ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.11.2017

1ra-1413/17 — art.191 alin.2 lit.d CP

HOTĂRÂRE
22.11.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.191 alin.2 lit.d CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-1413/17 — art.191 alin.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1413/17

Curtea Supremă de Justiție

24 octombrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 august 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, declarat de către

avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului

Guțanu Andrei Gheorghe, născut

la XXXXX, originar și domiciliat în

Termenul examinării cauzei:

Guțanu Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.191 alin.(2) lit.d)

Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții administrative și de conducere în organele statului pe o perioadă

de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul părții civile, Penitenciarul

nr.1, or.Taraclia, Banu Igor, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului prejudiciului cauzat să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

al Penitenciarul nr.1, or.Taraclia, în baza ordinului nr.80 din 28 februarie 2013, fiind

persoană publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în

vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa

de post privind obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul

de muncă încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea

întocmai a sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor,

de legislația în vigoare, să fie obiectiv și imparțial, având obligații în vederea

soluționării materialelor repartizate spre examinare, iar în conformitate cu Legea cu

privire la prevenirea și combaterea corupției nr.90-XVI din 25.04.2008, acceptând

benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot

conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de

grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor

impuse de funcția deținută, a comis, infracțiunea de delapidare a averii străine în

1

următoarele circumstanțe:

La 26 aprilie 2013, deținând funcția indicată supra, a organizat și a procurat

de la SRL „BTS PRO”, din mijloacele bugetare ale instituției indicate, la prețul de

5999 lei, un calculator (laptop) de model „Acer Aspire E1-513-B9604G75Mnks”,

pe care urma să-1 utilizeze personal în scopuri de serviciu. Ulterior, la 28 februarie

2014, urmărind scopul delapidării averii străine, a întocmit un act de decontare, în

care a introdus date denaturate, precum că laptopul respectiv s-a deteriorat și nu

poate fi supus reparației și utilizării în continuare.

Tot el, făcând uz de autoritatea funcției deținute și statutul de subordonare

instituțională, prin indicații verbale, a determinat membrii comisiei de decontare a

bunurilor materiale și control asupra asigurării integrității valorilor materiale să

contrasemneze acest act, fără ca membrii comisiei menționate să cunoască starea de

fapt a calculatorului și locul păstrării lui.

La 10 martie 2014, Guțanu Andrei a fost concediat din funcția pe care o

exercita în legătură cu atingerea limitei de vârstă, însă continuându-și intențiile

criminale orientate spre însușirea bunurilor altei persoane, intenționat nu a transmis

laptopul la păstrare în instituția penitenciară, acțiuni care au generat un prejudiciu

material în mărime de 5999 lei.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie dispusă încetarea procesului penal, cu tragerea la răspundere

contravențională și încetarea procesului contravențional pe motivul expirării

termenului de prescripție, invocând că atât urmărirea penală, cât și judecarea cauzei

au fost efectuate cu încălcarea competenței prevăzută de art.37 și 270 alin.(4) Cod

de procedură penală or, statutul inculpatului se încadrează în prevederile art.37

pct.2) Cod de procedură penală „persoană atestată din efectivul instituțiilor

penitenciare” și astfel, o instanță de drept comun nu a fost competentă să examineze

respectiva cauză penală; acțiunile inculpatului pot fi calificate doar în contravenția

prevăzută de art.295 alin.(3) Cod contravențional.

apelul declarat de către avocatul Gh.Cobzac în numele inculpatului a fost respins ca

nefondat.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat apreciere corectă probelor

administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, fiind întrunite toate

elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Consecvent, instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului se confirmă

prin declarațiile martorilor I.Banu, L.Derevolcova, I.Șvîdcenco, A.Talasimova,

S.Alexandrov și actele cauzei - procesele-verbale de ridicare a laptopului de model

„Acer Aspire 3-B9604G75Mnks” din 16.10.2014, a documentelor de la

Penitenciarul nr.1 Taraclia din 17.10.2014, a înregistrărilor video pe un suport

electronic de tip CR-D, din încăperea unității de gardă din 16.10.2014 ora 07.40, de

2

examinare a obiectelor din 20.10.2014, raportul de expertiză judiciară nr.798/15 din

21.05.2015.

Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele inculpatului privind

nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii prevăzute art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal,

sunt combătute de probele administrate în prezenta cauză penală și enumerate supra.

În context, instanța de apel a respins argumentele apelantului, potrivit cărora

acțiunile inculpatului pot fi încadrate doar în prevederile art.295 alin.(3) Cod

contravențional.

Cu referire la argumentele apelantului, precum că atât urmărirea penală, cât și

judecarea cauzei au fost efectuate cu încălcarea competenței prevăzută de art.37 și

270 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de apel le-a considerat declarative.

Astfel, instanța a indicat că potrivit art.271 alin.(7) Cod de procedură penală

(în vigoare la data efectuării măsurilor de urmărire penală), Procurorul General și

adjuncții lui, în caz de necesitate, pot dispune, printr-o ordonanță motivată,

efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penal, indiferent de

competență.

Consecvent, Colegiul penal a constatat că a fost stabilită corect competența

organului de urmărire penală întru efectuarea urmăririi penale, și anume Procuratura

Anticorupție. Mai mult decât atât, ordonanța din 15.09.2014 nu a fost contestată,

fapt ce denotă că inculpatul și apărătorul acestuia au fost de acord cu competența

stabilită.

Prin urmare, ținând cont de faptul că urmărirea penală a fost efectuată de către

Procuratura Anticorupție, Colegiul penal a conchis că pentru examinarea respectivei

cauzei penale a fost stabilită corect competența Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

Consecvent, cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a reținut că

prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de persoana celui

vinovat, care anterior nu a fost judecat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea penală și corect a considerat că corectarea și reeducarea

inculpatului poate avea loc doar cu aplicarea unei amenzi și privarea acestuia de a

ocupa funcții administrative și de conducere în organele statului.

La fel, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a admis în principiu

acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța în procedură

civilă.

Gh.Cobzac în numele inculpatului care, indicând temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care A.Guțanu să fie achitat de sub învinuirea

în săvârșirea infracțiunii imputate, pe motiv că instanța de apel a apreciat arbitrar

probele și circumstanțele cauzei; - atât urmărirea penală, cât și judecarea cauzei au

fost efectuate cu încălcarea competenței prevăzută de art.37 și 270 alin.(4) Cod de

procedură penală or, statutul inculpatului se încadrează în prevederile art.37 pct.2)

Cod de procedură penală „persoană atestată din efectivul instituțiilor penitenciare”

3

și competentă să examineze respectiva cauză penală este Judecătoria militară și nu

de instanța de drept comun; - la soluționarea cauzei instanța de apel nu a ținut cont

de faptul că prevederile art.10 din Legea cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești nr.76 din 21.04.2016, au intrat în vigoare la 01.01.2017, inclusiv și de

prevederile art.3 Cod de procedură penală; - instanța de apel nu s-a expus asupra

efectelor încălcării competenței judecării cauzei de către prima instanță, pe când

urma să caseze sentința și să rejudece cauza în apel precum prevede art.415 Cod de

procedură penală; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat

declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal consideră că acesta urmează a

fi admis din următoarele considerente.

În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

În conformitate cu prevederile art.414 alin.(1) și (5) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate de către instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel.

Astfel, analizând materialele cauzei, se constată că instanța de apel a ajuns la

concluzia că, prin ordonanța din 15.09.2014 corect a fost stabilită competența

organului de urmărire penală întru efectuarea urmăririi penale, și anume Procuratura

Anticorupție, care nu a fost contestată, fapt ce denotă că inculpatul și apărătorul

acestuia au fost de acord cu competența stabilită. Și, ținând cont de faptul că

urmărirea penală a fost efectuată de către Procuratura Anticorupție, instanța a

conchis că, pentru examinarea respectivei cauzei penale, a fost stabilită corect

competența Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Totodată, instanța, făcând

trimitere la art.2 din Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești nr.76

din 21.04.2016, a indicat că Judecătoria militară și-a încetat activitatea din 01

ianuarie 2017, prin aceeași Lege fiind abrogat și art.37 Cod de procedură penală.

Însă, Colegiul constată că instanța de apel a examinat și s-a expus arbitrar

asupra motivelor invocate în apelul părții apărării descrise la pct.3 al prezentei

decizii, referitor la încălcarea competenței sesizării instanței de judecată, fără a ține

cont că, la momentul examinării cauzei în prima instanță, art.37 Cod de procedură

penală nu era abrogat, iar potrivit art.12 din Legea cu privire la reorganizarea

instanțelor judecătorești nr.76 din 21.04.2016, prevederile art.10 din același act

4

normativ, prin care a fost abrogat art.37 Cod de procedură penală, au intrat în

vigoare la 01 aprilie 2017.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel urma să constate dacă la momentul

examinării cauzei a fost competentă prima instanță de a examina cauza respectivă,

reieșind din prevederile art.37 Cod de procedură penală, și în cazul în care această

prevedere nu a fost respectată, urma să se conducă de prevederile art.415 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414, și

417 Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare ce s-au soldat

cu o hotărâre nemotivată.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Având în vedere că erorile de drept menționate nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, decizia instanței de apel în respectiva cauză urmează a fi casată,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația ca în conformitate

cu art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, să se pronunțe

argumentat și detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel și în recurs în

limitele competenței, să respecte prevederile art.394, 414 Cod de procedură penală

și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în

numele inculpatului Guțanu Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Guțanu Andrei și

dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 22 noiembrie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-16
0,97
1ra-1683/2018 — art. 191 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr.1ra-1683/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componență: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători - Cobzac Elena, Ţurcan Anatolie. examinând adm
CSJ 2017-07-05
0,95
1ra-834/17 — art.42 alin.3, 190 alin.5 CP
Dosarul nr.1ra-834/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecând, făr
CSJ 2017-10-10
0,95
1ra-1421/17 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1421/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan, Elena Covalenco, Iuri
CSJ 2014-07-15
0,94
1ra-1006/2014 — art. 309-1 alin. 3 lit. e; 328 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1006/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 24 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun, a judec
CSJ 2018-03-21
0,94
1ra-398/2018 — art.326 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-398/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admi
Sursă