ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.03.2018

1ra-564/2018 — art.27, 186 alin.2 lit. c, d, 192/1 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
28.03.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.27, 186 alin.2 lit. c, d, 192/1 alin.1 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-564/2018 — art.27, 186 alin.2 lit. c, d, 192/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-564/2018

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Petru Ursache

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Antoci Maria în numele inculpatului Todița Alexandru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Todița Alexandru xxxxx, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat în sat. xxxx r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.12.2016 – 30.06.2017;

Instanța de apel: 01.09.2017 – 19.12.2017;

Instanța de recurs: 09.02.2018 – 28.03.2018.

Asupra admisibilității recursului în cauză, Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție,

conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, Todița Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.1921 alin.(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare;

- în baza art.27, 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal la 1 (un) an închisoare.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Todița Alexandru pedeapsa definitivă

de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Galescu Vladimir privind încasarea

prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

1

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, iar acțiunea civilă

privind încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării de la

Todița Alexandru a sumei de 5 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

400 lei, celelalte capete de cerere privind recuperarea prejudiciului moral au fost respinse.

la 10 octombrie 2016, aproximativ ora 18:00, urmărind scopul răpirii mijlocului de

transport, fără scop de însușire, s-a urcat la volan și a răpit automobilul de model „Ford

Conect”, cu numărul de înmatriculare xxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Galescu

Vladimir, care staționa la poarta domiciliului acestuia din sat. xxxx r-nul xxxx, la volanul

căruia Todița Alexandru, s-a deplasat până la orele 19.00, când în regiunea sat. xxxx, r-nul

xxxx, urmare a încălcării regulilor de circulație rutieră a comis tamponare în obstacol,

deteriorând automobilul.

Tot el, la 18 octombrie 2016, aproximativ ora 22.40, prin deteriorarea geamului a

pătruns pe ascuns în casa lui Hristofor Agafia, din sat. xxxx, r-nul xxxx, de unde a încercat

să sustragă: un telefon mobil de model „Nokia 610” la prețul de 2000 lei, o husă pentru

telefon la prețul de 120 lei, 10 bucăți de șervețele umede „Blefarette” - la prețul de 25 lei

fiecare bucată, în valoare totală de 250 lei, o cutie cu vaselină cosmetică, la prețul de 10

lei, două bomboane la prețul total de 10 lei, două șurubelnițe la prețul 40 lei fiecare, în

valoare totală de 80 lei, fapt prin ce putea să-i cauzeze părții vătămate Hristofor Agafia o

daună considerabilă în valoare totală de 2470 lei, însă Todița Alexandru nu și-a dus intenția

până la capăt din cauze independente de voința sa, deoarece a fost surprins la locul comiterii

infracțiunii de reprezentanții agenției de securitate „Bercut”.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, a mai solicitat să fie admisă integral

acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material în mărime de 74 772,85 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, precum și cheltuielile de judecată în mărime

de 900 lei.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță la stabilirea pedepsei și

individualizarea acesteia, nu a ținut cont de faptul că prin acțiunile inculpatului i-au fost

pricinuit un prejudiciu material considerabil pe care nu mai este la moment în stare să-1

recupereze cu propriile puteri, deoarece se află la o vârsta înaintată, este pensionar,

primește o pensie mizeră și are grave probleme de sănătate a organelor locomotorii și

practic nu mai poate să se deplaseze în mod obișnuit pentru a-și rezolva probleme cotidiene.

Consideră eronată motivarea primei instanțe, în privința acțiunii civile privind

încasarea de la Todița Alexandru a prejudiciului material cauzat prin infracțiune și a

prejudiciului moral în suma de 50 000 lei, deoarece concluzia instanței potrivit căreia

încasare prejudiciului moral în suma de 50 000 lei, ar fi neîntemeiată cu admiterea ei

parțiale în suma de 5000 lei nu corespunde circumstanțelor cauzei și suferințelor

psihologice și disconfortului emoțional și vital cauzat de către inculpat.

fost admis apelul declarat, fiind casată parțial sentința, în latura civilă, și pronunțată în

2

această parte o nouă hotărâre, prin care s-a dispus încasarea de la Todița Alexandru în

beneficiul lui Galescu Vladimir a prejudiciului material în sumă de 74 772,85 lei.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar tuturor în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Todița

Alexandru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.1921 alin.(1) și art.27, 186 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal, în urma judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală.

Așadar, reoferindu-se la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a menționat

că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 75 Cod penal, dar și

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, stabilind o pedeapsă în limitele

prevăzute de lege.

În ședința instanței de apel, s-a stabilit indubitabil faptul că, prejudiciul material

solicitată de partea vătămată în instanța de fond, în valoare de 74772,85 lei, ca cheltuieli

pentru reparația automobilului accidentat, și-a găsit confirmarea prin Raportul nr.0201/17-

D privind evaluarea costului pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația

automobilului accidentat de model „Ford Conect”, anexat la f.d.117-132.

Reieșind din materialele cauzei rezultă că, prima instanță a admis în principiu acțiunea

civilă a părții vătămate în partea recuperării prejudiciului material, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanță în ordinea procedurii civile, iar acțiunea

civilă în partea recuperării prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării

de la Todița Alexandru în beneficiul părții vătămate Galescu Vladimir a sumei de 5 000 lei

și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 400 lei.

În consecință, instanța de apel a considerat necesar a admite acțiunea civilă a părții

vătămate în partea recuperării prejudiciului material, în suma de 74 772, 85 lei, care

urmează a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate și civile Galescu

Vladimir.

Respectiv, instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a admis parțial

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă Galescu Vladimir privind încasarea

prejudiciului moral, cu dispunerea încasării de la Todița Alexandru în beneficiul părții

vătămate Galescu Vladimir a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și consideră

ca fiind exagerată suma solicitată de partea vătămată și civilă Galescu Vladimir, în mărime

de 50 000 lei, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului

moral, cât și de prevederile art.1423 Cod civil, conform căruia, mărimea compensației

pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din

caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate.

În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că partea vătămată Galescu Vladimir a

3

suportat suferințe morale, în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpat or,

ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului Todița Alexandru, pe parcursul a câteva luni

de zile Galescu Vladimir n-a putut să se folosească de automobilul său deteriorat.

instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea cererii, recurenta face trimitere la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, specificând că instanța de apel eronat a pus la baza încasării prejudiciului

material, Raportul nr.0201/17-D privind evaluarea costului pieselor de schimb și a

materialelor necesare pentru reparația automobilului accidentat de model „Ford Conect”.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de apărătorul

inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Soluția instanței privind inadmisibilitatea recursului depus de avocata Antoci Maria

în numele inculpatului se întemeiază, în drept, pe dispoziția art.432 alin.(2) pct.4) Cod de

procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de

către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,

atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt

subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sunt

nefondate.

La caz, reieșind din criticele expuse de partea apărării se constată că, în esență,

aceasta nu este de acord cu faptul că instanța de apel a admis solicitarea părții vătămate

privind încasarea sumei de 74 772, 85 lei, pentru recuperarea prejudiciului material.

În același timp, instanța de recurs constată că, partea apărării este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele inferioare, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

reținute în sarcina inculpatului Todița Alexandru, respectiv în această parte instanța de

recurs nu se va expune.

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele punctate în cererea de recurs, Colegiul

penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată.

La fel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și aceasta

4

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct.5 din

prezenta decizie, mai mult că careva temeiuri de casare a deciziei Colegiul nu a stabilit.

Respectiv, având în vedere esența încălcării invocate de apărătorul inculpatului,

subsidiar la cele consemnate în decizia instanței de apel, Colegiul penal mai menționează

că, potrivit art.23 alin.(2) Cod de procedură penală, victima unei fapte, care constituie

componență de infracțiune, este în drept să ceară, în condițiile legii procesual-penale,

pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și

să-i fie reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Exercitarea acțiunii civile depinde de voința părții vătămate, care consideră că a

suferit un prejudiciu în urma infracțiunii comise de inculpat. Art.219 alin.(1) Cod de

procedură penală, prevede că acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea

persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau,

după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau

inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

În cazul în care partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă și a înaintat

acțiunea civilă, aceasta este soluționată de instanță în ordinea prevăzută de art.225 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal se raliază statuărilor din decizia instanței de apel și

susține că corect instanța, având la bază prevederile din art.219 alin.(2) pct.1), 4) Cod de

procedură penală, a menționat că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat

prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă

privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor

pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală, precum și repararea

prejudiciului moral.

Totodată, este important de a specifica că soluția adoptată în partea prejudiciului

produs prin infracțiune este motivată, și în acest sens Colegiul penal mai menționează că

potrivit art.1398 alin.(1) Cod civil, cel care acționează față de altul ilicit cu vinovăție este

obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul

moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În acțiunea civilă, partea vătămată a menționat expres că, în urma acțiunilor

infracționale ale inculpatului Todița Alexandru i-a fost cauzat un prejudiciu material în

valoare de 74772,85 lei, care și-a găsit confirmarea prin Raportul nr.0201/17-D privind

evaluarea costului pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația

automobilului accidentat de model „Ford Conect”, anexat la f.d.117-132.

Acceptând examinarea cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală,

inculpatul nu a supus criticilor suma despăgubirilor materiale solicitate de către partea

vătămată și nici în instanța de apel nu a prezentat dovezi pentru a combate cuantumul

despăgubirilor solicitate.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că suma de 74 772,85 lei cu

titlul de prejudiciu material, este pe deplin confirmată prin raportul menționat supra prin

care sa constatat cu certitudine că dauna materială cauzată este de 74 772,85 lei, iar în acest

5

sens nu au fost depistate careva omisiuni din partea instanței de apel ce ar permite casarea

deciziei adoptate, în contextul solicitărilor înaintate.

În esență, toate cele menționate conturează convingerea fermă a Colegiului penal că

instanța de apel, la judecarea cauzei, nu a admis pretinsa eroarea de drept prevăzută de

pct.6) din alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, în partea soluționării acțiunii civile, ci

corect a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiului părții vătămate a sumei de

74 772,85 lei.

Reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată fiind bazată

pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar din aceste

considerente Colegiul penal constată că recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Antoci Maria în numele

inculpatului Todița Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 decembrie 2017 în cauza penală privindu-l pe Todița Alexandru xxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-09
0,95
1ra-1706/18 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d, CP
Dosarul nr. 1ra-1706/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir, Judecători Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2018-11-08
0,95
1ra-1345/2018 — art. art. 145 alin. 2 lit. i, j, 186 alin. 2 lit. d, 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1345/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Timofti Vladimir, Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boi
CSJ 2023-02-28
0,94
1ra-875/2022 — art. 42 alin. 3m 190 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-875/2022 1-15103653-01-1ra-10062022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 ianuarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir,
CSJ 2018-06-05
0,94
1ra-547/2018 — art. 188 alin. 2 lit. b, f, 85 CP
Dosarul nr. 1ra-547/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: președinte - Nadejda Toma, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti,
CSJ 2018-12-20
0,94
1ra-2015/2018 — art. 187 alin. 2 lit. f, 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-2015/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, a examinat admisibilitatea î
Sursă