1ra-1016/2018 — art.201 1 alin.3 lit. a, b CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni din 30 iunie 2017, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Sîrghi Vasile fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art.2011 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal la 4 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) coroborat cu art.70 alin.(4) și art.72 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor stabilite, lui Sîrghi Vasile i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. În baza art.85 alin.(1) Codul penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită, a fost adăugată pedeapsa stabilită lui Sîrghi Vasile, rămasă neexecutată, sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, numită prin sentința Judecătoriei Ialoveni nr.1-33/14 din 08.07.2014, în baza art.2641 alin.(2) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond, în fapt, a constatat că Sîrghi Vasile, la data de 1 27.11.2015, în jurul orei 19:50 - 20:00, aflându-se la domiciliul său, situat în satul xxxx r-nul xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând superioritate și urmărind scopul comiterii violenței în familie, a iscat un conflict cu fosta soție Sîrghi Natalia cu care continuă să locuiască în aceeași casă, concomitent a agresat-o fizic și verbal, adică a numit-o cu cuvinte necenzurate, a amenințat- o cu moartea și intenționat i-a aplicat ultimei mai multe lovituri cu mâinile peste cap, în regiunea urechii drepte, după care a luat o rangă metalică și a încercat să o lovească peste corp pe fosta soție Sîrghi Natalia, care s-a apărat și a fugit imediat din casă, iar când în conflict a intervenit soacra acestuia Braga Domnica, Sîrghi Vasile, prelungind acțiunile sale violente și urmărind același scop - comiterea violenței în familie, a lovit-o pe ultima de câteva ori cu pumnii peste corp, doborând- o la pământ. În rezultatul acțiunilor infracționale constatate mai sus, părții vătămate Sîrghi Natalia, i-au fost cauzate dureri fizice, suferință psihică, prejudiciu moral și vătămare ușoară, iar părții vătămate Braga Domnica, i-au fost cauzate dureri fizice, suferință psihică, prejudiciu moral, precum și vătămare neînsemnată. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.xxxx din 05.05.2016, la cet. Sîrghi Natalia s-a constatat: otită medie posttraumatică pe dreapta, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice (prin barotraumă) a unui obiect contondent semi dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.xxxx din 30.11.2015, pe corpul cet. Braga Domnica, au fost depistate vătămări corporale sub formă de echimoză și edem a țesuturilor moi la nivelul capului, care se califică ca vătămare neînsemnată. Tot inculpatul Sîrghi Vasile, la data de 27.07.2016 în jurul orei 20:00, aflându-se la domiciliul său, situat în satul xxxx r-nul xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând superioritate, urmărind scopul comiterii violenței în familie și a impunerii voinței și controlului personal asupra membrilor familiei, prin intimidare, a iscat un conflict cu fosta soție Sîrghi Natalia cu care continuă să locuiască în aceeași casă, în prezența fiicei minore , a agresat-o verbal pe fosta soție Sîrghi Natalia, adică a numit-o cu cuvinte necenzurate, a insultat-o, a strigat la ea, a amenințat-o cu aplicarea violenței fizice și cu moartea, acțiuni care au determinat-o pe Sîrghi Natalia să fugă de acasă, din frică față comportamentul agresiv al fostului soț Sîrghi Vasile. Apoi, rămânând acasă împreună cu fiica lui minoră, în lipsa fostei soții Sîrghi Natalia, urmărind același scop - comiterea violenței în familie, Sîrghi Vasile a continuat conflictul iscat anterior, înjurând, insultând și amenințând că o va omorî pe Sîrghi Natalia - mama minorei, acțiuni ilegale ale lui Sîrghi Vasile care au provocat minorei, stări de tensiune și de suferință psihică, manifestate prin umilire, frică, înjosire, sentimente de frustrare, incapacitatea de apărare împotriva violenței, imposibilitatea continuării vieții sociale, fapt ce a și determinat-o pe minora la tentativă de sinucidere. Astfel, deoarece nu mai putea suporta violența aplicată de către tatăl ei Sîrghi Vasile față de membrii familiei, minora a luat o funie și în scop de sinucidere, a plecat în grădină, unde a legat funia de un copac, a pus lațul în jurul gâtului și a sărit în gol, încercând în așa mod să se sinucidă prin strangulare, însă renunțând la o astfel de metodă de sinucidere, s-a ridicat cu picioarele pe scaun, a scos lațul din jurul gâtului și a plecat în casă, iar în vederea realizării aceleiași intenții, a înghițit mai multe pastile, în rezultatul căruia fapt s-a intoxicat fiindu-i cauzată vătămare gravă, însă datorită faptului că i-a fost acordat ajutor medical la timp, minora nu și-a dus până la capăt intenția sa de sinucidere. În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Sîrghi Vasile constatate mai sus, părții vătămate Sîrghi Natalia i-a fost cauzată suferință psihică și prejudiciu moral, iar părții vătămate minore, i-a 2 fost cauzate suferință psihică și vătămare corporală gravă. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.xxxx din 12.09.2016, la minoră s-a depistat: intoxicație acută cu o substanță necunoscută, care a fost produsă posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Potrivit raportului de expertiză psihiatrică-psihologică nr.xxxx, minora, a fost determinată spre suicid de violența psihică și fizică intrafamilială suportată un timp îndelungat din partea tatălui său, care provoca dependență psihologică față de sine și inducea fiicei sale stare de frică, anxietate, complexe de inferioritate, sentiment de vină.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, solicitând admiterea apelului și casarea sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, prin care Sîrghi Vasile să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 4 luni, precum și de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu încasarea o Sîrghi Vasile în folosul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1 060 lei. Prin prisma art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili lui Sîrghi Vasile, pedeapsă definitivă de 7 ani și 6 luni închisoare. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă; - aplicarea față de inculpat a pedepsei definitive de 5 ani închisoare, nu nu va duce la corectarea inculpatului și nu restabilește echitatea socială; - la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale aplicate în privința lui Sîrghi Vasile, instanța de judecată urma să țină cont de categoria infracțiunii săvârșite (violența în familie), de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat și nu în ultimul rând, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului; - instanța de judecată nu a luat în consideratei la justa valoare, că Sîrghi Vasile anterior a fost condamnat de mai multe ori, dintre care și pentru o infracțiune similară, iar pedeapsa aplicată nu a condus la corectarea ultimului, fapt ce a permis comiterea unei alte infracțiuni prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, după care conduita acestuia a fost urmată de comiterea unei alte infracțiuni prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal; - în asemenea împrejurări se constată caracterul sistematic al violenței în familie, care s-a soldat cu urmări grave manifestate prin vătămare gravă și tentativă de suicid; - prezența a două circumstanțe agravante, că anterior a fost judecat de mai multe ori și face abuz de alcool, se caracterizează ca agresor familiar; - potrivit prevederilor art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului penal, în conformitate cu dispozițiile pârții generale din același cod; - instanța de judecată prin sentință nu a încasat cheltuielile judiciare în mărime de 1 060 lei, pentru efectuarea expertizei. 3.2. Apel suplimentar a declarat procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, solicitând casarea sentinței și în partea ce ține de soluția propusă de către procuror în cererea de apel, în această parte a pronunța o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia să fie condamnat Sîrghi Vasile, în baza art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal la 1 an 4 luni închisoare și în baza art.2011 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal la 7 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie numită 3 pedeapsa de 7 ani închisoare. Conform art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, de numit pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - de comun cu acele erori și omisiuni indicate în cererea de apel declarată inițial, acuzarea constată că poziția procurorului expusă în cererea de apel cu privire la mărimea și categoria pedepsei solicitate nu corespunde faptei și consecințelor suportate, or, după cum a fost argumentat, această pedeapsă este neproporțională faptei săvârșite; - acuzarea consideră că este eronată solicitarea expusă în cererea de apel cu privire la numirea pedepsei definitive, fără a tine cont de antecedentele acestuia și de faptul că a săvârșit prezenta infracțiune în stare de recidivă; - inculpatul Sîrghi Vasile a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 08.07.2014, în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, la amendă în mărime de 550 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Amenda, ca pedeapsă principală aplicată prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 08.07.2014, a fost achitată; - se constată că sentința Judecătoriei Ialoveni 08.07.2014, în privința inculpatului Sîrghi Vasile Petru a devenit definitivă la data de 16.10.2014, data pronunțării deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin ce se dovedește că termenul de executare a pedepsei complimentare de 3 ani privare de dreptul de a conduce mijloace de transport ,stabilită lui Sîrghi Vasile, a început să curgă de la această dată; - prin urmare, având în vedere că la momentul săvârșiri infracțiunilor pe caz, adică la data de 27.11.2015 și 27.07.2016 antecedentul penal al inculpatului Sîrghi Vasile nu era stins, se constată că el a comis infracțiunea în stare de recidivă, pedeapsa urmând a fi numită prin prisma prevederilor art.82 alin.(2) Cod de procedură penală. Vinovatul urma să fie supus unei pedepse definitive prin prisma art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, fapte de care nu a ținut cont acuzatorul de stat în apelul declarat; - mai mult ca atât, este de reținut și omisiunea procurorului cu privire la tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa inculpatul Sîrghi Vasile, care de asemenea urmează a fi înlăturată prin acest apel suplimentar declarat. 3.3. Avocatul Palancica Victor a declarat apel în numele inculpatului Sîrghi Vasile, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Hâncești sediul Ialoveni din 30 iunie 2017, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri în partea pedepsei stabilite pentru inculpatul Sîrghi Vasile și aplicarea unei pedepse prin prisma art.90 Cod penal, deoarece consideră că instanța incorect a individualizat pedeapsa, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii. În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat următoarele: - pedeapsa penală stabilită este prea aspră; - în cadrul ședinței de judecată Sîrghi Vasile vina incriminată a recunoscut-o pe deplin și a comunicat instanței că regretă cele comise și că nu va mai repeta cele comise, deoarece a înțeles că a greșit și s-a împăcat cu partea vătămată, la moment partea vătămată Sîrghi Natalia nu are careva pretenții de ordin material sau moral fătă de dânsul; - solicită instanței să țină cont și de atitudinea inculpatului după comiterea infracțiunii și anume că, el a fost acel care a întreprins toate măsurile necesare pentru a salva viața minorei, a condus-o la punctul medical, a solicitat ajutorul medicilor și a fost cu ea până în momentul în care medicii l-au asigurat că fiica este înafara oricărui pericol; 4 - totodată, acțiunile inculpatului se încadrează în cerințele impuse și de art.79 Cod penal, a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, vina a recunoscut-o pe deplin, la fel, datorită faptului că inculpatul conștientizează gravitatea faptelor sale, rezonanța acestor fapte pentru situația sa juridică, pentru societate în general - corectarea lui este posibilă fără a fi lipsit de libertate, deoarece nu prezintă pericol social și nu ar fi rațional ca instanța să aplice o pedeapsă privativă de libertate; - faptul că Sîrghi Vasile are la întreținere un copil minor, starea sănătății este una precară suferind o intervenție chirurgicală și agravându-se în locul de detenție, până la reținere acesta a fost angajat oficial în câmpul muncii, are în proprietate teren agricol pe care l-a prelucrat, la moment nu are antecedente penale; - din materialele cauzei și din raportul de expertiză psihiatrică reiese că, minora a luat decizia de suicid de una singură, nefiind nicidecum determinată de Sîrghi Vasile, la această hotărâre ea a ajuns din cauza stării de tensiune și de suferință psihică, manifestată prin umilire, frică, înjosire, sentimente de frustrare incapacitatea de a se apăra împotriva violenței, fapt ce a și determinat-o la tentativa de sinucidere. Adică, acțiunile lui Sîrghi Vasile nu au fost nicidecum îndreptate spre consecințele survenite, sau spre decizia luată nechibzuit de minoră, acestea survenind independent de voința inculpatului; - conform raportului de expertiză medico-legală în privința minorei, leziunile corporale grave depistate la aceasta, au fost cauzate datorită consumului de pastile dar nicidecum de acțiunile lui Sîrghi Vasile, care niciodată nu aplicat careva acte de violență în privința acesteia; - amalgamul de circumstanțe enumerate, pot servi pentru justificarea aplicării unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege, având scopul de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, educarea persoanelor în spiritul respectării legii; - consideră oportun aplicarea unei pedepse prin prisma art.90 Cod penal, față de inculpatul Sîrghi Vasile, care se căiește sincer de cele comise și ținând cont de persoana acestuia, nu este rațional ultimul să execute pedeapsa stabilită de prima instanță. 3.

Inculpatul Sîrghi Vasile, solicită admiterea apelului și casarea sentinței, în partea aplicării pedepsei penale, cu stabilirea unei pedepse mai blânde. În argumentarea apelului declarat, inculpatul a invocat următoarele: - nu este de acord cu expertiza medico-legală nr.683 din 05.05.2016 a cet. Sîrghi Natalia; - avocatul Palancica Victor l-a determinat să recunoască vina și să solicite examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, însă el n-a fost de acord. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art.2011 alin.(1) lit. a) și art.2011 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal, corect stabilindu-i acestuia pedeapsa prin prisma art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța de apel a menționat că concluziile privind vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii menționate supra, au fost bazate pe declarațiile părților vătămate Sîrghi Natalia și Braga Domnica, ale martorilor Caproș Mariana și Railean Gheorghe, a inculpatului Sîrghi Vasile, precum și materialele cauzei, inclusiv: - informația victimei Sîrghi Natalia din 27.11.2015, prin care a comunicat organelor de poliție că soțul său Sîrghi Vasile este în stare de ebrietate și amenință cu moartea membrii familiei (f.d.19 Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.11.2015 și tabelul fotografic (f.d.20-23 vol. I); 5 - raportul de expertiză medico-legală nr.xxxx din 30.11.2015 (f.d.32 vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.xxxx din 05.05.2016 (f.d.57-58 vol. I); - contractul de plasament și acordare a serviciilor nr.xxxx din 24.11.2015, încheiat între Sîrghi Natalia și Centrul de Asistenta și Protecție a Victimelor și potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane (f.d.71-74 vol. I); - raportul de evaluare psihologică a lui Sîrghi Natalia din 11.01.2016 (f.d.77-78 vol. I); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 15.08.2016 și tabelul fotografic (f.d.13-15 vol. II); - raportul de expertiză medico-legal nr.xxxx din 25.08.2016 (f.d.47d-47c vol. II); - raportul de expertiză Psihiatrică-legală nr.xxxx din 27.10.2016 (f.d.131-133 vol. II). Instanța de apel a menționat că, în baza acestor prob,e prima instanță legal a adoptat sentința de condamnare în privința lui Sîrghi Vasile în baza art.2011 alin.(1) lit. a) și art. 2011 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal. Pe marginea criticilor privind chestiunea de individualizare a pedepsei, instanța a specificat că, la stabilirea acesteia s-a luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina și regretă cele săvârșite. Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de fond a luat în considerație și faptul că inculpatul se caracterizează negativ, anterior a fost condamnat, infracțiunile comise sunt una mai puțin gravă și alta gravă, astfel, s-a ținut seama de personalitatea inculpatului, care anterior a mai comis fapte de violență soldate cu condamnare, care nu l-au corectat pe inculpat, nu a conștientizat gravitatea acțiunilor sale și nu a concluzionat asupra comportamentului său infracțional. Prin urmare, instanța de apel a considerat că argumentele invocate de apelanți nu pot fi reținute ca temeiuri justificative pentru aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse non- privative de libertate, or aceasta ar face imposibil atingerea scopului pedepsei penale, de corectare și reeducare a vinovatului, având în vedere că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei închisorii și izolarea de societate, în locurile de detenție. Instanța de apel a mai reținut că, din materialele cauzei, rezultă că acuzatorul de stat a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale și psihiatrice. Procurorul susține că aceste cheltuieli necesită a fi încasate din contul inculpatului, deoarece ele constituie măsuri procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. Instanța de apel a argumentat că, cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat, care au fost necesare pentru efectuarea expertizelor medico-legale și psihiatrice, sunt cheltuieli trecute în contul statului. Normele procesuale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare ce constituie cheltuieli pentru efectuarea expertizelor, obligatorii în speță.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, inculpatul Sîrghi Vasile și avocatul Malai Tatiana în numele acestuia, au atacat-o cu recursuri ordinare. 6.1. Procurorul a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată, argumentând că hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, deoarece concluzia instanței de respingere a solicitării privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1 060 lei, este neargumentată. Consideră, că ținând cont de prevederile art.art.227, 229 alin.(1) Cod de procedură penală, aceste cheltuieli urmau a fi încasate din contul inculpatului. În drept, recurentul își întemeiază cererea pe prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. 6.2. Inculpatul Sîrghi Vasile, fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, 6 prin care sa-i fie aplicată о pedeapsă mai blândă, considerând că instanțele de judecată eronat i-au individualizat pedeapsa, contrar prevederilor legale. Consideră că temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde servesc următoarele fapte: a recunoscut vina, în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.3641 Cod de procedură penală, recunoscând toate probele acumulate în faza de urmărire penală. 6.3. Avocatul Malai Tatiana în recursul declarat în numele inculpatului, invocând temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, deoarece în privința lui Sîrghi Vasile a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. Consideră că instanța de apel, rejudecând cauza, nu a luat în considerație criteriile generale de individualizare a pedepselor, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea aspră. Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde servește aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, deoarece inculpatul a recunoscut vina, în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.3641 Cod de procedură penală, recunoscând probele din faza de urmărire penală. În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Cu referire la recursul declarat de procuror, Colegiul penal constată că potrivit textului, titularul invocă temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Din conținutul recursului, Colegiul penal atestă, că autorul în esență critică decizia instanței de apel în partea respingerii încasării din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor medico-legale și psihiatrice în sumă de 1060 lei. Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a respins cererea în vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile art.227 și 229 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate. Astfel, potrivit art.art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor medico- legale și psihiatrice, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului. Aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru susținerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. În situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea. 7 Cu referire la argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal remarcă că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra acestora, examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de procedură penală, pronunțând-u-se argumentat și detaliat asupra lor. Subsecvent, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, conform prevederilor art.417 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată cu recurs ordinar de către procuror, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept care ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Cu referire la recursurile declarate de către inculpatul Sîrghi Vasile și avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului. Având în vedere că, din cuprinsul recursurilor declarate se reține, că recurenții invocând temeiuri similare de casare a deciziei instanței de apel, Colegiul penal se va expune în cumul asupra soluției de inadmisibilitate adoptate în privința acestora. Colegiul penal relevă că, analizând recursurile declarate, constată că titularii acestora critică modul în care instanțele de judecată au dispus stabilirea și executarea pedepsei de către inculpat. Analizând recursurile declarate, instanța de recurs constată că titularii acestora sunt de acord cu starea de fapt stabilită de către instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor pentru care Sîrghi Vasile a fost condamnat, însă critică hotărârea contestată doar în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal. Colegiul penal consideră, că la stabilirea pedepsei inculpatului, atât prima instanță, cât și cea de apel, au dat deplină eficiență circumstanțelor cauzei, stabilind acestuia o pedeapsă echitabilă. Astfel, relevând în cuprinsul deciziei circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, examinarea cauzei în ordinea procedurii prevăzute de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, instanța de apel just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin stabilirea acesteia sub formă de închisoare. Pedeapsa penală, potrivit art.61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Colegiul penal menționează că reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art.75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. 8 De asemenea, Colegiul penal menționează că la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.art.7, 61 și 75 Cod penal, iar pedeapsa stabilită inculpatului Sîrghi Vasile este una echitabilă și proporțională faptei comise. Mai mult, Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin.(8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă. Cât privește argumentele recurenților că în privința lui Sîrghi Vasile urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, acesta nu poate fi reținut, deoarece la judecarea cauzei careva circumstanțe excepționale care ar permite aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, atât prima instanță, cât instanța de apel nu au constatat. Totodată, Colegiul reține că nu poate fi neglijat faptul că inculpatul nu este la prima abatere de la lege, acesta aflându-se repetat pe banca acuzaților, instanța de apel just a concluzionat că este necesară condamnarea inculpatului potrivit legislației, cu dispunerea executării reale a pedepsei închisorii. Astfel, instanța de recurs menționează că argumentele menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa stabilită inculpatului, just ajungând la concluzia privind executarea reală a pedepsei stabilite celui din urmă, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte infracționale, iar stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni. În temeiul celor expuse, instanța de recurs conchide că în speța dată, n-a fost constatată prezența unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei atacate, impunându-se în consecință declararea inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de inculpatul Sîrghi Vasile și de avocata Malai Tatiana în numele inculpatului Sîrghi Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Sîrghi Vasile xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 05 iulie 2018. Președinte Nadejda Toma Judecători Anatolie Țurcan Vladimir Timofti 9