ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.06.2018

1re-55/2018 — art. 264-1 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
13.06.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264-1 alin. 3 CP
Temei legal
art. 456 CPP
Citează această cauză
1re-55/2018 — art. 264-1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1re-55/2018

Curtea Supremă de Justiție

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Gordilă Nicolae,

judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului pennal al Curții de Apel Chișinău din 07

februarie 2018, de către condamnatul

Staver Alexandru Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxx,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

Staver Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

articolul 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală - sub formă de amendă în mărime de 675 unități

convenționale, ceea ce constituie 33 750 lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

aproximativ la ora 20:40 min., Staver Alexandru, conducând automobilul de model

"Mercedes 312D" cu n/î xxxxx, pe una din străzile s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, a fost

stopat de inspectorii Inspectoratului național de Patrulare al IGP a MAI, aflați în

exercițiul funcțiunii privind asigurarea ordinii publice și securității traficului rutier,

la care în urma controlului, au apărut suspecții referitor la starea de ebrietate a

conducătorului auto.

Astfel, Staver Alexandru, având scopul refuzului de la examenul medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și recoltarea probelor biologice în

cadrul acestui examen medical, intenționat a refuzat să se supună, la solicitarea

inspectorilor, de a trece testarea alcoolscopică și colectarea probelor biologice,

necesare efectuării examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și

1

natura ei, fapt confirmat prin îndreptarea din data de 20 august 2017 și Procesul-

verbal din data de 20 august 2017, privind costatarea faptei refuzului, eschivării sau

împotrivirii conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică sau

examenul medical, ignorând prevederile pct. 11 lit. j) a Regulamentului circulației

rutiere, conform căruia era obligat să se supună, la solicitarea agentului de

circulație procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical

de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de

droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similar.

Staver Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să-i fie aplicate prevederile art. art. 55, 79 Cod penal și să nu-i fie

aplicată pedeapsa complementară.

În motivarea cererii de recurs a invocat că are la întreținere doi copii minori,

șofatul este unica îndeletnicire a sa, recunoaște vina integral și se căiește sincer de

cele comise.

2018, recursul declarat a fost respins ca nefondat.

4.1. Instanța de apel a conchis că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că,

inculpatul a săvârșit anume infracțiunea incriminată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În cadrul instanței de fond, inculpatul Staver Alexandru prin înscris autentic, a

solicitat examinarea cauzei în ordinea procedurii stabilite de art. 3641 Cod

procedură de penală, prin care a recunoscut vina în cele incriminate.

Din conținutul cererii de recurs înaintate de inculpatul Staver Alexandru,

rezultă că, legalitatea sentinței este contestată sub aspectul individualizării

pedepsei penale, precum și aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

Instanța de apel a apreciat eronată alegația inculpatului de aplicare față de el a

prevederilor art. 55 Cod penal, conform cărora persoana care a săvârșit pentru

prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor

prevăzute la art. 1811, 256, 303, 314, art. 326 alin. (1) și (11), art. 327 alin. (1), art. 328

alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin. (1) și

art. 3351 alin. (1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere

contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fară a fi supusă

răspunderii penale.

Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că, inculpatul a

comis o infracțiune în stare de ebrietate cu grad avansat, prejudiciind relațiile

sociale cu privire la securitatea rutieră. Prin urmare, argumentele inculpatului fiind

2

neîntemeiate și lipsite de un careva suport probatoriu de aplicare a prevederile art.

55 Cod penal în speța dată.

Reieșind din normele vizate, corectarea inculpatului Staver Alexandru, ca scop

al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către acesta a celor săvârșite și

reîntoarcerea, reîncadrarea lui în activitatea societății. El trebuie convins că

respectarea legii penale este o necesitate și că numai prin respectarea legii el va

putea evita aplicarea și executarea altor pedepse.

În sensul dat, este de menționat faptul că, fenomenul conducerii vehiculului în

stare de ebrietate, în ultimul timp este destul de răspândit, iar în unele cazuri

conducerea în stare de ebrietate alcoolică, duce la urmări cu mult mai grave. Mai

mult decât atât, mijlocul de transport este un mijloc de pericol sporit, iar încălcarea

regulilor de conducere a vehiculului atrage după sine sancțiuni penale dure, întru

conștientizarea de către făptuitor a prejudiciului social al acțiunilor date.

Referitor la argumentele invocate recurent privind dezacordul aplicării

pedepsei complementare, solicitând excluderea ei prin aplicarea prevederilor art.

79 Cod penal, instanța de apel a considerat că în cazul dat nu sunt aplicabile,

deoarece căința sinceră a inculpatului, caracteristica pozitivă de la locul de trai, nu

pot fi considerate ca circumstanțe excepționale, fiind circumstanțe atenuante

prevăzute de art. 76 Cod penal, care au fost puse la baza unei pedepse prin prisma

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

În acest context, instanța de apel a invocat că, pedeapsa penală aplicată

inculpatului este una legală, iar motivele invocate de ultimul sunt lipsite de suport

factologic și juridic.

Staver Al., prin care solicită casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie eliberat de răspundere penală cu tragere la răspundere

administrativă, invocând repetat aceleași motive enunțate la pct. 3 al prezentei

decizii.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului în anulare

declarat, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind

legală și întemeiată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare

fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța

de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul atestă că una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub

incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea atacată.

Cu referire la prezenta cauză, Colegiul penal constată că recurentul invocă în

calitate de motiv de anulare faptul, că instanțele judecătorești inferioare i-au stabilit

condamnatului pedeapsa prea aspră, fără aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal,

prin care condamnatul Staver Al. să fie liberat de răspunderea penală și tras la

răspundere contravențională.

Privitor la argumentele condamnatului că i-a fost aplicată o pedeapsă prea

aspră fără a se ține cont de prevederile art. 75 Cod penal, Colegiul penal

menționează că o astfel de eroare de drept la caz nu se atestă, acest fapt fiind pe

deplin elucidat și în instanța de recurs, care a stabilit că, infracțiunea săvârșită de

condamnat se califică ca fiind una ușoară, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă cu

amendă în mărime de la 900 la 1000 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5

ani.

Condamnatul a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer, cauza fiind examinată

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, care prevede la pct. (8), că inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

4

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa

închisorii de 30 de ani.

Astfel, Colegiul penal constată că la aplicarea pedepsei condamnatului pentru

infracțiunea comisă, instanța ierarhic inferioară a individualizat pedeapsa ținând

cont de prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal, aplicând condamnatului o pedeapsă

echitabilă în limitele minime fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Având în vedere și

faptul că o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,

din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Totodată, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 24 Cod

penal, persoana care a săvârșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool

sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății,

gradul și influența ei asupra săvârșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea

pedepsei, fiind astfel la caz, imposibilă liberarea de la răspunderea penală a

inculpatului, cu tragere la răspundere contravențională potrivit prevederilor art. 55

Cod penal.

Reieșind din circumstanțele cauzei sus menționate, Colegiul penal consideră

neîntemeiate argumentele recursului privind posibilitatea aplicării față de

condamnat a prevederilor art. 55 Cod penal, deoarece față de ultimul a fost

aplicată o pedeapsă echitabilă stabilită de legea penală, inclusiv de sancțiunea

normei în baza căreia a fost condamnat și anume amenda, redusă cu ¼ din minimul

și maximul prevăzut de sancțiune, în baza prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod penal.

Subsecvent, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate de

condamnat privind aplicarea față de el a prevederilor art. 79 Cod penal din motiv

că s-a căit sincer, se caracterizează pozitiv de la locul de trai, fiind unicul

întreținător al familie și are doi copii minori, nu pot fi considerate ca circumstanțe

excepționale, fiind circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 Cod penal, care au

fost puse la baza unei pedepse prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală.

Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească

contestată, Colegiul penal atestă că nu se constată vreun viciu fundamental sau

erori de drept, ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești deja irevocabile și ar da

temei de intervenire în procedura precedentă.

Conform prevederilor art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în

anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin. (1) al

acestui articol sau este declarat repetat.

5

Astfel, în baza circumstanțelor constatate, Colegiul penal conchide că recursul

în anulare declarat de condamnatul Staver Alexandru, urmează a fi declarat

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de condamnatul Staver

Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

februarie 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 13 iunie 2018.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-02-27
0,94
1ra-182/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul 1ra-182/18 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 30 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte – Gordilă Nicolae, judecătorii – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Lili
CSJ 2018-05-16
0,94
1ra-844/18 — art.264 alin.5 CP
Dosarul nr.1ra-844/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 mai 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în principiu a
CSJ 2018-11-07
0,94
1ra-1883/2018 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1883/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
CSJ 2020-12-16
0,94
1ra-1709/2020 — art. 90, 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1709/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar
CSJ 2020-05-06
0,94
1ra-917/2020 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-917/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitatea
Sursă