1ra-30/2018 — Art. 312 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 30 noiembrie 2016, procesul penal în privința lui Ghenciu Oleg în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 22 ianuarie 2014, în procesul examinării în fond a cauzei penale nr. 2013438006, pornită în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către Maidan C., în cadrul Judecătoriei Cantemir, în procesul audierii în calitate de martor, fiind preîntâmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu art. 312 Cod penal, și anume de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către martor, inculpatul Ghenciu Oleg și-a schimbat declarațiile depuse anterior în calitate de martor la 28 martie 2013, făcând declarații contradictorii și false celor prezentate la faza urmăririi penale. Acțiunile inculpatului Ghenciu Oleg au fost încadrate de prima instanță în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, - prezentarea cu bună știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul judecării cauzei. 1

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către inculpatul Ghenciu Oleg, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată, din lipsa faptei infracțiunii. În argumentarea apelului acesta a invocat că: - declarațiile martorilor acuzării poartă un caracter general și nu confirmă faptul că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312 Cod penal; - la examinarea cauzei în prima instanță, și anume la audierea sa din 22.01.2014, cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată din 22.01.2014, nici unul din participanții la proces nu a menționat faptul că el a făcut declarații false. Mai mult, conform art. 335 Cod de procedură penală, în cazul în care în ședință se constată o infracțiune de audiență, președintele ședinței constată acest fapt, identifică făptuitorul și aceasta se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată; - nu este constatat faptul de dare a declarațiilor false, dar a avut loc o necorectitudine la întocmirea procesului-verbal de audiere a sa în cadrul ședinței de judecată din 22.01.2014; - declarațiile sale au fost puse la baza sentinței în privința lui Maidan C., care a intrat în vigoare, are puterea lucrului judecat, fiind recunoscute drept veridice atât în instanța de apel, cât și de Curtea Supremă de Justiție.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 iunie 2017, a fost admis apelul declarat, casată total sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Ghenciu Oleg a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele acestei infracțiuni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu Ghenciu Oleg este învinuit de faptul că dânsul la 22 ianuarie 2014, în procesul examinării în fond a cauzei penale nr. 2013438006, pornită în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către Maidan C., în cadrul Judecătoriei Cantemir, în procesul audierii în calitate de martor, fiind preîntâmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu art. 312 Cod penal, și anume de prezentare cu bună știință a declarației mincinoase de către martor, inculpatul Ghenciu Oleg și-a schimbat declarațiile depuse anterior în calitate de martor la 28 martie 2013, făcând declarații contradictorii și false celor prezentate în procesul urmăririi penale. Instanța de apel a menționat că inculpatului Ghenciu Oleg i se impută săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul judecării cauzei. 2 Astfel, instanța de apel a indicat că la solicitarea procurorului au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința primei instanțe, inclusiv declarațiile din prima instanță a inculpatului Ghenciu Oleg și a martorilor Panea Eduard, Linga Andrei, Hantea Valeriu. La fel, instanța de apel a notat că a mai verificat la solicitarea părții acuzării și apărării, următoarele probe administrate în prima instanță: - copia sentinței Judecătoriei Cantemir din 07.06.2014, potrivit căreia Maidan C. a fost condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 23 – 36, vol. I); - ordonanța de ridicare din 20.01.2015, prin care s-a efectuat ridicarea din cauza penală nr. 2013438006, materialele în original și anume procesele-verbale de audiere a martorului Ghenciu Oleg a.n. xxxx, din data de 28.03.2013 și respectiv din 22.01.2014. Copia autentică a procesului-verbal al ședinței de judecată din 22.01.2014 (f.d. 59, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 20.01.2015, conform căruia a fost efectuată ridicarea materialelor în original din cauza penală nr. 2013438006 (f.d. 60, vol. I); - procesul-verbal de audiere a martorului Ghenciu Oleg din 28.03.2013 (f.d. 61, 63, vol. I); - procesul-verbal de consemnare a declarațiilor martorului Ghenciu Oleg în ședința de judecată din 22.01.2014 (f.d. 62-63, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr. 409 din 18.03.2015, prin care s-a constatat că, semnăturile din numele lui Ghenciu Oleg (5 semnături) din procesul-verbal de audiere a martorului Ghenciu Oleg din 28.03.2013, au fost executate de către inculpatul Ghenciu Oleg, textul manuscris cu conținutul „Procesul verbal de mine personal citit, scris corect, adăugiri nu am pentru ce mă semnez Ghenciu Oleg” din procesul-verbal de audiere a martorului Ghenciu Oleg din 28.03.2013, a fost executat de către inculpatul Ghenciu Oleg (f.d. 88-93, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr.1261 din 05.08.2015, prin care s-a constatat că, cele 5 semnături din numele lui Ghenciu Oleg din procesul-verbal de audiere a martorului Ghenciu Oleg din 28.03.2013, sunt executate de una și aceeași persoană, de Ghenciu Oleg; textul manuscris cu conținutul „Procesul verbal de mine personal citit, scris corect, adăugiri nu am pentru ce mă semnez Ghenciu Oleg” plasat pe versoul procesului-verbal de audiere a martorului Ghenciu Oleg din 28.03.2013, este executat de Ghenciu Oleg (f.d. 240-245, vol. I); - raportul procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu, din 11.11.2014 pentru dispunerea examinării în conformitate cu prevederile art. 274, 2691 Cod de procedură penală (f.d. 9-12, vol. I); - scrisoarea Departamentului de Administrare Judecătorească din 10.07.2015, prin care se constată că la data de 22 ianuarie 2014 Judecătoria Cantemir era asigurată cu echipamentul SRS Femida de înregistrare audio a ședințelor de judecată, defecțiune tehnică a aparatajului nu s-a înregistrat, dar pe echipamentul de 3 înregistrare și pe mediul de stocare nu au fost depistate înregistrări audio a ședinței de judecată pe dosarul nr. 17-1-496-16052013 din 22 ianuarie 2014 (f.d. 337, vol.I); - decizia Curții de Apel Cahul din 11.11.2014, prin care a fost menținută sentința Judecătoriei Cantemir din 07.06.2014 de condamnare a lui Maidan C. (f.d. 110-116 vol. I); - decizia Curții Supreme de Justiție din 01.04.2015, prin care s-a decis asupra inadmisibilității recursului declarat de Maidan C., sentința de condamnare a acestuia devenind irevocabilă (f.d. 149-150, vol. I); - procesul-verbal al ședinței de judecată din 22.01.2014 (f.d. 64-65, vol. I). Instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței prima instanță a determinat că inculpatul Ghenciu Oleg a prezentat instanței judecătorești cu bună știință declarații mincinoase la data de 22 ianuarie 2014, fără a specifica care anume declarații ale martorului Ghenciu Oleg din 22.01.2014 sunt false și prin ce se manifestă aspectul neveridic al declarațiilor acestui martor, prima instanță constatând fapta infracțiunii exact în redacția formulată de procuror în rechizitoriu, fără a reține că procurorul a formulat o învinuire neconcretă, din care ar fi rezultat că mărturiile lui Ghenciu Oleg din ședința de judecată din 22.01.2014 sunt în întregime mincinoase. În continuare, instanța de apel analizând probele administrate în instanța de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, luate în parte și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și apreciindu-le în baza propriei convingeri, formate în urma examinării lor sub toate aspectele și obiectiv, conform art. 101 Cod de procedură penală, a atestat că acțiunile inculpatului Ghenciu Oleg la 22 ianuarie 2014, exprimate prin prezentarea declarațiilor în calitate de martor în fața instanței de judecată, nu întrunesc indicii componenței infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, dat fiind că învinuirea formulată de procuror în actul de învinuire nu este concretizată, că nu este constatat elementul afectat de neveridicitate în declarațiile acestui martor, și astfel vinovăția inculpatului Ghenciu Oleg nu și-a găsit confirmarea. În acest context, instanța de apel a notat că prima instanță a decis asupra vinovăției inculpatului Ghenciu Oleg în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe obiective. Concluzia primei instanțe asupra vinovăției inculpatului în mare parte este sprijinită pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație logic întemeiată pe aceste probe. În consecință, instanța de apel a stabilit existența unui decalaj de ordin calitativ și cantitativ dintre fapta imputată lui Ghenciu Oleg la urmărirea penală și redată în ordonanța de punere sub învinuire din 13.03.2015 (f.d. 126, vol. I) și fapta imputată lui Ghenciu Oleg redată în rechizitoriu (f.d. 281, vol. I). Menționând în acest sens că 4 reieșind din prevederile imperative ale art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanțele judecătorești, soluționând chestiunile relevante stipulate la art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, urmează să aprecieze probele doar prin prisma faptei imputate inculpatului Ghenciu Oleg în rechizitoriu. Instanța de apel a concluzionat că procurorul a formulat în rechizitoriu o învinuire neconcretă, din care este imposibil de a deduce elementele laturii obiective ale infracțiunii imputate, și această deficiență nu a fost înlăturată de către procuror nici la judecarea cauzei în prima instanță prin modificarea învinuirii potrivit art. 326 Cod de procedură penală. Or, o învinuire lipsită de concretizare, în măsura în care să facă insesizabilă latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, face imposibilă rezolvarea de către instanța judecătorească a întrebărilor instituite de lege la art. 385 alin. (1) pct. 1), 2), 3), 4) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a subliniat că în speță instanțele judecătorești nu sunt abilitate de a suplini învinuirea formulată în rechizitoriu pentru a o ajusta unei sau altei componențe de infracțiune, or în caz contrar va fi încălcat principiul stabilit la art. 325 Cod de procedură penală și dreptul inculpatului la un proces echitabil.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea acestei decizii cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și acesta este expus neclar; - instanța de apel nu a făcut o altă apreciere a probelor, nu a dispus respingerea probelor prezentate de către procuror, sau că anumite probe sunt inadmisibile sau acte procedurale sunt nule, și nici nu combate argumentele primei instanțe; - instanța de apel nu a constatat dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, și numai după această dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință inculpatul Ghenciu Oleg, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că declarațiile martorilor acuzării poartă un caracter general și nu confirmă faptul că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312 Cod penal, iar declarațiile sale au fost puze la baza sentinței de condamnare a lui Maidan C., care a intrat în vigoare, având putere de lucru judecat, fiind menținută de instanțele ierarhic superioare, declarațiile sale au fost recunoscute de instanța de apel drept veridice. Totodată, indică că în cadrul ședinței de judecată nu a fost constatată o infracțiune de audiență, nefiind reținut faptul de dare a declarațiilor false, având loc 5 o necorectitudine în cadrul întocmirii procesului-verbal de audiere a sa din ședința de judecată de pe 22.01.2014.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, ținând seama de opinia inculpatului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temei pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei instanțe, descrise și în sentință (f.d. 358-365, vol. I), și corect a adoptat soluția de 6 condamnare a lui Ghenciu Oleg, acțiunile acestuia fiind corect încadrate în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, ca prezentare cu bună știință, a declarației minciunoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul judecării cauzei, stabilind veridic că învinuirea adusă inculpatului în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, după cum e expusă în rechizitoriu, și în ordonanța de punere sub învinuire (f.d. 126-127, vol. I) s-a confirmat pe deplin prin cumulul de probe administrat, totodată corect încetând procesul penal în privința lui Ghenciu Oleg pe art. 312 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul declarat de inculpatul Ghenciu Oleg și eronat a casat sentința și l-a achitat pe Ghenciu Oleg de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. În urma analizei conținutului deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit notează că, la argumentarea soluției, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, acordând o valoare primară declarațiilor inculpatului Ghenciu Oleg, în detrimentul probelor administrate de partea acuzării, fără a aduce argumente plauzibile de respingere a valorii probatorii a acestor probe, achitându-l neîntemeiat pe Ghenciu Oleg de comiterea faptei imputate, menționând pripit că învinuirea adusă inculpatului Ghenciu Oleg nu este clară, deoarece în rechizitoriu nu a fost indicat cu certitudine care anume declarații ale inculpatului Ghenciu Oleg sunt mincinoase. La acest capitol, Colegiul penal lărgit indică că pe parcursul procesului penal inculpatul nu a înaintat careva obiecții privind neclaritatea învinuirii formulate, or în ședința de judecată a primei instanțe, după cum rezultă din procesul-verbal a ședinței de judecată (f.d. 351, vol. I), după stabilirea indentității inculpatului conform art. 358 alin. (2) Cod de procedură penală, la întrebarea instanței dacă inculpatul a primit copia rechizitoriului și dacă acest document îi este clar, inculpatul Ghenciu Oleg a răspuns afirmativ, menționând că îi este clar. Subsidiar, se mai atestă că la începerea cercetării judecătorești, conform procedurii stabilite în art. 366 Cod de procedură penală, după ce de către procuror s- a dat citirii rechizitoriului, la întrebarea președintelui ședinței către inculpat, dacă acestuia îi este clară învinuirea, inculpatul Ghenciu Oleg a răspuns ferm că: „Am înțeles în ce sunt învinuit” (f.d. 352, vol. I). Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că deși în rechizitoriu (f.d. 281, vol. I) s-au folosit formulări de ordin general, și anume că Ghenciu Oleg: „la 22 ianuarie 2014 în procesul examinării în fond a cauzei penale, […] în procesul audierii în calitate de martor, fiind preîntîmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu prevederile art. 312 Cod penal, […] și-a schimbat declarațiile depuse anterior în calitate de martor la 28 martie 2013, făcând declarații contradictorii și false celor prezentate la faza urmăririi penale”, în ordonanța de 7 punere sub învinuire din 13 martie 2015 (f.d. 126-127, vol. I), s-au descris cu precizie care anume declarații au fost considerare ca fiind mincinoase, și anume declarațiile ce se referă la faptul dacă a mers sau nu o persoană necunoscută cu ei în automobil. Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu acceptă motivarea instanței de apel, care în urma analizei efectuate a materialelor cauzei se atestă a fi una incorectă și contradictorie. În acest context, din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit subliniază că acceptă argumentele primei instanțe, care a invocat că: „Analiza comparativă a declarațiilor lui Ghenciu Oleg din cadrul urmăririi penale – din 28.03.2013, și a celor din 22.01.2014, în procesul examinării în fond a cauzei penale la acuzarea lui Maidan C. pe art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal în cadrul Judecătoriei Cantemir, denotă fără echivoc, că Ghenciu Oleg și-a schimbat radical mărturiile în instanță, negând nu doar faptul, că în mașină în afară de el și Maidan C., a mai fost o altă persoană (necunoscută), dar și alte detalii importane și evidente, declarând că nu-și amintește dacă în acea perioadă avea sau nu mașină de serviciu, din ce sat era inculpatul Maidan C., nu cunoaște despre faptul că în privința lui Maidan C. a fost pornită o cauză penală”, ce sunt în corespundere cu cumulul de probe cercetat în ședința de judecată de prima instanță, apreciat just de prima instanță prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descris și analizat amănunțit în sențință, totodată cu expunerea asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, ce denotă cu certitudine că sentința primei instanțe a fost adoptată legal și întemeiat, cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală. Nu în ultimul rând, se mai relevă că instanța de apel fără nici un motiv, contrar principiului contradictorialității, prevăzut în art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, la examinarea cauzei în ordine de apel nu a supus cercetării obiective întregul material probator administrat la dosar de partea acuzării, examinat în ședința primei instanțe, care a stat la baza soluției corecte a primei instanțe de condamnare a lui Ghenciu Oleg, aceasta menționând divergent că circumstanțele constatate de ea în privința învinuiri neclare – „fac inutilă orice apreciere a probelor în sensul dacă a fost sau nu denaturat cu bună-știință adevărul de către martorul Ghenciu Oleg în declarațiile sale prezentate în instanța de judecată din 22 ianuarie 2014” (f.d. 33, vol. II), deși anterior în decizie (pct. 8, f.d. 32, vol. II), a menționat că a analizat probele administrate în instanța de apel și că le-a apreciat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, considerând că prima instanță a decis asupra vinovăției inculpatului Ghenciu Oleg în lipsa unui suport probatoriu. Astfel, se conchide asupra caracterului contradictoriu al motivării soluției de către instanța de apel, care deși a folosit argumente privind neclaritatea învinuirii înaintate inculpatului Ghenciu Oleg, temei ce are ca efect încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fără o analiză și apreciere 8 a probelor administrate în cauză a concluzionat și pronunțat nejustificat o hotărâre de achitare a inculpatului Ghenciu Oleg de sub învinuirea imputată, din motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele infracțiunii, fără a aduce nici un argument plauzibil în acest sens. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către procuror urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca fiind neîntemeiată și cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care Ghenciu Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, și încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, din motiv că apelul a fost greșit admis, în speță confirmându-se temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în cadrul Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Ghenciu Oleg Xxxxx, cu menținerea sentinței Judecătorei Cantemir din 30 noiembrie 2016, prin care procesul penal în privința lui Ghenciu Oleg pe învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 februarie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Țurcan Anatolie Guzun Ion 9