1ra-1757/17 — art. 145, 188 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia din 09 iunie 2017, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Vursei Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b) și j) Cod penal la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis; - art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis; - art. 208 alin. (1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, definitiv spre executare, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani, cu executare în penitenciar te tip închis. Prin aceiași sentință, procesul penal pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (pe episodul furtului de la Țechi Petru) a fost încetat, deoarece fapta constituie contravenție prevăzută la art. 105 Cod contravențional, dispunându-se încetarea 1 procedurii contravenționale în temeiul art. 30 Cod contravențional, în legătură cu prescripția tragerii la răspunderea contravențională. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Rotari Lucia a prejudiciului moral de 180 000 (una sută optzeci de mii) lei. La fel, au fost admise și acțiunile civile a părților vătămate Țerchi Liuba și Țerchi Petru, dispunându-se încasarea în beneficiul ultimilor din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de 1500 (una mie cinci sute) lei și respectiv, 1000 (una mie) lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriu, Vursei Nicolae a fost pus sub învinuire pentru faptul că, într-o zi nestabilită a lunii noiembrie 2014, în jurul orei 23.50, acționând în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în gospodăria lui Țerchi Petru, a.n. xxxx, locuitor al s. xxxx, r-nul xxxx, unde locuia temporar, a intrat în garajul gospodării, care nu era încuiat, de unde pe ascuns a sustras pe ascuns un motoferestrău de model „Mac-338”, cu care a părăsit locul faptei, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil în sumă de 1 000 lei. Acțiunile lui Vursei Nicolae au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. 2.1. Totodată, instanța de fond a constatat că, tot el, la sfârșitul lunii ianuarie 2015, în jurul orei 21.00, acționând în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, fiind în înțelegere prealabilă cu minorul Dovgan Andrei, a.n.xxxx, din inițiativa sa, a pătruns pe ascuns în gospodăria Liubei Țerchi, de unde a sustras cinci calorifere din fontă, costul unui constituind 300 lei, cauzând astfel proprietarei un prejudiciu considerabil în sumă totală de 1 500 lei. Acțiunile lui Vursei Nicolae au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal. 2.2. De asemenea, instanța de fond a constatat că, tot el, la sfârșitul lunii ianuarie 2015, în jurul orei 21.00, acționând în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, fiind în înțelegere prealabilă cu minorul Dovgan Andrei, a.n.xxxx, din inițiativa sa, a pătruns pe ascuns în gospodăria Liubei Țerchi, de unde a sustras cinci calorifere din fontă, costul unui constituind 300 lei, cauzând astfel proprietarei un prejudiciu considerabil în sumă totală de 1 500 lei. Acțiunile lui Vursei Nicolae au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 208 alin. (1) Cod penal Cod penal. Tot el, în noaptea spre 08.01.2017, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, acționând în scopul săvârșirii omorului intenționat, din interes material, folosindu-se de faptul că sunt cunoscuți, prin acces liber a pătruns în domiciliu Elenei Proca, i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu un ciomag din lemn, cu lungimea de 40 cm, în regiunea capului și a corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de fractura 2 cartilajului tiroid cu hemoragii în țesuturile moi, edem pronunțat a mucoasei laringelui, care s-au complicat cu asfixie mecanică prin obstrucție completă a căilor respiratorii cauzate de edemul mucoasei laringelui, echimoze și excoriații a feței, membrelor superioare și inferioare, fracturi multiple a coastelor pe dreapta, hemoragii intra-musculare, ce se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, după care i-a legat mâinile la spate cu un brâu, în urma cărora a survenit decesul victimei, acțiunile fiind încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) și j) Cod penal. Tot el, în circumstanțele sus-menționate, din locuința victimei Proca Elena amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx, în mod deschis a sustras un televizor plasma de model „Supra” de culoare neagră la prețul de 3 000 lei, un telefon mobil de model ”Orange 3G” la preț de 500 lei și două butelii de ulei cu volumul de 5l fiecare, la preț de 30 lei pentru un litru, în total 300 lei, prin ce a cauzat victimei un prejudiciu considerabil în sumă totală de 3 800 lei și prin urmare, respectivele acțiuni au fost încadrate în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, fără a contesta sentința în latura constatării faptelor penale și încadrării lor juridice, precum și a pedepsei numite, a solicitat încasarea de la Vursei Nicolae a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului în sumă de 2 212 lei pentru efectuarea expertizelor judiciare, or, potrivit dispozițiilor art. art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2017, s-a respins apelul declarat de procuror ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În susținerea poziției sale, instanța de apel a menționat că, expertizele medico-legale a cadavrului nr. 28 din 14.02.2017 și nr. 18D din 09.02.2017 (f.d. f.d. 107 - 109; 134 - 144, vol. 1); expertiza dactiloscopică nr. 34/12/2/1-R-77 din 25.01.2017 (f.d. 117 - 118, vol. 1); expertiza medico-legală psihiatrico-legală nr. 20a din 10.02.2017 (f.d. 132 - 134, vol. 1), au fost ordonate de către OUP în vederea constatării motivelor decesului victimei, a amprentelor dactiloscopice în vederea identificării făptuitorului și respectiv a constatării stării psihice a inculpatului, ce la rândul său au determinat încadrarea juridică a faptelor, făcând parte din acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii care este pusă în sarcina părții acuzării și astfel, Colegiul a considerat ca fiind nefondată solicitarea apelantului referitor la încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă totală de 2 212 lei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță pe motiv că 3 soluția instanței de refuz în încasarea cheltuielilor de judecată contravine normelor procesual penale în vigoare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul reține că procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, ce prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile menționate nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar, cu atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția instanței de apel prin care cheltuielile de judecată în mărime de 2 212 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale ale victimelor, se trec în contul statului. Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare au fost suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legală ale victimelor, or, art. 143 alin. (1) pct. 1) și 3) Cod de procedură penală, prevede expres că, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea cauzei morții și stării psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului…, iar alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile 4 prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, de aceea, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a nu încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare menționate. În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în cauză, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Vursei Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 28 decembrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 5