2rac-340/14 — încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere și penalității,

prima instanță: V.Caisîn dosarul nr. 2rac-340/14 instanța de apel: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu Î N C H E I E R E 23 iulie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Lexcolect Consulting”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Lexcolect Consulting” împotriva societății pe acțiuni „Magistrala” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere și penalității, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Lexcolect Consulting” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 iunie 2013, c o n s t a t ă La 02 ianuarie 2013, SRL „Lexcolect Consulting” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Magistrala” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere și penalității.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 noiembrie 2009 a încheiat cu SA „Magistrala” contractul de mandat nr.01/95 privind colectarea datoriilor de către mandatar de la debitorii mandantului. Potrivit pct.1.2, 1.3 și 1.4 ale contractului de mandat nr.01/95 din 25 noiembrie 2009, mandatarul s-a obligat să reprezinte drepturile și interesele mandantului în cele trei etape: prejudiciară, judiciară și executorie în vederea onorării obligațiilor contractuale. Menționează că în baza acordului adițional nr.01 din 25 noiembrie 2009 la contractul de mandat menționat SA „Magistrala” a transmis SRL „Lexcolect Consulting” spre executare dosarul în privința debitorului SA „ABA”.

Întru executarea dosarului în privința debitorului SA „ABA”, angajații SRL „Lexcolect Consulting” au participat la procedura de executare desfășurată de executorul judecătoresc Mighic Vera, Oficiul de executare Bălți, iar ca urmare a 1 activității mandatarului s-a realizat actul de transmitere a bunurilor debitorului SA „ABA” în contul stingerii datoriilor față de SA „Magistrala”. Prin scrisoarea din 09 noiembrie 2010 a informat pîrîtul despre necesitatea achitării restanței din onorariul pentru serviciile acordate, în baza contractului de mandat nr.01/95 din 25 noiembrie 2009, care constituia suma de 7 884 lei. Însă, prin răspunsul din 15 noiembrie 2010 SA „Magistrala” și-a manifestat dezacordul în privința achitării sumei, totodată fiind informați despre decizia de a rezilia contractul de mandat.

La 17 septembrie 2012 a expediat în adresa pîrîtului reclamație, prin care a solicitat, repetat, achitarea onorariului pentru serviciile prestate în mărime de 7 884 lei, dar prin răspunsul primit la 07 noiembrie 2012 pîrîtul a refuzat achitarea acesteia, fapt ce l-a determinat să recurgă la încasarea pe cale judiciară a datoriei. Consideră că pîrîtul este obligat să achite integral plata pentru serviciile acordate, dobânda de întîrziere și penalitatea prevăzută de pct.7.1 al contractului de mandat nr.01/95 din 25 noiembrie 2009. Solicită reclamantul, încasarea de la SA „Magistrala” în beneficiul lui a datoriei în mărime de 7 884 lei, dobânzii de întîrziere în mărime de 2 706,04 lei, penalității în mărime de 7 096,6 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 530,36 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 iunie 2013 acțiunea înaintată de SRL „Lexcolect Consulting” împotriva SA „Magistrala” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere și penalității, a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, SRL „Lexcolect Consulting” a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către SRL „Lexcolect Consulting”, cu menținerea hotărârii primei instanțe. La 14 mai 2014 SRL „Lexcolect Consulting” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretențiilor integral. În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanțele judecătorești au interpretat eronat normele de drept material și au apreciat arbitrar probele.

În acest sens susține că prin achitarea parțială a onorariului intimatul a recunoscut obligația sa de remunerare față de SRL „Lexcolect Consulting” pentru cazul executat, iar darea de seamă despre soarta cazului transmis în gestiune se oferă mandantului doar la solicitarea acestuia. La fel a indicat că prin hotărârile pronunțate în pricină se încalcă evident dreptul de proprietate garantat de art.1 al Protocolului nr.1 la Convenția Europeană a Apărării Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, care stabilește că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. 2 Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către SRL „Lexcolect Consulting” urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Lexcolect Consulting” este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. 3 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, și apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunțat o hotărîre legală și întemeiată.

Instanța de recurs reiterează și faptul că conform articolului 13 din Convenția Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieșind din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, atît prima instanță, cît și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material și procesual, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Lexcolect Consulting”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Lexcolect Consulting” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4