1ra-1306/2018 — art. 187 al. 2 lit. f CP

1ra-1306/2018 — art. 187 al. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1306/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Cașu Iulian în numele inculpatului Chiorescu Nicolae, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul centru din 20 noiembrie 2017 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală în

privința lui

Chiorescu Nicolae XX, născut la XXX, originar

și domiciliat XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.11.2016 pînă la 20.11.2017;

Instanța de apel de la 01.12.2017 pînă la 28.03.2018;

Instanța de recurs de la 01.06.2018 pînă la 04.07.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Chiorescu Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 6 ani închisoare în

penitenciar de tip închis, fără amendă.

07.05.2016, aproximativ la orele 13:30, urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, aflându-se pe teritoriul pieții agricole centrale amplasată pe

str. XXX, mun. Chișinău, a smuls de la gâtul cet. Madan Eugenia, lănțișorul

confecționat din aur pe care atârna un pandantiv în formă de cruce, confecționat din

aur, la prețul total 5 000 lei, după care cu bunul sustras s-a eschivat de la locul

comiterii faptei, însă în scurt a fost reținut de către colaboratorii de poliție.

numele inculpatului Chiorescu Nicolae, a declarat apel, prin care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Chiorescu

Nicolae să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a constatat vinovăția

inculpatului doar prin declarațiile părții vătămate Madan Evghenia și a martorilor

Tâmpei Constantin și Musteață Galina. Martorul Musteață Galina din motive

necunoscute nu a fost audiat în ședința de judecată, iar acuzatorul de stat a renunțat la

acest martor. Instanța de fond, trecînd cu vederea de acest fapt, a pus la baza sentinței

de condamnare declarațiile martorului Musteață Galina. De asemenea acuzatorul de

stat a renunțat la procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, în care partea vătămată i-

a fost prezentat spre recunoaștere inculpatul, unica probă care putea să confirme

vinovăția lui Chiorescu Nicolae. Alte mijloace de probă nu au fost administrate și

cercetate în instanța de judecată. Potrivit art. 8 Cod de procedură penală, persoana

acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât

vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces

1

judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale,

și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

a fost admis din alte motive, inclusiv din oficiu apelul avocatului Iulian Cașu în

numele inculpatului Nicolae Chiorescu, casată sentința contestată în partea

stabilirii penitenciarului și pronunță în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Chiorescu Nicolae recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. 2 lit. f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 6 ani închisoare, urmează a fi

executată în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței contestate s-au menținut fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

ajuns corect la concluzia despre vinovăția inculpatului Chiorescu Nicolae în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, după semnele calificative -

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar, care

au fost apreciate corect, instanța de fond just încadrând acțiunile inculpatului

Chiorescu Nicolae în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Chiorescu Nicolae în

comiterea infracțiunii încriminate este dovedită pe deplin prin probele cercetate în

instanța de fond, verificate și reținute și de către instanța de apel și anume: declarațiile

părții vătămate Madan Evghenia, declarațiile martorilor Tâmpei Constantin, Musteață

Galina, precum și: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea de

săvârșirea infracțiunii din 07 mai 2016 (f.d. 18); procesul-verbal de ridicare a

obiectului din 07 mai 2016, prin care este consemnat faptul că, de la Eugenia Madan a

fost ridicat un lănțișor cu cruciuliță din aur, (f.d. 17); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 07 mai 2016, prin care este consemnat faptul că, examinării au fost

supuse obiectele ridicate de la Eugenia Madan, un lănțișor și cruciuliță din aur.

Lănțișorul era rupt, (f.d. 18).

Totodată, instanța de fond a dat o apreciere corectă declarațiilor inculpatului

Chiorescu Nicolae precum că, nu ține minte unde se afla în momentul comiterii

infracțiunii, declarațiile date fiind apreciate de către instanța de judecată drept o

modalitate de evitare a răspunderii penale

Prima instanță a conchis corect că, declarațiile menționate au fost combătute prin

totalitatea de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată, cum ar fi declarațiile atât a

părții vătămate cât și a martorilor, din care reiese că anume inculpatul i-a sustras

deschis lănțișorul de la gât părții vătămate.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de caracterul și gradul pericolului

social deosebit al infracțiunii comise, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.

Circumstanțe atenuante, conform art. 76 Cod penal pentru inculpatul Chiorescu

Nicolae nu au fost stabilite, circumstanțe agravante, conform art. 77 Cod penal-

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară.

2

Astfel, în ceea ce privește aplicarea pedepsei față de inculpatul Chiorescu

Nicolae, instanța de fond, luând în vedere personalitatea inculpatului, s-a ghidat de

criteriile ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile și legal

individualizate.

Instanța de fond just a concluzionat că, sentința de condamnare cu executare în

prezenta cauză penală va avea un efect preventiv atât pentru inculpat, cât și pentru alte

persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și

o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi ale RM

sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Verificând aspectul individualizării pedepsei, instanța de apel, a considerat că,

aceasta este una legală, proporțională, adecvată, în măsură să asigure atingerea

scopului pedepsei penale în vederea corectării, reeducării și resocializării inculpatului.

Prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Chiorescu Nicolae a reținut că

inculpatul, a comis infracțiunea având antecedente penale. Anterior judecat, prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 martie 2008, în temeiul art. 187

alin. (2) lit. e), f) din Cod penal, la 5 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei

cu suspendarea unui termen de probațiune de 3 ani, prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, din 24 februarie 2010, în temeiul art. 187 alin. (2) lit. f) din Cod

penal, cu art. 85 Cod penal, la 5 ani 6 luni închisoare, eliberat la 24 aprilie 2015. Din

aceste considerente, instanța de fond a dispus executarea pedepsei de către Chiorescu

Nicolae în penitenciar de tip închis, pentru persoanele care au săvârșit infracțiuni ce

constituie recidivă.

Totodată, instanța de apel a constatat că, prin Legea pentru modificarea și

completarea unor acte legislative nr.163 din 20 iulie 2017, în vigoare 20 decembrie

2017 - la articolul 72 alin. (4), textul ”... precum și pentru persoanele care au săvârșit

infracțiuni ce constituie recidivă” se exclude.

În corespundere cu art. 10 Cod penal, legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar

au antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația

persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Așadar, fapta comisă de inculpatul Chiorescu Nicolae s-a consumat până la

intrarea în vigoare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative

nr.163 din 20 iulie 2017, respectiv instanța de apel a aplicat prevederile legale până la

intrarea în vigoare a legii menționate ca fiind mai favorabile situației inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, prin prisma art. 16 Cod penal, infracțiunea de jaf

- art. 187 alin. (2) Cod penal, comisă de către inculpatul Chiorescu Nicolae se atribuie

la categoria celor grave. În asemenea context, inculpatul pentru comiterea unei

infracțiuni grave, prin prisma prevederilor art. 72 alin. (3) Cod penal, urmează să

execute pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis.

inculpatului Chiorescu Nicolae, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct.

15) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Chiorescu Nicolae din motiv că

nu a săvîrșit infracțiunea incriminată. Recurentul invocă aceleași argumente declarate

3

în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie). Totodată, se invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Cașu Iulian în numele inculpatului Chiorescu Nicolae, prin care a menționat că, este de

poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și

corespunde prevederilor legale.

avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Chiorescu Nicolae, în raport cu

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Din conținutul cererii de recurs se deduce temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, având în vedere că inculpatul critică vinovăția sa,

considerând că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

solicitând să fie achitat.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de

fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele

inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că

faptele incriminate în actul de învinuire a fost comis de Chiorescu Nicolae.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate

în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul

penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de

fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real

al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd

probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurent,

Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea

infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu

a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei,

care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de

drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

4

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414

alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o

motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este

susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune.

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de

cele menționate Colegiul penal conchide că conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate

în apel.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpatul Chiorescu Nicolae, a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. 2 lit. f)

Cod penal, jaf, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Prin urmare, erorile de drept invocate de recurent, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar

din aceste considerente recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Cașu Iulian în numele

inculpatului Chiorescu Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală în privința lui Chiorescu Nicolae

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 iulie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5