1ra-966/2018 — Art. 269 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2017, Croitor Victor a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de fond a constatat că Croitor Victor se învinuiește că la 26.08.2016, aproximativ ora 16:20, fiind în stare de ebrietate alcoolică, confirmată prin procesul- verbal de examinare nr. 177 din 26.08.2016, cu concentrația alcoolului în aerul expirat de 0,96 mg/l, iar în sânge de 1,8 g/l, în timp ce se deplasa cu căruța neînregistrată în modul stabilit și fără pană pentru împiedicarea roților, tractată de un cal ce alerga în galop, pe str. Coșnița, com. Coșnița, r-nul Dubăsari, la intersecția din 1 preajma gospodăriei lui Abaturov Mariana, încălcând Regulamentul circulației rutiere, a tamponat motoreta de model „VIPER E50QT/16”, n/î XXXXX, la ghidonul căreia se afla Țurcan Andrei. Astfel Croitor Victor se învinuiește, că încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: punct. 110, subp. 1) Pentru a fi admis în traficul rutier, vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit și să poarte numărul de înregistrare, să fie semnalizat în față cu catadioptri de culoare albă, pe lateral - de culoare portocalie, în spate - de culoare roșie, de formă triunghiulară. 2) Vehiculul în cauză trebuie să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roții la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivități, pentru imobilizarea acestuia. 3) Conducătorul vehiculului cu tracțiune animală, în timpul deplasării, trebuie să se afle în vehicul, menținând în permanență controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frâu. De asemenea, el trebuie să ducă animalele de frâu în timpul intrării pe drumul cu prioritate, în cazul în care vizibilitatea este redusă și/sau câmpul vizual este limitat. 4) Conducătorului de vehicul cu tracțiune animală îi este interzis: a) să circule fără aplicarea numărului de înregistrare pe vehicul; b) să schimbe direcția de mers fără a semnaliza cu brațul și a se asigura că din față sau din spate nu circulă vehicule cărora le poate pune în pericol siguranța deplasării; c) să circule în galop prin localități, - din imprudență a tamponat conducătorul motoretei, Țurcan Andrei, care în rezultatul impactului a căzut jos de pe motoretă și a fost lovit cu copitele de cal suferind vătămări corporale sub formă de fractura intertrohanterică a femurului stâng care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 247 D din 21.09.2016 se califică ca vătămare gravă, fiind internat în Spitalul din or. Criuleni. Astfel Croitor Victor se învinuiește în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, precum că fiind participant la trafic ar fi încălcat regulile privind menținerea ordinii și securitatea circulației, provocând urmările indicate la art. 264 Cod penal, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a sănătății unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că pe 26.08.2016, aproximativ ora 16:00, după ce a servit 2-3 pahare cu vin, s-a pornit spre r. Nistru cu un cal tânăr, ca să-l învețe a merge la căruță. Calul mergea la galop și l-a o intersecție l-a lovit pe Țurcan A., care venea pe un drum din partea stângă și care a căzut jos, mai apoi calul s-a speriat și l-a lovit pe ultimul cu picioarele de dinainte. El a încercat să oprească calul, dar nu a reușit și nu a avut posibilitate să se ferească. Țurcan A. a căzut jos, iar motoreta a căzut peste el și i-a prins piciorul. A luat calul și a plecat de la fața locului. Doi băieți pe nume Vadim și Gheorghe s-au apropiat de Țurcan A. și l-au ajutat să se ridice. Ultimul trebuia să cedeze, pentru că venea din partea stângă și avea posibilitatea de a se opri și a se feri lângă gard. Nu l-a vizitat pe 2 Țurcan A. la spital și nici nu i-a achitat careva prejudiciu pentru că acesta nu a cerut nimic. Instanța a menționat că acuzarea nu a prezentat, în afară de depozițiile martorilor, care nu au văzut momentul producerii accidentului, dar numai consecințele lui, careva probe pertinente și concludente care ar dovedi vinovăția inculpatului. Potrivit pct. 59.4 al Regulamentului circulației rutiere, la intersecția drumurilor de semnificație echivalentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție din dreapta, indiferent de direcția de deplasare ulterioară a acestora. Țurcan A., apropiindu-se de intersecția a două drumuri cu semnificație echivalentă, urma să se oprească pentru a ceda trecerea mijloacelor de transport din dreapta, în cazul dat inculpatului. Însăși partea vătămată în ședința de judecată a declarat că: „Eu trebuia să cedez, pentru că veneam din stânga și mă duceam la dreapta”. Conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, instanța adoptă o sentință de achitare.

Procurorul în Procuratura r-nului Dubăsari, Vladimir Idriceanu, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpat să fie condamnat în baza art. 269, 90 Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, cu admiterea acțiunii civile și încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei medico- legale în sumă de 57 lei. Apelantul a invocat că inculpatul a confirmat că circula cu căruța fiind în stare de ebrietate, servind trei pahare cu vin, iar calul alerga în galop deoarece era tânăr. Afirmația ultimului că partea vătămată Țurcan A. s-a lovit cu motoreta în cal nu s-a confirmat prin probe. Or, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, fiind examinată căruța și calul, urme de tamponare nu au fost depistate. Mai mult, din afirmațiile martorilor s-a stabilit că inculpatul se deplasa cu căruța cu un armăsar tânăr cu viteză sporită, la galop și respectiv a încălcat prevederile art. 110 a Regulamentului Circulației Rutiere. La caz, urma de apreciat și faptul că inculpatul se apropia de intersecție, respectiv nu a ajustat viteza de deplasare condițiilor rutiere, nu a redus viteza care i-ar fi permis să se asigure că în cazul apariției unei situații periculoase v-a putea opri trăsura cu calul. Instanța de judecată nu a apreciat sub nici o formă șirul încălcărilor Regulamentului circulației rutiere pe care le-a admis inculpatul, în special punct. 110 subp. 4) lit. c) potrivit căruia îi era interzis să circule cu calul în galop prin localitate. Anume această încălcare, coroborată cu starea de ebrietate constatată prin procesul- verbal respectiv și că inculpatul a înhămat un cal tânăr care nu era deprins să tracteze căruța, este în legătură cauzală directă cu consecințele provocate de inculpat și 3 suferite de către Țurcan A., cărui în urma accidentului rutier i-au fost cauzate leziuni corporale grave, fiind invalid de gradul II cu probleme la aparatul locomotor. Instanța nu s-a expus și nici nu a exclus, adică a ignorat toate probele acuzării, și anume: raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea sesizărilor și altor informații despre infracțiuni din 26.08.2016; procesul-verbal nr. 178 din 26.08.2016 de examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool etilic în aerul expirat la cet. Țurcan Andrei, este de 0,00 mg/l, iar în sânge de 0,00 g/l, adică era treaz; procesul-verbal nr. 177 din 26.08.2016 de examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool etilic în aerul expirat la cet. Croitor Victor, este de 0,96 mg/l, iar în sânge de 1,86 g/l, adică se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat; raportul de expertiză medico-legală nr. 247 D din 21.09.2016, prin care s-a concluzionat că Țurcan Andrei, în rezultatul impactului a suferit vătămări corporale sub formă de fractura intertrohanterică a femurului stâng, care se califică ca vătămare gravă; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, prin care a fost fixat locul comiterii accidentului rutier și anume str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari în preajma gospodăriei cet. Abaturov Mariana; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, prin care a fost fixat locul unde se afla căruța cu cal după accidentul rutier și anume în s. Coșnița, r-nul Dubăsari și fiind examinate căruța și calul, s-a concluzionat că nu sunt urme de tamponare asupra obiectelor examinate; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, prin care a fost cercetată motoreta de model „VIPER E50QT/16” cu n/î XXXXX și deteriorările de pe suprafața acesteia în cadrul cercetării la fața locului au fost examinate și actele de înregistrare a motoretei unde este indicat că capacitatea cilindrică a motorului este de 49,90 cm3; ordonanța de recunoaștere și atașate la materialele cauzei penale a corpurilor delicte din 16.09.2016, prin care a fost recunoscut ca corp delict căruța și calul ce aparține lui Croitor Victor; ordonanța de recunoaștere și atașate la materialele cauzei penale a corpurilor delicte din 16.09.2016, prin care a fost recunoscută ca corp delict motoreta de model model „VIPER Е50рТ/16” cu n/î XXXXX, ce aparține lui Țurcan Andrei; procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 24.09.2016 prin care repetat a fost examinată porțiunea de drum și anume str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari, în preajma gospodăriei cet. Abaturov Mariana și prin care suplimentar a fost efectuată schița drumului unde a avut loc impactul cu indicarea direcțiilor de deplasare a motoretei la ghidonul căreia se afla cet. Țurcan Andrei și căruței condusă de către Croitor Victor; 4 procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii efectuat cu martorul Țurcan Domna, prin care ultima a indicat împrejurările în care s-a produs infracțiunea și anume porțiunea de drum de pe str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari; copia permisului de conducere a lui Țurcan A. prin care s-a confirmat că numitul deține permis de conducere pentru categoria „A” de vehicule adică motociclete și motorete. Instanța de judecată în sentință nici nu a descris aceste probe și respectiv nu le- a apreciat. Or, anume aceste dovezi indubitabil confirmă vina inculpatului, și doar prin ignorarea definitivă a acestor probe era posibilă dispunerea unei soluții de achitare. Concluziile instanței de judecată precum că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, este una neclară. Astfel, instanța nu determină care elemente ale infracțiunii nu sunt întrunite, lăsând loc de interpretări subiective, împrejurări ce sunt inadmisibile într-un act de justiție. 3.1. Avocatul Dorin Cojocaru la fel a declarat apel în numele părții vătămate Țurcan V., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpat să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal. Apelantul a indicat că în susținerea poziției de acuzare procurorul a prezentat următoarele probe: declarațiile părții vătămate care a declarat că se deplasa de la magazin spre casă cu motocicleta de model Viper. La intersecție în formă de litera T, când a vrut să vireze la dreapta, l-a văzut pe inculpat, care se afla în picioare în căruță și lovea calul ca să meargă. Ajungând în intersecție, nu a putut evita contactul, fiind lovit de cal și căruță. Inculpatul nici măcar nu s-a oprit să-l ajute, lăsându-l în primejdie; declarațiile martorului Țurcan D., care a relatat că era acasă când la văzut pe inculpat, care conducea căruța și bătea calul cu furca, calul fugea în galop. În același timp a auzit zgomotul motoretei cu care venea soțul ei Țurcan A. de la magazin, și atunci s-a gândit că inculpatul ar putea să-l traumeze pe soțul ei. Când a ieșit în drum, incidentul deja avuse loc și ea nu a văzut momentul ciocnirii; declarațiile martorilor Cebotenco Anatol și Stratulat Gheorghe. Probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc vinovăția inculpatului, deoarece accidentul s-a produs în urma stării avansate de ebrietate și a reechipării necorespunzătoare a trăsurii.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018, ambele apeluri au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Croitor Victor a fost condamnat în baza art. 269 Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an. De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Țurcan A. prejudiciul moral de 20.000 lei și cheltuielile pentru asistență juridică de 3500 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. 5 Instanța de apel a constatat că la 26 august 2016, aproximativ ora 16:20, inculpatul Croitor Victor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, confirmată prin procesul-verbal de examinare nr. 177 din 26.08.2016, cu concentrația alcoolului în aerul expirat de 0,96 mg/l, iar în sânge de 1,8 g/l, în timp ce se deplasa cu căruța neînregistrată în modul stabilit și fără pană pentru împiedicarea roților, tractată de un cal ce alerga în galop, pe str. Coșnița din com. Coșnița, r-nul Dubăsari, la intersecția din preajma gospodăriei lui Abaturov Mariana, încălcând Regulamentul circulației rutiere, a tamponat motoreta de model „VIPER E50QT/16”, n/î XXXXX, la ghidonul căreia se afla Țurcan Andrei. Astfel, Croitor Victor, încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: punct. 110 subp. 1) Pentru a fi admis în traficul rutier, vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit și să poarte numărul de înregistrare, să fie semnalizat în față cu catadioptri de culoare albă, pe lateral - de culoare portocalie, în spate - de culoare roșie, de formă triunghiulară; 2) Vehiculul în cauză trebuie să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roții la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivități, pentru imobilizarea acestuia; 3) Conducătorul vehiculului cu tracțiune animală, în timpul deplasării, trebuie să se afle în vehicul, menținând în permanență controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frâu; De asemenea, el trebuie să ducă animalele de frâu în timpul intrării pe drumul cu prioritate, în cazul în care vizibilitatea este redusă și/sau câmpul vizual este limitat; 4) Conducătorului de vehicul cu tracțiune animală îi este interzis: a) să circule fără aplicarea numărului de înregistrare pe vehicul; b) să schimbe direcția de mers fără a semnaliza cu brațul și a se asigura că din față sau din spate nu circulă vehicule cărora le poate pune în pericol siguranța deplasării; c) să circule în galop prin localități, - din imprudență a tamponat conducătorul motoretei, Țurcan Andrei, care în rezultatul impactului a căzut jos de pe motoretă și a fost lovit cu copitele de cal, suferind vătămări corporale sub formă de fractura intertrohanterică a femurului stâng care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 247D din 21.09.2016 se califică ca vătămare gravă, fiind internat în Spitalul din or. Criuleni. Instanța de apel a reținut că situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde probelor cauzei, care au fost apreciate incorect și eronat a concluzionat că nu s-a dovedit vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal. Prima instanță a constatat greșit că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar inculpatul urmează a fi achitat. Instanța de fond a încălcat prevederile art. 101 alin. (1), 384, alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1)-4), 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală. 6 În instanța de apel inculpatul a declarat că susține declarațiile date anterior în instanța de fond, vina nu o recunoaște. În acea zi a servit băuturi spirtoase și a urcat să conducă calul, pentru prima dată a înhămat acest cal, care nu l-a ascultat. S-a pornit să-l învețe. Calul mergea încetișor, zburda și nu putea fi condus. La intersecție s-a ciocnit cu partea vătămată. Partea vătămată a intrat în intersecție și acolo s-a produs tamponarea. Calul era pentru prima dată înhămat, nu îl putea controla. Are permis de conducere, cunoaște Regulamentul Circulației Rutiere. Nu a dus de frâu calul, deoarece nu îl putea ține și controla, dar l-a înhămat. Nu și-a dat seama de pericolul existent, a mizat pe faptul că pe drum nu o să fie nimeni. Nu a bătut calul, l- a lovit cu jerghea, dar nu cu furca. Nu este vinovat și din acest motiv nu a achitat prejudiciul. Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Țurcan Andrei a declarat în instanța de apel că în acea zi s-a dus la magazin cu motoreta și venind înapoi, la intersecție, a văzut căruța care venea din partea dreaptă, el trebuia să cotească însă calul zbura dintr-un gard în altul, a vrut să se ferească din calea căruței, a întors spre stânga, dar nu a reușit, fiind lovit de căruță. S-a întâmplat ziua și vizibilitate bună. Drumul avea în lățime 3 metri. Dacă inculpatul meargea regulamentar, el putea trece pe alături. A vrut să cotească spre dreapta pe partea sa de deplasare, dar calul mergea în galop și a fost lovit de căruță. Nu intrase încă în intersecție. Dacă se oprea și stătea pe loc, nu evita accidentul, oricum era să fie lovit. Calul înhămat nu era bun de tracțiune. După ce l-a lovit calul, inculpatul nu i-a acordat careva ajutor, a dat căruța într-o parte, a mai stat un pic și a plecat. Inculpatul până în prezent nu și-a cerut scuze și nici nu a venit măcar să-1 vadă. Are pretenții - 15.000 lei prejudiciu material și 70.000 lei moral, deoarece a stat țintuit la pat 3 luni, și 3500 lei cheltuieli pentru asistență juridică. Nu a reușit să vireze spre dreapta, a văzut căruța și a vrut să fugă spre Nistru. I-au fost rupte coastele și piciorul. Martorul Țurcan Domna, a relatat în instanța de apel că Țurcan Andrei este soțul ei. Inculpatul îi este consătean. A văzut cele întâmplate personal. Când soțul se întorcea de la magazin, ea a văzut inculpatul care era în stare de ebrietate și lovea calul. Apoi, a auzit cum s-a produs tamponarea. Calul și motoreta se aflau la cotitură. Inculpatul nu i-a acordat părții vătămate niciun ajutor și a plecat. Pe partea vătămată l-au ridicat doi băieți. Conform procesului-verbal nr. 177 din 26.08.2016, de examinare medicală, s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool etilic în aerul expirat la Croitor Victor, este de 0,96 mg/l, iar în sânge de 1,86 g/l, adică acesta se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală, Țurcan Andrei, în rezultatul impactului a suferit vătămări corporale sub formă de fractura intertrohanterică a femurului stâng, care conform raportului de expertiză medico-legal nr. 247 D din 21.09.2016 se califică ca vătămare gravă. 7 Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, a fost fixat locul comiterii accidentului rutier și anume str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari, în preajma gospodăriei lui Abaturov Mariana. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, prin care a fost fixat locul unde se afla căruța cu cal după accidentul rutier și anume în s. Coșnița, r-nul Dubăsari, fiind examinate căruța și calul s-a constatat că nu sunt urme de tamponare asupra obiectelor examinate. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, a fost cercetată motoreta de model „VIPER E50QT/16”, n/î XXXXX, fiind constatate deteriorări pe suprafața acesteia. Conform procesului-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 24.09.2016, repetat a fost examinată porțiunea de drum a str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari, în preajma gospodăriei lui Abaturov Mariana, fiind suplimentar efectuată schița drumului unde a avut loc impactul, cu indicarea direcțiilor de deplasare a motoretei la ghidonul căreia se afla Țurcan A. și a căruței condusă de către Croitor V. Potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii efectuat, martorul Țurcan Domna a indicat împrejurările în care s-a produs infracțiunea și anume porțiunea de drum de pe str. Coșnița din s. Coșnița, r-nul Dubăsari. Declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice, și anume prin declarațiile părții vătămate Țurcan A., martorilor Țurcan D., Croitor V., Cebotenco A., Stratulat G. și probele scrise enunțate. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Nerecunoașterea vinei de către inculpat, se apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Este întemeiată afirmația procurorului că în instanță au fost prezentate suficiente probe concludente și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, și anume: declarațiile părții vătămate, martorilor Țurcan D., Croitor V., Cebotenco A. și Stratulat G., raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea sesizărilor și altor informații despre infracțiuni din 26.08.2016, procesul-verbal nr. 177 din 26.08.2016 de examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, rapoartele de expertiză medico-legală, 3 procese-verbale de cercetare la fața locului din 26.08.2016, ordonanțele de recunoaștere a corpurilor delicte din 16.09.2016, procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 24.09.2016, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, efectuat cu martorul Țurcan D. 8 Versiunea inculpatului precum că nu se face vinovat de accidentul produs se combate prin probele nominalizate, care în ansamblu demonstrează indubitabil că inculpatul a încălcat regulile privind menținerea ordinii și securitatea circulației. Însuși inculpatul în instanța de apel a comunicat că „...calul era neascultător, era pentru prima dată înhămat, nu îl putea controla. Calul mergea în galop deoarece era tânăr și era speriat, nu a fost înhămat până atunci nicio dată. Are permis de conducere, cunoaște Regulamentul Circulației Rutiere. Nu a dus de frâu calul, deoarece nu îl putea ține și controla, dar l-a înhămat la căruță. Nu și-a dat seama de pericolul existent, a mizat pe faptul că pe drum nu o să fie nimeni...”. Totodată, din declarațiile inculpatului rezultă că la momentul când circula cu căruța era în stare de ebrietate, deoarece servise trei pahare cu vin, iar calul fugea în galop, deoarece era tânăr. Afirmația inculpatului că partea vătămată s-a lovit cu motoreta în cal nu s-a confirmat prin probe obiective, deoarece potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.08.2016, fiind examinată căruța și calul, urme de tamponare nu au fost depistate. Mai mult, din afirmațiile martorilor s-a stabilit că inculpatul se deplasa cu căruța cu un armăsar tânăr cu viteză sporită, la galop și, respectiv, a încălcat prevederile art. 110 subpct. 4) al Regulamentului Circulației Rutiere. La caz, urmează de apreciat și faptul că inculpatul se apropia de intersecție, respectiv nu a ajustat viteza de deplasare condițiilor rutiere, nu a redus viteza care i-ar permite să asigure că în cazul apariției unei situații periculoase să poată opri trăsura cu calul. Se admite argumentul acuzării că instanța de fond nu a apreciat sub nici o formă șirul încălcărilor Regulamentului circulației rutiere pe care l-a admis inculpatul în special punct. 110 subpct. 3) care prevede că conducătorul vehiculului cu tracțiune animală, în timpul deplasării, trebuie să se afle în vehicul, menținând în permanență controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frâu, el trebuie să ducă animalele de frâu în timpul intrării pe drumul cu prioritate, în cazul în care vizibilitatea este redusă și/sau câmpul vizual este limitat și subpct. 4) lit. c) potrivit căruia îi era interzis să circule cu calul în galop prin localitate, încălcări care fiind coroborate cu starea de ebrietate constatată prin procesul-verbal nr. 177 din 26.08.2016 de examinare medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool etilic în aerul expirat la Croitor Victor, este de 0,96 mg/l, iar în sânge de 1,86 g/l, care se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, coroborat cu faptul că inculpatul cunoștea cu certitudine că calul este tânăr, este rău (nebun după cum s-a afirmat), pentru prima dată l-a înhămat la căruță, calul nu era deprins să tracteze căruța și în loc să ducă calul de frâu încet, el lovea calul, ultimul fugea în galop, nu regulamentar pe partea carosabilă destinată pentru căruță, dar mergea în zigzag, dintr-o parte a drumului în altă parte a drumului în galop, ce confirmă că acțiunile ilegale ale inculpatului sunt în legătură directă cu consecințele provocate și suferite de către Țurcan Andrei. Este relevantă circumstanța că inculpatul a înhămat un cal tânăr, care nu era deprins să tracteze căruța. 9 Este neîntemeiată concluzia instanței de fond că partea vătămată trebuia să cedeze, deoarece venea din stânga și se deplasa spre dreapta, or, la adoptarea soluției instanța de judecată urmează să țină cont de întreg ansamblu de probe și să le coroboreze, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor. În același sens, se rețin declarațiile martorului Țurcan Domna date în instanța de apel, potrivit căror: „Când soțul se întorcea de la magazin, ea a văzut inculpatul care era în stare de ebrietate și lovea calul. A auzit cum s-a produs tamponarea. Calul și motoreta se aflau la cotitură. Inculpatul nu i-a acordat părții vătămate niciun ajutor și a plecat. Pe partea vătămată l-au ridicat doi băieți...”. Totodată, declarațiile martorului Croitor Vadim confirmă depozițiile părții vătămate, or, martorul a comunicat că „…Pe drum, pe lângă el a trecut Țurcan A. cu motoreta. Peste puțin timp s-a auzit o bubuitură și când s-a apropiat l-a văzut pe Țurcan A. căzut jos cu motoreta peste el, iar calul cu căruța erau lângă el. Croitor Victor striga la Țurcan Andrei de ce s-a băgat sub căruță, iar ultimul striga că îl doare piciorul. El a ridicat motoreta și l-a ajutat pe Țurcan Andrei să se ridice...”. Declarații similare a dat și martorul Stratulat Gheorghe, care a relatat că „... împreună cu Croitor Vadim se duceau la râul Nistru, când pe una din străzile din s. Coșnița l-a văzut pe Țurcan Andrei trântit jos și motoreta era peste dânsul. Tot acolo l-a văzut pe Croitor Victor care trăgea calul și căruța într-o parte. El a ridicat motoreta, iar Croitor Vadim l-a ajutat pe Țurcan Andrei să se ridice...”. În aceeași ordine de idei, sunt relevante și declarațiile martorului Cebotenco Anatol, care a menționat că „...l-a văzut pe vecinul său, Croitor Victor, care descărca ceva din căruță. A observat că calul era abia înhămat și a început să fugă, iar Croitor Victor a încercat să-1 rețină și s-a dus după el. Calul era agresiv...”. Astfel, versiunea inculpatului se combate prin comportamentul lui. Inculpatul nu explică din ce cauză circula cu căruța fiind în stare de ebrietate, în galop, bătea calul care era agresiv, de ce nu a informat poliția despre accidentul rutier, mai mult ca atât a dus căruța de la locul infracțiunii, împiedicând astfel stabilirea adevărului. Totodată, după producerea accidentului, inculpatul nu i-a acordat ajutor părții vătămate, plecând de la locul respectiv. Nu pot fi reținute argumentele inculpatului că nu a reușit să oprească calul, deoarece era tânăr și doar a doua oară înhămat, deoarece aceste împrejurări urmau a fi luate în considerație de către căruțaș la momentul instruirii animalului de tracțiune și respectiv efectuării manevrelor la apropierea de intersecție acesta urma să coboare din căruță și să ducă calul de hamuri. Prin urmare, instanța de fond superficial și unilateral a apreciat declarațiile părții vătămate, iar la o cercetare minuțioasă și obiectivă se observă clar că acestea coroborează cu cele ale martorilor, nu sunt careva divergențe și în coraport cu celelalte probe care dovedesc clar vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate. 10 Declarațiile părții vătămate și a martorilor expuse în ședința de judecată nu trezesc dubii în privința veridicității lor, referitor la acțiunile inculpatului, declarații care sunt consecutive și care coroborează între ele. Probele expuse și analizate sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială în veridicitatea lor, și în asemenea circumstanțe se constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există și a fost săvârșită de acesta, iar instanța de fond eronat a adoptat o soluția de achitare a inculpatului pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate. Instanța de fond a ajuns la soluția greșită de achitare a inculpatului, deoarece a fost dovedită vinovăția ultimului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, după semnele calificative - încălcarea regulilor privind menținerea ordinii și securitatea circulației de către un participant la trafic, ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a sănătății unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 Cod penal, că infracțiunea comisă este una mai puțin gravă, a fost săvârșită din imprudență, inculpatul a părăsit locul accidentului, fără a acorda ajutor părții vătămate, anterior a fost judecat, dar antecedentele penale sunt stinse, a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, concluzionând că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolare de societate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de probațiune.

Avocata Daniela Sandu a declarat recurs ordinar în numele inculpatului, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurenta a invocat că instanța de apel greșit a reținut existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii. Acuzarea n-a prezentat, în afară de depozițiile martorilor, care de fapt, nu au văzut momentul producerii accidentului, dar numai consecințele lui, probe pertinente și concludente care ar dovedi vinovăția inculpatului. Potrivit pct. 59.4 al Regulamentului circulației rutiere, la intersecția drumurilor de semnificație echivalentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție din dreapta, indiferent de direcția de deplasare ulterioară a acestora. Țurcan Andrei, apropiindu-se de intersecția a două drumuri cu semnificație echivalentă, urma să se oprească pentru a ceda trecerea mijloacelor de transport din dreapta, în cazul dat inculpatului. Însăși partea vătămată a declarat că: „Eu trebuia să cedez, pentru că veneam din stânga și mă duceam la dreapta”. Apoi în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, și-a schimbat declarațiile și a menționat că „când a ajuns la cotitura s-a oprit pe loc si nu a făcut manevra spre stingă”. Instanța de apel nu a luat în considerație că partea vătămata a făcut declarații contradictorii, condamnându-l pe inculpat. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 p6 Cod de procedură penală. 11

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că recursul declarat (pct. 5. din decizie), este fondat în drept pe art. 427 p6 Cod de procedură penală, avându-se în vedere probabil art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede și următoarele temeiuri pentru recursul ordinar – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, care ar fi esența erorilor concrete de drept și a circumstanțelor că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5 din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul declarat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 12 Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, respectând întocmai stipulările din art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, că judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel urmează să audieze din nou inculpatul și martorii acuzării declarațiile căror constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Țurcan A., a martorilor Țurcan D., Croitor V., Cebotenco A. și Stratulat G., procesului-verbal nr. 177 din 26.08.2016 de examinare medicală, prin care s-a constatat că Croitor Victor se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, rapoartele de expertiză medico-legală că Țurcan A., în rezultatul impactului a suferit vătămări corporale sub formă de fractura intertrohanterică a femurului stâng, iar conform raportului de expertiză medico-legal nr. 247 D din 21.09.2016 se califică ca vătămare gravă, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 26.08.2016, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii efectuat cu martorul Țurcan D., prin care ultima indică împrejurările în care s-a produs infracțiunea, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 269 Cod penal, ca încălcarea regulilor privind menținerea ordinii și securitatea circulației de către un participant la trafic, ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a sănătății unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate (pct. 4. - 5. din decizie). Or, faptul că inculpatul a condus vehiculul cu tracțiune animală fiind în stare de ebrietate cu grad avansat și încălcând prevederile pct. 110 din Regulamentului circulației rutiere, inclusiv că vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit să poarte numărul de înregistrare, să fie semnalizat în față cu catadioptri de culoare albă, pe lateral de culoare portocalie, în spate de culoare roșie, de formă triunghiulară, să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roții la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivități, pentru imobilizarea acestuia, conducătorul vehiculului cu tracțiune animală, în timpul deplasării, trebuie să mențină în permanență controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive 13 este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frâu, fiindu-i interzis să circule în galop prin localități, vădit a generat legătura de cauzalitate a tamponării părții vătămate și provocării ultimului a vătămărilor grave. În același timp, argumentul recurentei că Țurcan Andrei, apropiindu-se de intersecția a două drumuri cu semnificație echivalentă, urma să se oprească pentru a ceda trecerea mijloacelor de transport din dreapta, în cazul dat inculpatului, nu este motivat în fapt și drept, contravine împrejurărilor fixate în procesul verbal de cercetare la fața locului, cu fototabele și schițe (f.d. 17-22 v.1), din care nu rezultă că accidentul rutier s-a produs la o intersecție a două drumuri cu semnificație echivalentă, deci este absolut neîntemeiat. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). 14 Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiuni imputate, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Daniela Sandu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018, în privința inculpatului Croitor Victor XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iunie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 15