1re-109/18 — Art. 27, 187 lin. 5 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 27, 187 lin. 5 Cp
- Temei legal
- art. 455 CPP
1re-109/18 — Art. 27, 187 lin. 5 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1re-109/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Timofti Vladimir
Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
condamnatul Dobrea Valeriu, prin care se solicită casarea încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 decembrie 2017 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2018,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10.03.2016,
Dobrea Valeriu a fost condamnat în baza art. 27, 187 alin. (5) Cod penal, la 8
(opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Dobrea Valeriu
Simion că, la 31.10.2015, aproximativ la ora 21.05, având scopul sustragerii
bunurilor altei persoane, s-a mascat cu o cagulă pe cap și a pătruns în incinta
schimbului valutar amplasat pe bd. Dacia, nr. 44, mun. Chișinău, care aparține
SRL „C.S.V. „Maxbemol", în cadrul căreia a aplicat asupra casierului Doloșcan
Natalia, violența nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, de unde,
în mod deschis a sustras mijloace bănești din casa schimbului valutar și anume:
1499 dolari SUA, 3765 euro, 17000 ruble rusești, 333 lei românești, 2677
hrivne ucrainești, 11841 lei MD, care conform ratei oficiale de schimb al BNM,
constituie 133829,72 lei MD, însă, din cauze independente de voința lui, în
timpul când încerca să părăsească locul săvârșirii infracțiunii cu banii sustrași,
a fost reținut de către angajații pazei particulare „Prosecutor" SRL, care au opus
rezistență și au curmat acțiunile lui infracționale, din care cauză nu și-a realizat
scopul acaparator, ulterior fiind condus la IP Botanica, mun. Chișinău de către
colaboratorii de poliție.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Dobrea Valeriu Simion a săvârșit
tentativă de jaf, adică sustragerea deschisă a bunului altei persoane, cu
1
calificativul: de o persoană mascată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicare
violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de
daune în proporții deosebit de mari, infracțiune, prevăzută de art.art. 27,187
alin. (5) Cod penal.
Condamnatul Dobrea Valeriu a depus cerere în instanța de judecată
privind aplicarea retroactivității legii penale, făcând referire la prevederile
art. 469 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală și la Legea nr. 207 din
29.07.2016 solicitând recalificarea acțiunilor de la art. 187 alin. (5) Cod penal la
art. 187 alin. (4) Cod penal.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 06 decembrie
2017, a fost admisă parțial cererea condamnatului Dobrea Valeriu privind
aplicarea retroactivității legii penale și stabilirea unei pedepse mai blânde, fiind
dispusă recalificarea acțiunilor condamnatului pe art. 187 alin. (4) Cod penal,
iar în partea stabilirii unei pedepsei mai blînde, cererea condamnatului a fost
respinsă.
Nefiind de acord cu încheierea sus-indicată condamnatul Dobrea Valeriu
Simion a înaintat recurs, solicitând casarea încheierii, cu admiterea cereri în
totalitate și aplicarea unei pedepse mai blânde.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie
2018 a fost respins recursul declarat de condamnatul Dobrea Valeriu.
În motivarea deciziei instanța de recurs a reținut că, instanța de fond
just a concluzionat că cererea înaintată de condamnat este parțial întemeiată
prin care a admis în partea reîncadrării juridice a faptei constatate prin sentința
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10.03.2016.
Prin urmare instanța de recurs a remarcat că, în temeiul Legii nr. 207 din
29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost introduse următoarele
modificări:
Potrivit pct.2) al Legii, la articolul 64 Cod penal, unitatea convențională de
amendă a fost modificată de la 20 la 50 lei.
Conform pct. 3) al Legii, art. 126 Cod penal a fost modificat și completat în
felul următor:
Alineatul (1), „se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase,
dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o
persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare
pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei."
Articolul s-a completat cu alineatul (1) cu următorul cuprins: "(1) Se
consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite,
2
primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate,
trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau
de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii
faptei."
În conformitate cu prevederile Hotărîrii de Guvern nr. 974 din 04.12.2014,
a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul 2015, în mărime de 4500 lei, spre utilizare în modul stabilit de legislație.
Subsecvent instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 126
alin. (1) Cod penal, în redacția nouă, aprobată prin Legea nr. 207 din
29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, pentru ca fapta imputată condamnatului
Dobrea Valeriu să fie încadrată în limitele art. 187 alin. (5) Cod penal, este
necesar ca valoarea pagubei pricinuite să depășească 40 de salarii medii lunare
pe economie prognozate, stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei (anul 2015), adică suma de 180 000 lei.
Astfel, instanța de recurs a menționat că, în cazul dat, încadrarea juridică a
faptei condamnatului corect a fost modificată, or, suma prejudiciului cauzat prin
infracțiune constituie 133 829,72 lei, care nu depășește 40 de salarii medii
lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei.
Instanța de recurs a notat că instanța de fond corect a încadrat, acțiunile
condamnatului în baza art. 187 alin. (4) Cod penal. Instanța de fond just a
conchis că suma prejudiciului cauzat prin infracțiune constituie 133 829,72 lei,
sumă care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, ceea
ce constituie proporții mari.
Prin urmare, instanța de recurs a specificat că, în redacția nouă a art. 126
alin. (1) Cod penal, care are efect retroactiv favorabil asupra situației
condamnatului, acțiunile acestuia urmează a fi reîncadrate de la prevederile
art. 27, 187 alin. (5) Cod penal, la prevederile art. 27, 187 alin. (4) Cod penal,
care prevede răspundere pentru sustragerea pe ascuns a bunurilor altei
persoane cu cauzarea de daune în proporții mari.
În continuare instanța de recurs a reținut că, sancțiunea art. 187 alin. (4)
Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 8 la 12 ani.
Astfel, prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 10.03.2016,
Dobrea Valeriu a fost condamnat în baza art. 27, 187 alin. (5) Cod penal, la 8
(opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În modul acesta, pedeapsa aplicată deținutului Dobrea Valeriu corespunde
sancțiunii art. 187 alin.(4) Cod penal, iar instanța de fond întemeiat a menținut
3
pedeapsa stabilită prin sentința definitivă a Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 10.03.2016.
Astfel, instanța de recurs a considerat că, instanța de fond corect a dat
apreciere circumstanțelor cauzei, anume că în virtutea modificărilor din
legislația penală, condamnatul Dobrea Valeriu nu poate beneficia de o pedeapsă
mai blândă stabilită prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din
10.03.2016.
La 03 iulie 2018, decizia Curții de Apel Chișinău, a fost atacată cu recurs
în anulare de către condamnatul Dobrea Valeriu, prin care solicită casarea
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 decembrie 2017 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2018, cu
pronunțarea unei noi decizii prin care să-i fie micșorat termenul pedepsei,
invocând că:
- instanțele de judecată erau obligate odată cu recalificarea cauzei să
stabilească o pedeapsă mai blândă, or, el a recunoscut vina și cauza s-a
examinat în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală, astfel pedeapsa urma a fi micșorată până la 5 ani și 4 luni închisoare.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat,
în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)
pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot
declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor
judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în
scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în
care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea
atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează
Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara
recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești
prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de
condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea
4
căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II
ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă
că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2018,
adoptată în ordinea reglementată de art. 469 Cod de procedură penală, nu cade
sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452
Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea
Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2018, este inadmisibil,
deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în
anulare.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453
Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat,
din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.1) și art. 456 Cod procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Dobrea
Valeriu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
26 martie 2018, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,
prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 26 septembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
5