1ra-1228/2017 — art.186 alin.2 lit.d CP

Prima instanță: 06.02.2015 – 02.12.2015;

Instanța de apel: 11.12.2015 – 11.01.2016;

Instanța de recurs: 29.06.2017 – 29.11.2017. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 02 decembrie 2015, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Romanescu Alexandr Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 1 an 4 luni închisoare. Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin noua sentință a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12.03.2013 și încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07.10.2014, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 1 (unu) an 5 (cinci) luni, cu executarea în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă, obligațiunea de a nu părăsi localitatea a fost modificată în arest preventiv, cu menținerea acesteia până la intrarea sentinței în vigoare, inculpatul fiind anunțat în căutare. 1 Termenul executării pedepsei în privința lui Romanescu Alexandr Constantin, se va calcula din momentul reținerii. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, la 04 iulie 2014, aproximativ la orele 16:00, Romanescu Alexandr, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla la domiciliul lui Neguța Vladimir situat în XXXXX, în ospeție, la care se afla Istratii Andrei, unde toți au consumat băuturi alcoolice, folosindu-se de momentul, că atât proprietarul casei cât și Istratii Andrei au adormit pe un pat, a sustras de la ultimul un telefon de model „NOKIA Lumina 630” cu nr. de IMEI XXXXX, în care se afla cartela SIM XXXXX, după care a plecat, prin ce a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă în mărime de 3000 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal după semnele calificative: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 3. Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Rudenco Eduard în numele inculpatului Romanescu Alexandr, care a solicitat casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal intentat în privința lui Romanescu Alexandr în baza art. 109 Cod penal, pe motivul împăcării părților, indicând că prin recipisa prezentată în instanța de fond rezultă că părțile s-au împăcat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2017 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Romanescu Alexandr Constantin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin înscris autentic, a solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu. Instanța de apel a subliniat că, se contestă doar individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, și în acest sens, verificând legalitatea pedepsei stabilite a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, respectând prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a stabilit o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvârșită. 2 Totodată, considerând corect și aplicarea art.85 Cod penal, deoarece s-a stabilit că prin sentința Judecătoriei Buiucani din 12 martie 2013 în privința lui Romanescu Alexandr procesul penal intentat în baza art. 192/1 alin. (1) Cod penal, a fost încetat conform art.109 Cod penal, iar în baza art.264/1 alin. (4) Cod penal i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de 200 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, care nefiind executată a fost înlocuită, prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 07 octombrie 2013 cu 100 zile închisoare. Astfel, infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă. Reieșind din circumstanțele expuse supra, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe, că pedeapsa cu închisoarea va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea și reeducare condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Referitor la argumentul invocat de partea apărării privind încetarea procesului penal intentat în privința lui Romanescu Alexandr în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, în baza art. 109 Cod penal, pe motivul împăcării, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținut, deoarece potrivit prevederilor art. 109 alin.(2) Cod penal împăcarea este personală și produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată pentru deliberare, iar recipisa depusă la materialele cauzei penale date (f.d. 112) la care s-a referit apărarea atestă doar restituirea prejudiciului cauzat prin infracțiune în mărime de 3000 lei părții vătămate Istrati Andrei de către Romanescu Alexandr, ce constituie o circumstanță atenuantă și nicidecum nu constituie împăcare, care ar servi temei de încetare. Totodată, instanța de apel, analizând sentința și procesul-verbal al ședinței de judecată a stabilit că partea vătămată Istrati Andrei în ședința primei instanțe nu s-a prezentat, fiind dispusă examinarea cauzei penale în absența sa.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 08 februarie 2016, este atacată cu recurs ordinar de avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatului, la data de 21 iunie 2017, care solicită casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe, cu încetarea procesului penal în privința inculpatului Romanescu Alexandr în temeiul art.2 al Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În susținerea solicitării sale invocă ilegalitatea pedepsei stabilite, care este prea aspră și inechitabilă pentru infracțiunea comisă, deoarece nu s-a ținut cont de faptul că, inculpatul s-a căit sincer de cele comise, solicitând judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, a reparat prejudiciul cauza părții vătămate, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar. În opinia recurentului, este posibilă aplicarea Legii privind amnistia în privința inculpatului Romanescu Alexandr. Totodată, avocatul menționează că inculpatul nu a fost prezent în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, deoarece nu a recepționat nici o citație din partea instanței și nu a cunoscut despre judecarea cauzei în ordine de apel, iar cu 3 decizia instanței de apel a făcut cunoștință la data de 06 iunie 2016 și la 21 iunie 2017 depune cerere, prin care solicită aplicarea actului de amnistie, anexată la recursul declarat.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocat, menționând că prerogativa de a se pronunța privitor la admiterea sau respingerea cerinței privind aplicarea actului de amnistie față de condamnat este de competența instanțelor de judecată.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. 8.1. Colegiul lărgit, analizând conținutul recursului declarat de avocatul recurent, consideră că alegațiile acestuia sunt nefondate și în acest sens se reiterează că, judecarea cauzei penale vizate în recursul ordinar a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, astfel că, prima instanță corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Romanescu Alexandr Constantin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Ulterior, instanța de apel, judecând apelul declarat de partea apărării, a verificat îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată și respectând prevederile pct. (8) al acestui articol, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, i-a fost stabilită o pedeapsă privativă de libertate, echitabilă pentru infracțiunea săvârșită. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului declarat de avocatul Rudenco Eduard în numele inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și 4 instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. 8.2. Referitor la argumentul părții apărării, precum că inculpatul nu a fost adus la cunoștință despre judecarea cauzei în instanța de apel, Colegiul lărgit consideră că este nefondat, deoarece potrivit hotărârii primei instanței din 02 decembrie 2015, inculpatul a fost anunțat în căutare (f.d.160-161), dar parvenind cauza în instanța de apel a fost expediată citație recomandată cu aviz în adresa inculpatului Romanescu Alexandr, indicată în materiale cauzei: XXXXX (f.d.160,174,175). Totodată, se reține și informația de la Inspectoratul de Poliție Ialoveni parvenită în adresa Curții de Apel Chișinău la 11 ianuarie 2016, prin care se aduce la cunoștință că cet. Romanescu Alexandr Constantin a fost anunțat în căutare de IP Ialoveni XXXXX (f.d. 173). 8.3. În ce privește solicitarea avocatului recurent de încetare a procesului penal în privința inculpatului Romanescu Alexandr în temeiul art.2 al Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, indicând anexarea cererii inculpatului, Colegiul lărgit menționează că potrivit practicii judiciare constante cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de către instanțele judecătorești, instanța de recurs este în drept să aplice amnistierea inculpatului, prin casarea hotărârilor adoptate de către instanțele de fond și pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal, dacă la recursul ordinar este anexat acordul scris al inculpatului și sunt prezentate probe că partea vătămată nu are anumite pretenții pecuniare față de primul. Semnăturile de pe cererile prezentate trebuie să fie legalizate în modul prevăzut de legislația în vigoare. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că este necesar de subliniat și art.8 alin. (4) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002, care stipulează că în procedura de acordare a asistenței juridice, avocatul poate adeveri copii și extrase din acte și poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenței juridice. Subsidiar, Colegiul reține și practica judiciară constantă cu privire la aplicarea prevederilor din Codul de procedură penală care reglementează unele aspecte ce țin de reprezentarea în instanța judecătorească a inculpaților de către avocații aleși, potrivit căreia semnătura inculpatului de pe cererea anexată urma a fi legalizată de către avocat, pentru a se evita orice confuziune asupra veridicității semnăturii aplicate pe cerere de către titularul cererii (inculpatului). În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de 5 avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatului Romanescu Alexandr urmează a fi respins, ca inadmisibil.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatului Romanescu Alexandr, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui Romanescu Alexandr Constantin. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 28 decembrie 2017. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir Judecător Alerguș Constantin Judecător Moraru Petru 6