare şi cheltuielile au fost mai mici decât cele reținute de către Comisia de evaluare.

Totodată, au menţionat că Comisia de evaluare în nota informativă s-a expus asupra argumentului privind dublarea cheltuielilor, însă a considerat necesar să mențină CCP, or, potrivit metodologiei, în categoriile: locuință, apă, electricitate şi gaze; recreere şi cultură; educație, intră un grup mai mare de cheltuieli decât cele demonstrate de către Ion Teţcu şi anume chirie, vacanţe, educație, care au fost reținute ca flux financiar de ieșire.

Art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 65/2023 statuează că: „(1) Comisia de evaluare este independentă funcţional şi decizional faţă de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv faţă de fracţiunile parlamentare şi partenerii de dezvoltare, care au participat la desemnarea membrilor acesteia. (2) În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activităţii sale. Procedura de evaluare este stabilită de prezenta lege şi de regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare.”

Art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 65/2023 reglementează că: „(1) În sensul prezentei legi, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi celei financiare a subiecţilor indicaţi la art.3 alin.(1). (2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum şi dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare, în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie similară a fost contrară Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului; b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilităţi şi conflicte de interese incompatibile cu funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. (3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: 22 a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului; b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului.”

Art. 16 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 65/2023 prevede că: „(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmeşte un raport motivat cu privire la evaluare care să conţină propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării. (2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot abţine de la vot. (3) Raportul cu privire la evaluare conţine faptele relevante, motivele şi concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. (4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existenţa unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11.”

Art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 65/2023 statuează că; „(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în şedinţă publică, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la Comisia de evaluare, rezultatele evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare şi judecătorul evaluat, în persoană, sunt în drept să îşi prezinte poziţia. (2) Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepţionarea documentelor menţionate la art.16 alin.(6), Consiliul Superior al Magistraturii: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepţionarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării procedurii de evaluare, prevăzută la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării.”

Art. 18 alin.(1), alin. (22) din Legea nr. 65/2023 prevede următoarele: „(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi contestată de către judecătorul vizat sau de către Comisia de evaluare la 23 Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii. Depunerea contestaţiei suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. În perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie. (22) Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării.”

La 16 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea unor prevederi din Legea 65/2023, care se refereau la posibilitatea acumulării şi prezentării informațiilor relevante privind verificarea averii şi clarificarea dubiilor, reținând următoarele: „120. Curtea a observat că competenţa comisiilor de a acumula informaţii relevante de la orice persoană este însoţită de obligaţia legală de a le verifica, aşa cum prevede articolul 4 alin.(5) lit.a) din aceeaşi lege. De asemenea, prin utilizarea cuvântului „relevante” legislatorul obligă comisiile să reţină spre examinare doar informaţiile care au importanţă din perspectiva criteriilor de evaluare. Curtea a observat că, la etapa acumulării informației despre subiectul evaluat, articolul 14 alin.(10) din Lege stabileşte limitele informaţiilor care pot fi utilizate pentru evaluarea subiectului. Curtea a constatat că subiectul evaluării poate prezenta orice dovezi pe care le consideră relevante pentru clarificarea dubiilor comisiei de evaluare (articolul 14 alin.(7) din Lege). Totodată, la etapa audierii subiectului, legea prevede că după analiza informaţiei acumulate completul de evaluare îi comunică subiectului evaluării, în formă scrisă, toate dubiile pe care le are în privinţa acestuia şi care urmează a fi discutate în cadrul audierii, oferindu-i acces la materialele din dosarul de evaluare în legătură cu dubiile respective (articolul 16 alin.(1) din Lege). În fine, legea prevede şi obligația membrilor comisiilor de evaluare de a asigura confidenţialitatea datelor acumulate în legătură cu evaluarea subiectului (articolul 10 alin.(1) lit.b) din Lege). Mai mult, acumularea acestor informaţii nu poate avea loc prin mijloace ilegale, de vreme ce comisiile de evaluare sunt şi ele supuse legislaţiei din Republica Moldova. Prin urmare, Curtea a reţinut că dreptul garantat de articolul 28 din Constituţie nu este afectat în mod disproporţionat. În consecinţă, decade şi analiza pe baza articolului 23 din Constituţie.”

La pct. 127 din hotărârea Curţii Constituționale din 16 ianuarie 2025 privind verificarea constituționalitatea unor prevederi din Legea 65/2023, s-a menţionat că: „127. Cu privire la incidența articolului 1251 din Constituție, Curtea a observat că la etapa evaluării subiectului de către Comisia de evaluare, Comisia acumulează informații despre persoana evaluată, o verifică şi anexează informațiile relevante la materialele dosarului (articolele 4 alin.(5) lit. a), 14 alineatele (1) şi (11) din Lege). După analiza informației acumulate de către Comisia de evaluare, subiectului evaluării i se oferă acces la 24 materialele dosarului (articolul 16 alin.(1) din Lege). Pe durata evaluării, subiectul are dreptul să prezinte, în formă scrisă, date şi informații suplimentare pe care le consideră relevante (articolul 16 alin.(5) lit.d) din Lege). De asemenea, în faţa Consiliului, subiectul evaluării poate prezenta informații suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că s-a aflat în imposibilitatea de a le prezenta anterior (articolul 18 alin.(1) din Lege). Astfel, Curtea a reţinut că norma contestată este însoțită de suficiente garanții care-i permit Consiliului Superior al Procurorilor să aibă în vedere atât informațiile acumulate de comisia de evaluare, cât şi informațiile prezentate de subiectul evaluat. Prin urmare, articolul 1251 din Constituție nu este afectat.”

Pct. 3.5 din Anexa la Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în temeiul Legii nr. 65/2023, în vigoare la perioada de referinţă prevedea că: „Cheltuielile de consum pentru populație (CCP) sunt determinate și publicate anual de Biroul Național de Statistică (BNS). Aceste cheltuieli includ următoarele categorii: 1) produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și articole de tutungerie; 3) îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) întreținerea locuinței, apă, electricitate și gaze; 5) mobilier; echipamente de uz casnic și întreținerea de rutină a acestora; 6) sănătate; 7) transport; 8) comunicare; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri; 12) bunuri și servicii diverse. Suma exactă pe fiecare candidat este calculată de Secretariatul Comisiei folosind datele BNS, ținând cont de numărul membrilor familiei, zona de reședință (rurală sau urbană) CCP parte din „cheltuieli” (sau fluxurile de numerar de ieșire).”

Pct. 3.6 din Anexa la Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în temeiul Legii nr. 65/2023, în vigoare la perioada de referinţă reglementa următoarele: „Dacă ieșirile subtotale sunt mai mari decât veniturile subtotalului, atunci există un dezechilibru financiar cu privire la declarant.”

În cauza Thanza v. Albania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat următoarele aspecte referitoare la estimările cheltuielilor pentru trai în baza metodelor statistice, reținând următoarele: „102. Argumentul principal al reclamantului se referă mai degrabă la presupusa lipsă a unei metode unice de calculare a cheltuielilor de trai, ceea ce a afectat negativ argumentul său referitor la capacitatea sa de economisire în anii 1990. Deși SAC a identificat necesitatea unei metodologii uniforme în 2021 (a se vedea paragraful 91 de mai sus), Curtea observă că abordarea IQC în cazul reclamantului din 2018 nu pare să fi fost arbitrară sau în mod vădit nerezonabilă. Documentul metodologic al IQC se referea la o estimare calculată proporțional cu anii pentru care exista obligația de declarare. IQC a considerat în cele din urmă că aproximativ 3 EUR pe zi pentru fiecare persoană din gospodărie trebuia considerat costul minim al vieții la momentul 25 respectiv (a se vedea paragraful 28 de mai sus). Curtea consideră că estimarea organismelor de verificare a cheltuielilor de trai esențiale în acest context nu a fost arbitrară sau în mod vădit nerezonabilă.”

Comisia de la Veneția și Direcția Generală a Drepturilor Omului și Stat de Drept a Consiliului Europei au exprimat anterior, în alte contexte, opinia că situațiile critice din domeniul justiției, precum nivelurile extrem de ridicate de corupție, pot justifica măsuri la fel de radicale, cum ar fi un proces de verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, revine autorităților moldovenești responsabilitatea de a decide dacă situația actuală din sistemul judiciar constituie o bază suficientă pentru supunerea tuturor judecătorilor, procurorilor, precum și a membrilor CSM și CSP, unor evaluări extraordinare de integritate.

Prin încheierea din 05 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis parţial cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, a ridicat excepția de neconstituționalitate pentru controlul constituționalității art. 20 alin. (4) al Legii nr. 65/2023. A respins cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 17, alin. (2), art. 20, alin. (3) al Legii nr. 65/2023 din 30 martie 2023 şi art. 18, alin. (3), lit. a), b) şi c) al Legii nr. 252/2023. ( f.d.145-150)

Prin decizia nr. 11 din 30 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea nr. 180g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a art. 20 alin. (4) al Legii nr. 65/2023, excepție ridicată de avocatul Victor Panţîru, în interesele lui Ion Teţcu, în dosarul nr. 3-19/2024 aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție (f.d. 153-156). A. Principii generale Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65/2023

Atât Codul administrativ cât și Legea nr. 65/2023 sunt legi organice, adică au putere juridică egală. Legea nr. 65/2023 a fost votată în lectură finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă, modul de adoptare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii și de examinare a contestației împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii adoptate în temeiul Legii nr. 65/2023.

Evaluarea externă este reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul 2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată pentru a asigura integritatea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc. Până în prezent, Legea nr. 65/2023 a fost 26 modificată de câteva ori. În baza acestei legi a fost creat un mecanism complex de evaluare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie și a candidaților pentru funcția de judecător Curţii Supreme de Justiţie, iar unii judecători deja au fost numiți în funcție după ce au promovat evaluarea.

Conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, legi derogatorii de la Codul administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt absolut necesare şi nu contravin principiilor Codului administrativ.

Procedura de efectuare a evaluării externe prevăzută de Legea nr. 65/2023 este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative, procedura contenciosului administrativ, etc. Până la o argumentare concretă privind contradicțiile dintre Legea nr.65/2023 și principiile Codului administrativ, Curtea Supremă de Justiţie prezumă că asemenea contradicții nu există. Având în vedere că Legea nr. 65/2023 este o lege specială în raport cu Codul administrativ, atât timp cât contradicție cu principiile Codului administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65/2023 au prioritate față de Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de Legea nr. 65/2023 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 65/2023. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

Completul notează că, Legea nr. 65/2023 are prioritate față de Codul administrativ. Mai mult, art. 225 alin. (4) din Codul administrativ expres prevede posibilitatea limitării controlului judecătoresc prin legi speciale, cum este Legea nr. 65/2023

Conform art. 16 alin. (4) din Legea nr. 65/2023, Comisia de evaluare va considera că persoana nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11, care prevede că persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă Comisia are „dubii serioase”.

Prin hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 a Curţii Constituționale privind verificarea constituționalitatea unor prevederi din Legea 65/2023, s-a reţinut standardele de probă a „dubiilor serioase” aplicat atât de Comisia de evaluare, cât şi de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, Curtea Constituțională a reţinut că, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul „dubiu” presupune o lipsă de încredere, iar sinonimele cuvântului „serios” sunt „grav”, „convingător” sau „lipsit de superficialitate”. Curtea a considerat că acești termeni ar putea ghida comisiile de evaluare să-şi formeze o opinie cu privire la probele necesare descalificării unui subiect.

Totuși, pentru o înțelegere mai precisă a standardului de probă stabilit pentru comisiile de evaluare, Curtea l-a comparat cu standardul de probă stabilit pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi pentru Consiliul Superior al Procurorilor. Legea prevede că Consiliile pot decide nepromovarea evaluării doar dacă raportul examinat conţine „dovezile care confirmă” că subiectul evaluat nu 27 corespunde unuia sau mai multor criterii de integritate. Textul „confirmă” sugerează o certitudine cu privire la neîntrunirea de către subiect a criteriilor legale. Astfel, comparând expresia „dubii serioase” cu textul „dovezile care confirmă”, Curtea a considerat că primul implică mai curând o probabilitate ridicată, fără a se ridica la nivelul certitudinii.

Totodată, Curtea a reţinut că, prevederile legilor în discuție îi permit subiectului evaluat să-şi prezinte punctul de vedere în fata Consiliului. Astfel, potrivit acestora, subiectul evaluat poate prezenta informații suplimentare pe care le consideră relevante dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Totodată, subiectul evaluării, în persoană, este în drept să îşi prezinte poziția (articolele 17 alin.(1) din Legea nr.65/2023 şi 18 alin.(1) din Legea nr.252/2023).

La pct. 108, Curtea Constituțională a observat că articolul 17 alin.(2) din Legea nr.65/2023 nu stabilește niciun standard de probă aplicabil de Consiliul Superior al Magistraturii la examinarea rezultatelor evaluării subiecților. Având în vedere că nepromovarea evaluării conduce la eliberarea din funcţie a judecătorilor şi că standardul de probă pentru aplicarea acestei măsuri joacă un rol la examinarea proporționalității, Curtea a constatat incidența articolelor 20, 23, 28, 54 şi 116 alin.(1) din Constituție.

Cu privire la articolul 18 alin.(2) din Legea nr.252/2023, Curtea a reţinut că prin utilizarea textului „dovezi care confirmă” din norma contestată legislatorul a stabilit un standard de probă mai ridicat aplicabil de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor, comparativ cu standardul „dubiilor serioase” aplicabil de Comisiile de evaluare. Cuvântul „confirmă” denotă o certitudine cu privire la neîndeplinirea condițiilor de integritate etică şi financiară de către subiectul evaluat.

Totodată, în prima lor opinie amicus curiae referitoare la proiectul de lege privind verificarea extraordinară a judecătorilor şi a procurorilor, Comisia de la Veneţia şi Directoratul General pentru Drepturile Omului şi Preeminenţa Dreptului au menţionat că Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor nu reprezintă tribunale penale şi, astfel, nu este necesar ca acestea să aplice cel mai înalt standard de probă, i.e. standardul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Având în vedere caracterul mai curând disciplinar al procedurilor în discuție, Comisia şi Directoratul au considerat potrivit ca cele două Consilii să utilizeze un standard care le-ar permite să-şi bazeze concluzia pe o certitudine coerentă, i.e. „probă suficientă”, „probă care nu poate fi infirmată”, „balanța probabilităților” (CDL-AD(2023)005, 14 martie 2023, § 67).

Totodată, potrivit prevederilor art. 11 alin.(4) în coroborare cu art. 15 alin. (1) din Legea nr.65/2023, îi oferă posibilitatea subiectului evaluării să atenueze sau să înlăture dubiile constatate de Comisie. Cu alte cuvinte, în procesul evaluării integrității financiare prin prisma prevederilor art.11 alin.(2) lit. a) din Legea 65/2023, odată constatate dubiile serioase determinate de identificarea unei 28 diferențe între avere, venituri şi cheltuieli, subiectul poate prezenta argumente şi probe referitoare la caracterul justificat al averii. Cazurile în care Curtea Supremă de Justiţie poate admite contestația

În paragraful 136 al hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 16 ianuarie 2025 referitor la argumentul autorilor care susţin că instanţa supremă poate să dispună doar reluarea procedurii de evaluare în cazul admiterii contestației, Curtea a reţinut că acest argument este invalidat prin litera c) din articolele contestate, care prevede că instanţa supremă trebuie să constate promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii consiliului, respectiv emise după reluarea procedurii de evaluare.

Totodată, referitor la argumentul autorilor potrivit cărora competența instanţei supreme ar fi limitată prin faptul că nu poate dispune reluarea procedurii de evaluare în cazul constatării unor erori în aprecierea probelor, Curtea a reţinut că acest argument este invalidat prin articolele 18 alin.(22) din Legea nr.65/2023 şi 19 alin.(6) din Legea nr.252/2023, care prevăd că contestația poate fi admisă doar dacă se constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării. Curtea nu a considerat că formularea acestui articol limitează în vreun fel competența Curţii Supreme de Justiţie de a examina hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii atât în fapt, cât şi în drept.

Prin urmare, competența Curţii Supreme de Justiţie la examinarea contestațiilor depuse conform Legii nr. 65/2023 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ, fapt admis și de art. 225 alin. (4) din Codul administrativ, care prevede că alte limitări ale examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ sunt reglementate expres prin legi speciale. Ea poate anula hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii doar în cazurile menționate de Legea nr. 65/2023.

Curtea Supremă de Justiţie poate ajunge la o concluzie diferită de cea a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de evaluare. De exemplu, Curtea Supremă de Justiţie poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de Consiliul Superior al Magistraturii nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65/2023, Curtea Supremă de Justiţie nu poate admite contestația dacă nu constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării. Folosirea CCP la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați

Curtea Supremă de Justiţie notează că Comisia de evaluare activează în baza Regulamentului propriu de organizare și funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din 29 Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile de consum ale populației stabilite anual de către Biroul Naţional de Statistică vor fi incluse la cheltuieli.

Cheltuielile de consum ale populației sunt estimate anual de către Biroul Naţional de Statistică în scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt verificate încă o dată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către Biroul Naţional de Statistică pe pagina web. Biroul Naţional de Statistică publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat pentru mun. Chișinău.

Completul de judecată evidențiază că cheltuielile de consum ale populației sunt efectuate conform unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori. Cifrele obținute sunt dezagregate după categorii de gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de persoane în gospodărie, ce permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de gospodăria subiectului evaluării.

Clasificatorul cheltuielilor gospodăriilor casnice a fost elaborat de către BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații (COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1) produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3) îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul; 8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri; 12) bunuri și servicii diverse.

Metodologia de calculare a cheltuielilor de consum ale populației are totuși anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar marja de eroare a datelor obținute este de +/-5%. În cadrul evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea. Având în vedere că Comisia de evaluare nu poate cunoaște despre valoarea bunurilor primite gratuit sau la un preț mai mic decât cel de piață, îi revine persoanei evaluate să justifice convingător reducerea cheltuielilor de consum în cazul său prin prisma celor 12 categorii de cheltuieli folosite de Biroul Naţional de Statistică.

Completul de asemenea notează că economia Republicii Moldova este marcată de un număr mare de tranzacții în numerar. De asemenea, sistemul de declarare a averii și intereselor de către funcționarii publici, pe care se bazează în mare parte verificarea integrității financiare conform Legii nr. 65/2023, permite funcționarilor publici să nu declare cantități importante de bani deținuți în numerar sau bunuri de valoare pe care le dețin. Această realitate nu permite estimarea cu 30 exactitate absolută a tuturor veniturilor și cheltuielilor persoanelor evaluate, ceea ce oferă un anumit spațiu de manevră persoanelor care de facto au avut venituri mai mici sau cheltuieli mai mari să susțină contrariul. Respectiv, cheltuielile de consum ale populației stabilite anual de către Biroul Naţional de Statistică constituie un indicator de referință, iar în hotărârea Thanza v. Albania din 04 iulie 2023, Curtea de la Strasbourg a statuat că estimarea cheltuielilor de trai esențiale, pe baza unor metode statistice, este compatibilă cu Convenția, atât timp cât nu este arbitrară sau vădit nerezonabilă (§ 102 din hot. vizată). B. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză.

În urma examinării actelor dosarului, rezultă că Ion Teţcu și-a început cariera în 2004 în calitate de ofițer de poliție de sector în cadrul Comisariatului de Poliție Călărași. Ulterior, în 2006 a devenit ofițer de urmărire penală în orașul Rezina și apoi în sectorul Buiucani al orașului Chișinău.

În decembrie 2010, subiectul a devenit procuror în cadrul Procuraturii Călărași. În perioada 2011 – 2017, a activat în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni.

În martie 2017 Ion Teţcu a fost delegat la Procuratura Generală, în cadrul Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice.

În perioada mai 2022 – ianuarie 2023, a exercitat funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, iar la 18 ianuarie 2023 a fost desemnat în calitate de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași.

La 14 august 2023, Ion Teţcu a depus cerere pentru participare la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, anunțat anterior prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din 10 aprilie 2023 (prelungit prin hotărârile nr. 166/9 din 11 mai 2023 şi nr. 250/13 din 22 iunie 2023).

Astfel, Ion Teţcu a fost inclus pe Lista candidaților remisă la 23 august 2023 de Consiliul Superior al Magistraturii în adresa Comisiei de evaluare externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiţie în vederea evaluării pentru funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Comisia de evaluare prin raportul de evaluare din data de 14 mai 2024 a propus ca Ion Teţcu să nu promoveze evaluarea externă din motivul necorespunderii cu criteriul stabilit în art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 409/26 din 9 iulie 2024 s-a acceptat raportul cu privire la evaluarea externă a candidatului la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Ion Teţcu şi s-a constatat nepromovarea evaluării.

Respectiv, Consiliul Superior al Magistraturii, în urma examinării rezultatelor evaluării candidatului Ion Tețcu, în baza dosarului de evaluare și a 31 materialelor prezentate în cadrul ședințelor, a considerat ca fiind justificată concluzia Comisiei de evaluare, prin care s-a apreciat soldul negativ acumulat al gospodăriei subiectului în anii 2021 și 2022, de – 317 062 lei (de -262 638 lei în a. 2021 și de -54 427 lei în a. 2022).

Completul special al Curții Supreme de Justiție se aliniază concluziei Consiliului Superior al Magistraturii precum că candidatul la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție - Ion Tețcu nu corespunde criteriului de integritate financiară stabilit în art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023, deci corect s-a concluzionat că el nu promovează evaluarea externă. Totuși soldul negativ acumulat al gospodăriei subiectului în anii 2021 și 2022, necesită a fi diminuat de la - 317 062 lei la - 304 840 lei, în contextul diminuării soldului negativ pe a. 2022 (de la -54 427 lei – la - 42 201 lei). Această clarificare nu schimbă starea de lucruri, și nu condiționează anularea hotărârii CSM, odată ce suma de 304 840 lei depășește pragul de 234 000 lei, prevăzut la art. 11 alin. 3 lit. a) din Legea 65/2023.

În acest context, instanţa de judecată menționează că s-au constatat două aspecte care duc la nepromovarea evaluării de către Ion Teţcu şi anume: I. Diferența dintre avere, cheltuieli şi venituri (avere nejustificată) pentru anul 2021, şi II. Diferența dintre avere, cheltuieli şi venituri (avere nejustificată) pentru anul 2022. I. Cu privire la averea nejustificată pentru anul 2021,

Completul special al Curții Supreme de Justiție reține din lucrările dosarului că, pentru anul 2021, Ion Teţcu a avut un venit de 313.834 MDL şi cheltuieli de 576.473 MDL, respectiv formând un sold negativ de - 262.639 MDL.

Reclamantul nu este de acord cu soldul negativ de 262.639 MDL reţinut de către Comisia de evaluare şi acceptat de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece nu au fost reţinute economiile în numerar de intrare în anul 2021 şi împrumutul restituit lui Ion Teţcu în anul 2021, iar fluxul de ieșire pentru anul 2021 a fost dublat, urmând a fi reținute cheltuielile pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice indicate de către acesta, care sunt mai mici decât cele folosite de CCP. A. Fluxul financiar de intrare în 2021.

Potrivit hotărârii CSM nr. 409/26 din 09.07.2024 venitul familiei reclamantului Ion Teţcu pentru anul 2021, a înregistrat un flux de intrare de 313 834 MDL. Salariul brut declarat de Ion Tețcu la ANI pentru anul 2021 a constituit 341 667 lei (277 353 lei – salariu net), salariul brut al soției declarat la ANI a constituit 22939 lei (20 874 lei – salariu net).

Cuantumul salariului reclamantului Ion Teţcu pentru anul 2021, în sumă de 341.667,16 MDL, se confirmă, pe lângă declarația de avere și interese depusă la ANI, şi prin informația nr. 90 eliberată de către angajator la 13 ianuarie 2022, totodată, se atestă că din această sumă a fost reținută suma de 29.529,50 MDL 32 prima de asigurare, suma de 1.627,80 MDL contribuții de asigurări sociale şi suma de 33.157,22 MDL impozit pe venit. (dosarul de evaluare electronic).

Totodată, potrivit formularelor de analiză „Contul T”, Ion Teţcu, pentru anul 2021, a avut un venit din salariu de 341.667,00 MDL şi o dobândă de 11.00 MDL, iar soția acestuia un venit din salariu de 22.939 MDL. Acest lucru rezultă și din raportul SFS FVID18 pe anul 2021, dar și din extrasele din conturile bancare. (dosarul de evaluare electronic)

Respectiv, venitul familiei Tețcu obținut din salariu pentru anul 2021 a constituit 298 227 lei.

La fel, pentru anul 2021 soția reclamantului a obținut și suma de 8107,19 lei, ce constituie indemnizația acordată de Casa Națională de Asigurări Sociale, dar și cadouri în bani în sumă de 7500 lei (potrivit declarației către ANI), care include sumele de: 200 Euro – donație de la o persoană fizică (I.G.), 2800 lei – donație de la altă persoană fizică (B.D.) și 500 lei de la MAIB. a) Solicitarea includerii în fluxul financiar de intrare a sumei de 109.285 MDL ca economii în numerar la începutul anului 2021 şi a sumei de 60.000 MDL ca rambursare a creditului.

Reclamantul Ion Tețcu a pretins că suma de 109.285 MDL ar reprezenta economii în numerar acumulați în anii precedenți anului 2021. La rândul său, suma de 60.000 MDL ar constitui împrumutul acordat lui I.G. (cumătrul reclamantului) în anul 2019 și restituit în anul 2021. Aceste două sume urmau să fie incluse în fluxul financiar de intrare pentru anul 2021.

Însă, certitudinea existenței celor două sume pentru perioada de referință urma a fi probată de către reclamant, nu doar invocată. De altfel, reclamantul nici nu a detaliat aspectul legat de: economiile căror ani și în ce sumă s-au acumulat în anul 2021, sursa lor de acumulare, spre a reține cei 109 285 MDL ca flux de intrare pe anul 2021. Declarațiile de avere și interese prezentate la ANI pentru anii 2020 și 2021 nu indică respectiva sumă de 109 825 MDL ca economii nici pentru sfârșitul anului 2020 și nici pentru începutul anului 2021. Nu indică respectivele declarații (pentru anul 2019, 2020 și 2021) nici despre calitatea de creditor a lui I.G. în legătură cu suma acordată familiei Tețcu cu titlu de împrumut în anul 2019. Deci, Consiliul Superior al Magistraturii corect, din lipsă de probe, a respins argumentul reclamantului privind existența celor două sume, reținând că dubiile Comisiei de evaluare în acest aspect, nu au fost desființate de reclamant.

Cu atât mai mult că, nici suma de 109 825 MDL și nici cea de 60 000 MDL nu au fost reflectate de către reclamant în declarația cu privire la venituri și cheltuieli pentru ultimii cinci ani (aa. 2018-2022) depuse de el în cadrul evaluării actuale.

Iar, respectivele sume (de 109 825 MDL și de 60 000 MDL) raportate la venitul anual al familiei Tețcu – de 313.834 MDL (pentru anul 2021) sunt destul de esențiale, prin urmare, argumentul reclamantului că el a uitat de existența lor și a omis să le declare, nu pare a fi credibil. 33

Din aceste considerente, Consiliul Superior al Magistraturii nu a reținut declarația lui I.G. datată cu 25 mai 2024, potrivit căreia în vara anului 2019 soția lui I.G. ar fi luat cu împrumut suma de 60.000 MDL de la familia Teţcu, care a fost integral returnată în anul 2021 (f.d.112, dosarul administrativ).

Astfel, corect Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că, argumentul reclamantului cu privire la existența celor două sume în anul 2021 în fluxul financiar de intrare, este invocat doar cu scopul de a neutraliza diferența dintre fluxul de intrări și ieșiri pe anul 2021.

Mai mult ca atât, Consiliul Superior al Magistraturii, în ce privește suma de 109 825 MDL, a utilizat metoda „rulării înapoi” şi, analizând fluxul financiar de intrare şi ieșire pentru anul 2021 de la sfârșitul anului spre începutul anului, a concluzionat că reclamantul urma să dețină la începutul anului 2021 economiile de 109 285 lei, peste cei 324.987 lei, potrivit următorului tabel: Cheltuieli în numerar Suma Economii în numerar declarate la sfârșitul +205.700 anului 2021 Depozit în numerar la sfârșitul anului 2021 +62.100 Diferența dintre cheltuieli cu cardul şi numerar +65.686 din CCP Cheltuieli declarate în numerar +142.394 Retrageri în numerar din toate conturile -150.893 Total 324.987

Prin urmare, suma de 109.285 MDL nu poate fi reținută în fluxul financiar de intrare pentru anul 2021, odată ce această sumă nu se încadrează în formula de echilibru a fluxurilor de numerar: sold numerar la începutul perioadei (X) – cheltuieli în numerar în cursul perioadei (270.180 MDL) + numerar retras în cursul perioadei (150.893 MDL) = sold numerar la sfârșitul perioadei (205.700 MDL).

Completul special al Curții Supreme de Justiție găsește raționale concluziile Consiliului Superior al Magistraturii că, dacă, eventual, s-ar admite existența unui sold de 109.825 MDL pentru anul 2021, nu ar exista acoperire pentru volumul cheltuielilor în numerar efectuate pe parcursul anului 2021; chiar și în ipoteza cumulării economiilor inițiale de 109.825 MDL cu numerarul retras pe parcursul anului de -150.893 MDL (total 260.718 MDL), nu este posibil să se fi efectuat plăți în numerar de 270.180 MDL și, concomitent, să se fi menținut un sold final de 205.700 MDL la sfârșitul anului.

Prin urmare, rezultatul aritmetic al fluxurilor indică o discrepanță între disponibilul teoretic și cel declarat, ceea ce confirmă lipsa coerenței între economiile declarate, numerarul retras și cheltuielile efectuate.

Concluzionând asupra celor indicate mai sus, dat fiind faptul că nu s-a dovedit existența sumelor de 109.285 MDL şi de 60.000 MDL care să se includă în fluxul financiar de intrare în anul 2021, completul de judecată constată că, în 34 anul 2021, reclamantul Ion Teţcu și soţia acesteia au obținut un venit care poate fi reflectat în următorul tabel: Nr. Fluxuri financiare de intrare Suma MDL d/o 1. Salariu net 289.227 2. Indemnizația de la CNAS 8.107 3. Cadouri în bani 7.500 Total 313.834 B. Fluxul financiar de ieșire în 2021.

Ion Teţcu în declarația pentru 5 ani depusă la 04 septembrie 2023 a menţionat că pentru plata chiriei locuinței în anul 2021 a suportat cheltuieli în mărime de 44.452,80 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Potrivit contractului de locațiune nr. 1 din 03 februarie 2021 Ion Teţcu a luat în locațiune spațiul locativ cu suprafața de 51 m.p. şi s-a obligat să achite chiria în sumă de 180 EUR lunar. (dosarul de evaluare electronic)

Din conținutul recipisei prezentate rezultă că la 16 septembrie 2020 a achitat suma de 540 EUR pentru plata chiriei pentru lunile noiembrie- decembrie 2020 şi ianuarie 2021, suma de 360 EUR pentru lunile februarie- martie 2021, suma de 360 EUR pentru lunile aprilie – mai 2021 şi suma de 540 EUR pentru lunile iunie-august 2021. (dosarul de evaluare electronic)

Prin urmare, se atestă cu certitudine că pentru cheltuielile de chirie în anul 2021 Ion Teţcu a suportat suma 44.452,80 MDL indicată de către acesta în declarația pentru 5 ani şi reținută de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu referire la cheltuielile pentru educația copiilor pentru anul 2021, Ion Teţcu a declarat că acestea au fost în cuantum de 56.000 MDL, suma care a fost reținută de către Comisia de evaluare şi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu referire la aceste cheltuieli, instanţa de judecată menționează că potrivit contractului de prestări servicii nr. 282 din 02 ianuarie 2021 prețul lunar pentru participarea copilului la programul „Mini grădiniţă” organizat în cadrul Centrului Educațional ”Ingenium”, constituie 4.850 MDL. (f.d. 50-51)

Ion Teţcu în ședința Consiliului Superior al Magistraturii a prezentat certificatul de confirmare a plății lunare a serviciilor educaționale pentru anul 2021 eliberat la 27 mai 2024 de către SRL „Ingenium-Grup”, care confirmă cheltuieli pentru educația copiilor de 53.448 MDL (în loc de 56.000 MDL), pe care Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a reținut în lipsa justificării faptului de omitere a depunerii acestuia către Comisia de evaluare, (f.d. 115, dosar administrativ). Or, art. 17 alin. 1 din Legea nr. 65/2023 stipulează expres că, Consiliul Superior al Magistraturii examinează în şedinţă publică, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la Comisia de evaluare, rezultatele evaluării judecătorului; la rândul său, judecătorul poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior. 35

Prin urmare, certificatul eliberat la 27 mai 2024 de către SRL „Ingenium- Grup” nu poate fi reținut nici de către completul de judecată ca probă în justificarea fluxului de intrare în anul 2021, or, reclamantul nu a argumentat în niciun fel motivul neprezentării acesteia în faţa Comisiei de evaluare.

Cu referire la cheltuielile pentru rambursarea creditului de consum în anul 2021, Ion Teţcu în declarația pentru 5 ani depusă la 04 septembrie 2023 a menţionat că a suportat cheltuieli în mărime de 126.457,72 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Potrivit certificatului nr. S772/E0008 din 10 ianuarie 2021 eliberat de către BC „MoldovaAgroindbank” SA limita cadrului de credit pe parcursul anului 2021 a fost rambursată parțial în sumă de 56.964,62 MDL, cu achitarea dobânzii 9.271,00 MDL şi amenzii procentuale pentru admiterea soldului negativ 0,06 MDL. (f.d. 139, dosar administrativ)

Astfel, instanţa de judecată conchide că pentru rambursarea creditului de consum în anul 2021 a achitat suma de 66.236,08 MDL, prin urmare Consiliul Superior al Magistraturii corect a reţinut această sumă ca flux financiar de ieşire în anul 2021.

Totodată, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine ca fiind întemeiată şi probată suma de 205.700 MDL cu titlu de economii în numerar, atribuită ca flux financiar de ieșire la sfârșitul anului 2021, or, această sumă rezultă chiar din declarația de avere şi interese personale pentru anul 2021, unde Ion Teţcu a declarat economii în numerar, suma de 205.700 MDL. (f.d.140-147 dosar administrativ)

Cu referire la cheltuielile de vacanță suportate de către Ion Teţcu în anul 2021 instanţa de judecată menționează că, potrivit contractului privind pachetul de servicii de călătorie nr. 2106/952 din 24 iunie 2021, vacanța în Turcia în perioada 14 august - 21 august 2021, a costat suma de 1985 EUR, plata efectuată în lei la cursul comercial Eximbank la ziua achitării.

Potrivit chitanței nr. 154 din 24 iunie 2021 şi a chitanței nr. 256 din 09 august 2021 rezultă că soţia reclamantului, în baza contractului privind pachetul de servicii de călătorie nr. 2106/952 din 24 iunie 2021, a achitat suma de 41.941 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

În context, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine ca fiind un flux financiar de ieșire pentru anul 2021, cheltuielile de vacanță în 41.941 MDL. a) Solicitarea excluderii din CCP a cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței, pentru băuturile alcoolice şi de tutun şi micșorarea cheltuielilor pentru celelalte categorii din CCP.

Ion Teţcu a susținut că cheltuielile de consum al populației reținute de către Comisia de evaluare, preluate de către Consiliul Superior la Magistraturii şi anume în mărime de 162.144 MDL pentru familia reclamantului formată din doi 36 adulți şi doi copii sunt exagerate, susținând că cheltuielile reale de consum au fost mai mici şi anume suma de 96.458 MDL, care au fost achitate doar cu cardul.

În para. 100 este descrisă metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației. O asemenea metodologie poate genera rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea externă. Această evaluare are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor credibile.

Totodată, instanţa de judecată evidențiază că în jurisprudența sa CtEDO a admis în procedura de evaluare abordarea unei metodologii de calcul a cheltuielilor de trai, care se referea la o estimare calculată proporțional cu anii pentru care exista obligația de declarare şi a observat că abordarea IQC în cazul reclamantului din 2018 nu pare să fi fost arbitrară sau în mod vădit nerezonabilă. (Thanza v. Albania)

În speţă, reclamantul în runda 2 şi 3 de întrebări-răspunsuri a concretizat cheltuielile reale suportate în anul 2021, care au fost achitate prin intermediul cardurilor bancare, potrivit tabelului: Calcului CCP Total pentru 2021 Categorie Cheltuielile susținute de reclamant în mărime de 96.458 Produse alimentare şi băuturi 16.102 nealcoolice Locuință, apă, electricitate şi gaze 17.621 Îmbrăcăminte şi încălțăminte 14.307 Transport 9.395 Mobilier, dotarea şi întreținerea 2.775 locuinței Sănătate 2.570 Telecomunicații 7.145 Băuturi alcoolice şi tutun - Altele 26.542

Totodată, în runda 2 de întrebări-răspunsuri Ion Teţcu cu referire la mobilier şi dotarea locuinței a declarat că în 2021 nu a realizat careva acțiuni în acest sens, la fel nu a avut cheltuieli pentru băuturi alcoolice şi tutun, iar în runda 3 de întrebări-răspunsuri a comunicat că a reușit să supraviețuiască şi să asigure cu hrană şi băuturi nealcoolice familia, suportând cheltuieli mai mici, deoarece practic toate produsele alimentare au fost aduse regulat de la părinți de la țară şi au fost preparate în condiții casnice, iar prioritățile familiei constituind studiile copiilor, dezvoltarea acestor acumularea de economii pentru achiziționarea spațiului locativ.

Instanţa de judecată menționează că, deşi Ion Teţcu a susținut că împreună cu familia au consumat produsele alimentare aduse de la părinți de la țară, nu poate admite că toate produsele alimentare de care a avut nevoie familia, au fost de la 37 ţară. Acest fapt poate reduce cheltuielile pentru alimentație, însă nu le poate diminua până la 3-35 EUR pe lună.

Mai mult, s-a stabilit că în anul 2021 Ion Teţcu a avut alte tipuri de cheltuieli mult la mari decât cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice şi anume pentru chiria locuinței - 44.453 MDL, pentru educația privată a copiilor - 56.000 MDL şi cheltuieli de vacanță - 41.941 MDL. Astfel, este de necrezut că pentru anul 2021 Ion Teţcu să fi suportat cheltuieli pentru produsele alimentare doar suma de 16.102 MDL, care a fost achitată prin intermediul cardurilor bancare şi să nu fi avut achitări în numerar în condițiile în care s-a constatat că Ion Teţcu a efectuat retrageri în numerar.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind micșorarea cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate şi gaze, îmbrăcăminte, încălțăminte, sănătate, telecomunicații şi transport, instanţa de judecată menționează că aceasta este neîntemeiată, deoarece reclamantul nu a confirmat că a suportat cheltuieli mai mici, decât cele reținute de către Comisia de evaluare.

La acest aspect este de menţionat că cheltuielile aferente acestor categorii sunt necesare și rezonabile, ele nu pot fi reduse semnificativ fără a afecta standardul minim de trai sau funcționarea normală a unei persoane într-o societate modernă.

Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte nu pot fi eliminate sau reduse drastic, întrucât hainele și încălțămintea sunt bunuri de folosință uzuală, supuse uzurii, schimbărilor de sezon. Chiar dacă nu se fac achiziții lunare, pe parcursul unui an apar în mod natural cheltuieli pentru înlocuirea, completarea garderobei sau repararea acesteia, atât în scop funcțional, cât și igienico-sanitar.

Referitor la cheltuielile legate de sănătate instanţa de judecată evidențiază că acestea nu sunt opționale şi includ nu doar costurile cu medicamentele, ci și analize medicale, consultații de specialitate sau tratamente periodice, iar având în vedere că accesul complet și rapid la servicii medicale gratuite nu este întotdeauna garantat în sistemul public, este firesc ca o parte din buget să fie achitată pentru acest domeniu.

De asemenea, transportul este o componentă esențială a vieții active. Fie că este vorba despre naveta către locul de muncă, deplasări în scopuri administrative, medicale sau sociale, transportul presupune un cost inevitabil. Reducerea acestor cheltuieli ar fi justificată doar dacă persoana nu desfășoară deloc activități care implică deplasarea – ceea ce nu este realist în cazul reclamantului.

Totodată, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menționează că este puțin credibil ca pe parcursul anului 2021, Ion Teţcu, chiar şi dacă a închiriat apartamentul, să nu fi avut nicio cheltuială pentru mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței, care presupune totalitatea cheltuielilor efectuate pentru dotarea şi înzestrarea locuinței cu diverse mărfuri de folosință îndelungată, articole de menaj, precum şi plata serviciilor ce țin de întreținerea acestora, or din 38 prevederile contractului de locațiune nr. 1 din 03 februarie 2021, nu rezultă că proprietarul ar fi suportat cheltuieli pentru repararea mobilierului, a instalațiilor sau a aparatelor electrocasnice.

Mai mult ca atât, în cadrul procesului de evaluare Ion Teţcu a recunoscut că pentru aceste cheltuieli a suportat suma de 2.775 MDL, aspect care demonstrează că afirmațiile sale inclusiv în ședința de judecată au fost făcute cu scopul de a induce în eroare asupra realității, întrucât sunt în contradicție cu realitatea recunoscută anterior de către el însuși.

În aceste circumstanţe, completul de judecată găsește argumentele Comisiei de evaluare, care ulterior au fost reținute de către Consiliul Superior al Magistraturii, convingătoare şi respinge ca fiind întemeiate argumentele lui Ion Teţcu privind aplicarea cheltuielilor de consum pentru populație propuse de acesta, care erau mult mai mici decât cele folosite de Comisie, deoarece nu l-ea combătutul cu probe pertinente.

În context, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației poate genera rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea externă. Această evaluare are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor credibile.

La caz, reclamantul Ion Teţcu nu a prezentat asemenea date, limitându-se la afirmații declarative, considerent din care instanţa de judecată respinge argumentul lui Ion Teţcu potrivit căruia în cazul său trebuiau aplicate cheltuieli de consum mai mici decât cele folosite de Comisia de evaluare şi reținute de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Având în vedere constatările de mai sus și ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice, mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței precum şi a băuturi alcoolice şi tutun în CCP, acest argument nu poate duce la reducerea soldului negativ până la nivelul admisibil pentru promovarea evaluării.

Astfel, în temeiul probelor administrate, completul de judecată special constată că, în anul 2021, reclamantul Ion Teţcu și soţia acesteia au avut cheltuieli, care poate fi reflectat în următorul tabel: Nr. d/o Fluxuri financiare de ieșire Suma MDL 1. Chiria locuinței 44.453 2. Cheltuieli pentru educația copiilor 56.000 3. Rambursări de împrumut 66.235 4. Economii în numerar declarate la sfârșitul anului 205.700 5. Cheltuieli de vacanță 41.941 6. CCP 162.144 Total 576.743 39

În aceste circumstanţe se atestă că pentru anul 2021 Ion Teţcu a avut un „flux financiar de ieșire” mai mare decât „fluxul financiar de intrare”, rezultând un sold negativ de -262 639 MDL, care poate fi vizualizat conform tabelului: Flux financiar de intrare Flux financiar de ieşire Salariu net 298 227 Chiria locuinței 44 453 Indemnizații de la CNAS 8 107 Cheltuieli pentru 56 000 educația copiilor Cadouri în bani 7 500 Rambursări de împrumut 66 235 Economii în numerar din 0 Economii în numerar 205 700 anul precedent declarate la sfârșitul anului Cheltuieli de vacanță 41 941 CCP 162 144 Sold 313 834 Sold 576 743 Diferență -262 639 II. Cu privire la avere nejustificată pentru anul 2022.

Completul de judecată constată că pentru anul 2022, Ion Teţcu a avut un venit de 898.221 MDL şi cheltuieli de 940.422 MDL, respectiv şi un sold negativ de -42.201 MDL.

Ion Teţcu a susținut că Consiliul Superior la Magistraturii a dublat unele sume la capitolul ”cheltuieli” în fluxul financiar de ieșire pentru anul 2022. A. Fluxul financiar de intrare în 2022.

Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că, potrivit informațiilor de la SFS, a datelor din conturile bancare și a declarațiilor depuse la ANI, venitul net salarial al familiei reclamantului în anul 2022 a constituit 319 521 lei (278 384 lei – salariul net al reclamantului și 41 137 lei – salariul net al soției reclamantului). Salariul brut al reclamantului de la Procuratura Generală a constituit 340 890 lei, iar salariul brut al soției reclamantului încasat de la ”EHD Centre” SRL a constituit – 45 750 lei. Aceste sume s-au confirmat și prin extrasele bancare din conturi, cât și prin raportul SFS FVID18 pe anul 2022.

La fel, din materialele dosarului rezultă că în anul 2022 Ion Teţcu a contractat două credite: de la SA „FinComBank” în sumă de 300.000 MDL și de la BC „Moldova-Agroindbank” SA în sumă de 60.000 MDL (ambele contrate se regăsesc în dosarul de evaluare).

La fel, pentru anul 2022 soția reclamantului a obținut cadouri în bani în sumă totală de 13000 lei (potrivit declarației către ANI), care include sumele de: 8700 lei – donație de la S.I. (nașul copilului) și 4600 lei – donație de la sora reclamantului. 40

Conform declarației de avere și interese depuse la ANI pentru anul 2022, reclamantul a declarat economii în numerar de 205 700 lei acumulate pe parcursul anului 2021.

Astfel, completul de judecată constată că, în anul 2022, reclamantul Ion Teţcu și soţia acesteia au obținut venituri care pot fi reflectate în următorul tabel: Nr. d/o Fluxuri financiare de intrare Suma MDL 1. Salariu net 319.521 2. Economii în numerar declarate la sfârșitul anului 2021 205.700 3. Credite bancare 360.000 4. Cadouri în bani 13.000 Total 898.221 B. Fluxul financiar de ieșire în 2022.

Reclamantul în declarația pentru 5 ani depusă la 04 septembrie 2023 a menţionat că pentru plata chiriei locuinței în anul 2022 a suportat cheltuieli în mărime de 59.801,90 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Potrivit contractului de locațiune nr. 1 din 03 februarie 2021 Ion Teţcu a luat în locațiune spațiul locativ cu suprafața de 51 m.p. şi s-a obligat să achite chiria în sumă de 180 EUR lunar. (dosarul de evaluare electronic)

Prin urmare, instanţa de judecată admite ca fiind plauzibilă suma 59.801,90 MDL achitată de Ion Teţcu în anul 2022 cu titlu de cheltuieli de chirie indicată în declarația pentru 5 ani şi reținută de către Comisia de evaluare şi Consiliul Superior al Magistraturii, or, s-a confirmat cu certitudine că acesta împreună cu familia a locuit în chirie în perioada anului 2022.

Cu referire la cheltuielile pentru educația copiilor pentru anul 2022, Ion Teţcu a declarat că acestea au fost în cuantum de 46.316 MDL, suma care nu a fost reținută de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Completul judiciar constată însă, că certificatul de confirmare a plății lunare a serviciilor educaționale pentru anul 2022 eliberat la 27 mai 2024 de către SRL „Ingenium-Grup”, care confirmă alte cheltuieli pentru educația copiilor decât cele reținute de Comisia de evaluare, a fost prezentat de Ion Tețcu în ședința Consiliului Superior al Magistraturii, fără a fi invocate careva justificări a omiterii etapei în care acesta urma a fi prezentat, adică în faţa Comisiei de evaluare. Or, un asemenea certificat nu a fost prezentat de către reclamant Comisiei de evaluare, iar în declarația de avere și interese pentru cinci ani, reclamantul expres a indicat cuantumul cheltuielilor suportate pentru educația copiilor în anul 2022, ca fiind de 66 000 lei.

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii nu a reținut alt cuantum al cheltuielilor pentru educația copiilor (de 46.316 lei) decât cel declarat personal de reclamant (de 66 000 lei) în cadrul evaluării la Comisie. În acest sens, CSM a 41 făcut referire la prevederile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 65/2023 care stipulează că, Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele evaluării judecătorului; la rândul său, judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior.

De fapt, obligația de a demonstra imposibilitatea prezentării probelor la etapa anterioară derivă din caracterul de lege specială al Legii nr. 65/2023, care instituie un mecanism unitar de evaluare, menit să prevină tăinuirea probelor în fazele inițiale și utilizarea lor ulterioară în scopul reevaluării probelor. Controlul exercitat de instanță vizează legalitatea hotărârii Consiliului, iar nu reluarea procedurii de evaluare sau de administrare a probelor.

În aceste condiții, Consiliul a respins în mod justificat înscrisurile prezentate ulterior (certificatele eliberate de SRL ”Ingenium-Grup”), întrucât condiția legală prevăzută de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 65/2023 nu a fost îndeplinită. Faptul că aceleași probe au fost anexate la cererea de chemare în judecată nu obligă instanța să le ia în considerare, în absența demonstrării imposibilității prezentării lor la etapa evaluării. Dacă la această etapă Curtea Supremă de Justiție ar lua în considerare probe anexate la cererea de chemare în judecată, fără verificarea circumstanțelor care ar fi determinat imposibilitatea prezentării lor în fața Consiliului, condiția impusă de lege ar deveni lipsită de eficiență.

Referitor la cheltuielile pentru rambursarea creditului de consum în anul 2022, Ion Teţcu în declarația pentru 5 ani depusă la 04 septembrie 2023 a menţionat că a suportat cheltuieli în mărime de 91.849,09 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Potrivit certificatului nr. S772/E0008 din 10 ianuarie 2021 eliberat de către BC „Moldova-Agroindbank” SA limita cadrului de credit pe parcursul anului 2022 a fost rambursată parţial în sumă de 28.769,47 MDL, cu achitarea dobânzii 458,04 MDL şi amenzii procentuale pentru admiterea soldului negativ 50,51 MDL. (f.d. 139, dosar administrativ, dar fiind prezent și în dosarul de evaluare electronic)

Din raportul istoriei de credit eliberat la 12 septembrie 2023, rezultă că Ion Teţcu în anul 2022 a rambursat suma de 5.824,00 MDL din creditul acordat de către BC „Moldova-Agroindbank” SA, cuantum format din sumele achitate în perioada august-decembrie 2022. (dosarul de evaluare electronic)

Din analiza raportului istoriei de credit eliberat la 12 septembrie 2023, rezultă că Ion Teţcu în anul 2022 a rambursat suma de 45.081 MDL din creditul acordat de către SA „FinComBank”, cuantum format din sumele achitate în perioada iulie-decembrie 2022. (dosarul de evaluare electronic)

Astfel, instanţa de judecată conchide că pentru rambursarea celor două credite de consum acordate de către BC „Moldova-Agroindbank” SA, în anul 2022 42 reclamantul a achitat sume de 29.278,02 MDL şi de 5.824,00 MDL, iar pentru rambursarea creditului acordat de către SA „FinComBank” a achitat suma de 45.081 MDL, în total suma de 80.183,02 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Raportul de evaluare, dar și referința prezentată de Comisia de evaluare Curții Supreme de Justiție, denotă că Comisia, urmare a audierii reclamantului, a constatat certitudinea existenței unei alte sume decât cea de - 91 849 MDL – suportată de reclamant în anul 2022 cu titlu de rambursări la împrumut. La fel, certificatul eliberat de MAIB care arată suma exactă a achitărilor pe credit a fost prezentată de reclamant Comisiei de evaluare, anterior audierii reclamantului.

Însă, Comisia de evaluare, contrar acestor constatări, a reținut incorect cuantumul achitărilor pe credit suportate de reclamant ca fiind de - 91 849 MDL, pe când de fapt, acesta constituind – 80 183,02 MDL.

În acest context, Completul reține că Consiliul Superior al Magistraturii greșit a reținut suma de - 91 849 MDL, pe când de fapt, cuantumul achitărilor pe credit suportate de reclamant în anul 2022 au constituit – 80 183,02 MDL, iar reclamantul și-a îndeplinit obligația de a desființa prin probe, dubiile Comisiei de evaluare.

Prin urmare, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că Ion Teţcu în anul 2022 a avut cheltuieli pentru rambursarea creditului mai mici decât cele reținute de către Comisia de evaluare şi Consiliul Superior al Magistraturii, astfel va diminua cheltuielile pentru rambursarea creditului şi va reţine ca flux financiar de ieșire suma de - 80.183,02 MDL.

Totodată, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine ca fiind întemeiată şi probată suma de suma de 120.500 MDL cu titlu de economii în numerar la sfârșitul anului 2022, or, această sumă se dovedește prin declarația de avere şi interese personale pentru anul 2022, unde Ion Teţcu însăși a declarat acest numerar cu titlu de economii la sfârșitul anului.

Tot din materialele de evaluare rezultă că în anul 2022 Ion Teţcu a procurat în baza contractului de vânzare-cumpărare automobilul de model Ford Kuga la preţul de 373.000 MDL. (dosarul de evaluare electronic)

Cu referire la cheltuielile de vacantă, instanţa de judecată constată că, în august 2022, Ion Teţcu împreuna cu familia au fost în vacanță în Albania, ulterior, în septembrie 2022, Ion Teţcu împreună cu fiul au fost în pelerinaj în Grecia, Athos, pentru care a susținut că a cheltuit suma de 25.000 MDL sau 1.200 EUR şi respectiv suma de 600 EUR.

Completul de judecată admite ca fiind credibilă această sumă şi constată că Comisia de evaluare şi Consiliul Superior la Magistraturii corect au inclus-o în fluxul financiar de ieșire în anul 2022.

Instanţa de judecată mai constată Ion Teţcu a mai suportat şi cheltuieli pentru închirieri automobile, iar prin contractele de locațiune din 26 aprilie 2022 şi 19 mai 2022, se atestă suma de 7.840 MDL. (dosarul de evaluare electronic) 43

Astfel, se constată că Ion Teţcu în anul 2022 a avut cheltuieli pentru închirieri automobile mai mici decât cele reținute de către Comisia de evaluare şi Consiliul Superior al Magistraturii, astfel va diminua aceste cheltuieli şi va reține ca flux financiar de ieșire suma de 7.840 MDL, or, această sumă a fost probată la etapa evaluării, însă, și Comisia de evaluare, și Consiliul Superior al Magistraturii în mod greșit au reţinut o sumă mai mare (de 8.400 mdl). a) Solicitarea excluderii din CCP a cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței, pentru băuturile alcoolice şi de tutun.

Reclamantul Ion Teţcu a susținut că nu este de acord cu cheltuielile de consum al populației reținute de către Comisia de evaluare şi preluare de către Consiliul Superior al Magistraturii şi anume în mărime de 197.000 MDL pentru familia reclamantului formată din doi adulți şi doi copii, deoarece este un calcul estimativ în mediu şi cu o marjă de eroare esențială.

La acest aspect instanţa de judecată menționează că CCP include totalitatea cheltuielilor unei gospodării, grupate în funcție de destinația acestora (produse alimentare, băuturi alcoolice, tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte, întreținerea locuinței, dotarea locuinței, îngrijire medicală și sănătate, transport, comunicații, agrement, învățământ, hoteluri, restaurante, cafenele etc., diverse). Fiecare categorie are o pondere procentuală distinctă în volumul total al CCP.

În context, Curtea Supremă de Justiţie va reține datele generate de Biroul Naţional de Statistică privind cheltuielile pentru produsele alimentare, îmbrăcăminte și încălțăminte în mediul urban, pentru o gospodărie compusă din patru persoane, conform următorului tabel: Calcului CCP Total pentru anul 2022 Categorie CCP Produse alimentare şi băuturi nealcoolice 72.312 Băuturi alcoolice şi tutun 3.317 Îmbrăcăminte şi încălțăminte 20.285 Locuință, apă, electricitate şi gaze 22.310 Mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței 9.523 Sănătate 9.173 Transport 21.168 Telecomunicații 7.003 Recreere şi cultură 9.979 Educație 4.522 Restaurante şi servicii hoteliere 8.102 Produse şi servicii diverse 9.394 Total 197.088 44

Ion Teţcu în ședința de judecată a susținut că nu a suportat cheltuieli pentru mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței precum şi pentru băuturi alcoolice şi tutun, însă acest argument este considerat de către completul de judecată declarativ şi care contravine materialelor administrate în procesul de evaluare, or, potrivit extraselor bancare în anul 2022 s-a constatat că Ion Teţcu a efectuat achitări pentru categoria mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței în mărime de 10.400 MDL şi pentru băuturi alcoolice şi tutun 1.197 MDL.

Din materialele dosarului rezultă cert că reclamantul a făcut achiziții de la „Gospodina Magazin Chişinău”, de la „Royce Beer Costin”, de la „Confort Chişinău” şi de la „Alcool Market”.

Astfel, argumentele reclamantului precum că produsele procurare de la aceste magazine specializate, majoritatea nu au fost din categoria băuturilor alcoolice, iar cele alcoolice au fost procurate pentru fratele acestuia, totodată produsele procurate care intră în categoria mobilier, dotarea şi întreținerea locuinței au fost procurate pentru sora soției, la fel sunt considerate de către instanţa de judecată declarative. Or, este de necrezut că o familie, pe parcursul unui an, să nu fi avut cel puțin cheltuieli minime de întreținere, reparație sau înlocuire a unor obiecte de uz casnic, fie că este vorba despre achiziționarea unor piese noi, fie despre înlocuirea unor obiecte uzate sau deteriorate, precum şi faptul procurării băuturilor alcoolice cu ocazia sărbătorilor religioase, aniversărilor, întâlnirilor cu familia extinsă. În lipsa unor probe certe care să infirme această realitate obiectivă, instanța nu poate conferi credibilitate unei astfel de susțineri, care apare mai degrabă ca o încercare de diminuare artificială a cheltuielilor reale, cu scopul de a micșora diferența soldului negativ.

Cu referire la argumentul privind dublarea cheltuielilor de vacantă şi a cheltuielilor pentru recreere şi cultură, instanţa de judecată constată că reclamantul pe lângă vacanțele pe care le-a declarat şi anume vacanța de vară pe coasta albaneză, vizita în Grecia pe Muntele Athos, au mai fost şi trei vizite în România, la Galaţi şi la Craiova.

Deci, pentru aceste vizite a efectuat cheltuieli, care au fost incluse în categoria CCP, la fel în această categorie sunt incluse şi totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea obiectelor de menire social-culturală, pentru odihnă şi sport, a producției imprimate precum manuale, material didactic, ziare articole de birotică, inclusiv plata diferitor activități culturale şi a serviciilor de turism locale care nu pot fi identificate, precum şi orice alt tip de activitate de agrement în zilele de odihnă.

Astfel, instanţa de judecată acceptă includerea, atât a cheltuielilor de vacanță în fluxul de ieșiri, cât şi în CCP, deoarece Ion Teţcu nu a confirmat că pe lângă vacanțele din străinătate nu a avut şi vacanțe locale pentru care a suportat cheltuieli. Mai mult, instanţa de judecată admite ca fiind credibil argumentul Comisiei de evaluare precum că reclamantul împreună cu familia ar fi avut şi alte cheltuieli legate de recreerea în timpul zilelor de odihnă, or, este de necrezut că o familie cu copii care locuiește în capitală să nu fi avut cheltuieli pentru activitatea 45 de agrement în zilele de odihnă. Din aceste motive, Curtea Supremă de Justiţie respinge argumentul reclamantului potrivit căruia, trebuiau excluse cheltuielile din CCP la categoria recreere şi cultură. b) Solicitarea reducerii cheltuielilor din CCP.

Ion Teţcu, atât în fața Comisiei de evaluare, a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi în ședința de judecată a susținut că nu este de acord cu calculul cheltuielilor pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice reţinut în cadrul evaluării privind CCP, deoarece în realitate nu a avut asemenea cheltuieli.

Instanţa de judecată consideră declarativ argumentul reclamantului din motiv că, deşi, poate trage o concluzie prezumtiv că o familie compusă din patru persoane are un nivel minim necesar de consum alimentar, însă nu poate fi acoperit integral prin produsele provenite de la părinții celor doi soți, respectiv din mediul rural. Este de notorietate faptul că o alimentație echilibrată și completă, mai ales în cazul minorilor, presupune o diversitate de produse alimentare, inclusiv cele care nu sunt, în mod obișnuit, produse în gospodăriile individuale rurale.

Pe cale de consecință, instanța nu poate admite o astfel de justificare, întrucât ar echivala cu ignorarea realității economice și sociale obiective, precum și cu acceptarea unei declarații care contravine logicii evidențelor.

Completul special al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 72.312 MDL, reținută de Consiliul Superior al Magistraturii în calculul CCP cu destinația ” Produse alimentare şi băuturi nealcoolice”, pentru o familie compusă din patru persoane (doi maturi și doi copii), pentru 12 luni, ca fiind o sumă reală. Lunar, pentru întreaga familie, ar reveni – 6.026 MDL, iar pentru o persoană (lunar), ar reveni – 1.506 MDL.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind micșorarea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, sănătate, telecomunicații, completul de judecată menționează că s-a expus în para. 153-157.

Ce ţine argumentul reclamantului privind dublarea unor cheltuieli şi anume includerea la fluxurile de ieșire pentru 2022 a cheltuielilor pentru închirieri automobil şi a cheltuielilor pentru chiria locuinței, iar în CCP la categoria transport suma de 22.168 MDL şi la categoria locuință, apă, electricitate şi gaze suma de 22.310 MDL, instanţa de judecată menționează că în categoria închirieri automobil a fost inclusă doar suma contractelor de locațiune din 26 aprilie 2022 şi 19 mai 2022, iar în categoria cheltuielile de chirie a fost inclusă doar chiria locuinței, însă nu au fost incluse şi alte cheltuieli precum cheltuieli pentru combustibil, curățare, reparații, inspecții tehnice, achitarea serviciilor comunale şi altele.

Mai mult, este de menţionat că, abia în luna iunie 2022, Ion Teţcu a procurat automobil, prin urmare, până atunci familia acestuia a utilizat mijloacele de transport public, or, este de necrezut lipsa unor deplasărilor uzuale pentru rezolvarea unor nevoi cotidiene, cum ar fi: mersul la locul de muncă, la unitățile de învățământ ale copiilor, la instituții publice, la cumpărături, la consultații medicale sau în vizită la rude, pentru care în mod inevitabil apar cheltuieli. 46

Totodată, reieșind din faptul că în luna iunie 2022 Ion Teţcu a procurat automobil, este evident că acesta a suportat cheltuieli pentru transport, cel puțin pentru procurarea combustibilului.

La fel, s-a mai constatat că reclamantul a cheltuit în jur de 17.841 MDL achitate prin cont bancar pentru facturile la serviciile comunale, ceea ce ar presupune că a fi avut şi alte cheltuieli achitate în numerar, care pot fi atribuite acestor categorii.

La caz, reclamantul nicicum nu a combătut aceste realități, iar simplu argument că nu a avut aceste cheltuieli sau că acestea au fost mai mici, nu este credibil.

Cu referire la argumentul lui Ion Teţcu privind dublarea cheltuielilor pentru educație, completul de judecată menționează că la „fluxurile de ieșire pentru 2022” la cheltuieli pentru educație s-a reţinut suma de 46.316 MDL şi în CCP la categoria educație s-a reţinut suma de 4.522 MDL, deoarece Ion Teţcu a prezentat doar confirmare privind plata lunară a grădiniței, dar nu şi pentru copilul care era elev şi pentru care la fel a suportat cheltuieli de educație, care presupune totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea manualelor, rechizitelor școlare, etc.

Totodată, instanţa de judecată referitor la cheltuielile pentru restaurante şi hoteluri, constată că în această categorie sunt incluse totalitatea cheltuielilor efectuate pentru cazare şi alimentație în afara gospodăriei în diferite localuri specializate.

La acest aspect completul de judecată menționează că, chiar dacă familia Teţcu are o alimentație în principal asigurată în regim casnic, nu acceptă că pe parcursul unui an să nu fi avut un consum ocazional în cafenele sau alte unități de alimentație publică, precum și cazarea temporară în hoteluri sau pensiuni. Astfel de cheltuieli pot apărea în diverse împrejurări, precum evenimente familiale, sărbători, concedii, deplasări în interes personal sau profesional, situații medicale sau alte circumstanțe care impun părăsirea temporară a domiciliului.

Negarea totală a existenței unor asemenea cheltuieli într-un interval de un an, ar presupune o austeritate extremă, greu de justificat în condițiile unei vieți cotidiene normale, mai ales într-o familie cu membri minori, pentru care participarea la activități sociale sau educaționale în afara domiciliului este frecventă. Mai mult, chiar și în situațiile în care familia încearcă să minimizeze cheltuielile de acest fel, există costuri ocazionale minimale, care se reflectă în date economice oficiale privind consumul mediu al gospodăriilor și care nu pot fi ignorate fără a denatura realitatea economică.

În lipsa unor probe concrete care să susțină afirmația contrară, instanța nu poate admite o astfel de susținere, considerând-o neplauzibilă și incompatibilă cu evidențele economice și sociale

În aceste circumstanţe se atestă că pentru anul 2022 Ion Teţcu a avut un flux financiar de ieșire mai mare decât fluxul financiar de intrare rezultând un sold negativ de - 42.201 MDL, care poate fi vizualizat conform tabelului: 47 Flux financiar de intrare Flux financiar de ieșire Salariu net 31.521 Chiria locuinței 59.802 Economii în numerar Cheltuieli pentru educația 66.000 205.700 din anul precedent copiilor Credite bancare 360.000 Rambursări de împrumut 80.183 Economii în numerar declarate 120.500 Cadouri în bani 13.000 la sfârșitul anului Achiziționarea automobilului 373.000 Cheltuieli de vacanță 36.000 CCP 197.097 Încheieri automobil 7.840 Sold 898.221 Sold 940.422 Diferență - 42.201

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele susținute de către Ion Teţcu în contestație şi în ședința de judecată nu pot fi reținute ca întemeiate şi care ar duce la constatarea existenței unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, or, la caz, nu a prezentat probe care ar răsturna concluzia Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la averea inexplicabilă pentru anul 2021 şi anul 2022, care s-a constatat a fi de -304.840 MDL şi depășește pragul de -234.000 MDL prevăzut la art. 11 alin. (3), lit. a) din Legea 65/2023.

Nu pot fi reținut nici argumentele reclamantului, ce țin de presupusele erori procedurale grave ca fiind admise de Comisia de evaluare, cum ar fi: data deliberării, data termenului pentru prezentarea informațiilor, data oferirii răspunsurilor, data audierii publice, data prezentării documentelor suplimentare, anul emiterii unei hotărâri judecătorești privind adjudecarea în folosul reclamantului a prejudiciului moral, confundarea persoanei care a semnat declarația pe propria răspundere. Or, aceste erori de natură tehnică nu sunt susceptibile să afecteze soluția de fond, de nepromovare a evaluării externe.

La rândul, său, prevederile art. 25, pct.5 din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în temeiul Legii nr. 65/2023, îndreptățește Comisia de evaluare la redactarea raportului de evaluare în vederea corectării greșelilor tehnice, gramaticale sau ortografice chiar şi după publicare.

Cu referire la argumentul lui Ion Teţcu precum că, Maria Giuliana Civinini membru al Comisiei de evaluare, nu a participat efectiv la aprobarea raportului, deoarece a demisionat la 15 mai 2024, este respins de către instanţa de judecată, or, prin prisma art.16 alin. (6) din Legea nr. 65/2023 şi art. 25 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcționare Comisiei de evaluare, raportul cu privire la evaluare aprobat şi semnat de președintele Comisiei de evaluare în cel mult 3 zile se transmite Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, data aprobării de către membrii Comisiei de evaluare a raportului cu privire la evaluare 48 şi data semnării copiei tipărite a raportului de evaluare de către președintele Comisiei de evaluare pot fi distincte, fapt care nu afectează valabilitatea procedurii de aprobare și transmitere a raportului.

A mai afirmat reclamantul Ion Teţcu că, Consiliul Superior al Magistraturii a admis duble standarde în comparație cu alți subiecți, întrucât a purtat corespondență cu Comisia de evaluare în mod netransparent, fără informarea prealabilă sau concomitentă a solicitantului. Deși, procedura de evaluare a fost reluată, iar Ion Teţcu și-a exprimat intenția fermă de a participa la dezbateri și de a clarifica eventualele aspecte controversate, Consiliul Superior al Magistraturii în ședința din 9 iulie 2024, a respins cererea de amânare și solicitarea expresă de a i se permite exprimarea punctului de vedere cu privire la conținutul notei informative. Ulterior, fără a asigura acest drept fundamental la apărare, Consiliul Superior al Magistraturii a procedat la deliberare și a pronunțat hotărârea.

Completul de judecată nu va reține temeinicia acestei afirmații, odată ce ea și-a pierdut actualitatea în contextul judecării pe fond a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise în privința reclamantului, iar în cadrul ședinței de judecată reclamantului i s-a oferit posibilitatea de a da explicații cu privire la conținutul notei informative, la fel și pe alt aspecte, asupra cărora a intenționat să se expună sau asupra cărora nu s-a expus în ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

În concluzia celor constatate și enunțate, completul special al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de contestare formulată de Ion Teţcu este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive, care să justifice anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 409/26 din 9 iulie 2024 prin care a fost acceptat raportul cu privire la evaluarea externă a candidatului la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Ion Teţcu, vizând nepromovarea evaluării.

În conformitate cu art. 195, 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1) al Legii nr. 65/2023, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge contestația depusă de Ion Teţcu împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Stella Bleșceaga Diana Stănilă 49