1ra-1335/2017 — art.264 alin.3 lit.a CP

1ra-1335/2017 — art.264 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1335/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Nicolaev Ghenadie

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Vataman Grigore XXXXX și de avocatul Reșetilov Dorin în numele

inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Telenești din

01 decembrie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 mai

2017, în cauza penală în privința lui

Vataman Grigore XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod

de procedură penală, Vataman Grigore XXXXX a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 264 alin. (2) lit. a) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite în privința lui Vataman Grigore XXXXX pe un termen de

probațiune de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă înaintată de Furculiță Liliana, Furculiță Vasile și minora

Furculiță Iuliana privind încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial,

dispunându-se încasarea din contul inculpatului Vataman Grigore XXXXX în

beneficiul lui Furculiță Liliana, Furculiță Vasile și minora Furculiță Iuliana suma de

10500 (zece mii cinci sute) lei cu titlu de prejudiciu moral, iar pretenția părților

vătămate privind repararea prejudiciului material a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

1

A fost respinsă cerința părții acuzării cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare suportate în legătură cu instrumentarea cauzei penale din contul

inculpatului, ca fiind neîntemeiată.

2015, în jurul orei 19:00, Vataman Grigore XXXXX, conducând automobilul de

modelul „Opel Astra” cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe traseul R-22 Telenești-

Ratuș, în direcția satului Ratuș, în localitatea XXXXX, ignorând în mod vădit

prevederile cap. II pct.10 alin.(1) lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, care

stipulează că, persoana care conduce un vehicul trebuie: să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea

necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum, cap. IV pct.45 alin.(1) lit. a),

b), c) și d), care stipulează că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră și pct.47 alin.(1) lit. a),

care stipulează, că limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice

sunt: a) în localități - 50 km/h, iar prin zonele rezidențiale și teritoriile adiacente

drumului — 20 km/h, ca urmare a tamponat din spate o căruță, condusă de către

cetățeanul Furculița Vasile XXXXX, care se deplasa regulamentar în aceiași direcție

de deplasare, avându-i ca pasageri pe Furculița Liliana și minora Furculița Iuliana,

a.n.XXXXX.

În rezultatul căruia Furculița Liliana, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 01 din 05 ianuarie 2016, s-a ales cu leziuni corporale grave,

periculoase pentru viață, iar minora Furculița Iuliana, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.02 din 05 ianuarie 2016, s-a ales cu leziuni corporale

grave, periculoase pentru viață.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal

după semnele calificative: încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

vătămare gravă a integrității corporale și sănătății.

solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Vataman Grigore

să fie declarat vinovat în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal și, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsă de 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Să fie încasat de la Vataman Grigore în contul statului suma de 40,27 lei în

calitate de cheltuieli judiciare.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate să fie admisă integral, cu

dispunerea încasării de la Vataman Grigore în folosul lui Furculița Liliana suma de

2

26338, 43 lei și prejudiciul moral de 100000 lei; în folosul lui Furculița Iuliana suma

de 15597, 74 lei și prejudiciul moral de 100000 lei și în folosul lui Furculița Vasile

suma de 10000 lei și prejudiciul moral de 100000 lei.

În argumentarea apelului procurorul a invocat ilegalitatea sentinței în partea ce

ține de stabilirea pedepsei, care în opinia sa este prea blândă pentru infracțiunea

comisă, deoarece prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75-78, 61, 90

Cod penal, de gradul prejudiciabil al faptei, care prezintă pericol social deosebit,

inculpatul nu a achitat prejudiciul cauzat părților vătămate, astfel că, aflarea la

libertate a acestuia nu v-a restabili echitatea socială și nu v-a atinge scopul pedepsei

penale. De asemenea procurorul a considerat că sentința în latura civilă nu

motivează respingerea parțială a acțiunii civile.

 Părțile vătămate Furculiță Vasile și Furculiță Liliana, casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și aplicarea față de Vataman Grigore a unei pedepse sub formă

de închisoare și să fie admisă integral acțiunea civilă cu dispunerea încasării din

contul lui Vataman Grigore în beneficiul lui Furculiță Liliana prejudiciul material în

sumă de 26338,43 lei, a cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 800 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 100000 lei, în beneficiul minorei Furculiță Iuliana a

prejudiciul material în sumă de 15597,74 lei și a celui moral în sumă de 100000 lei,

în beneficiul lui Furculiță Vasile prejudiciul material în sumă de 12000 lei și moral în

sumă de 100000 lei.

În argumentarea apelului au invocat următoarele motive:

 instanța de judecată a examinat cauza superficial, fără să țină cont de toate

circumstanțele cauzei, pronunțând o sentință pripită și ilegală, deoarece nu s-a ținut

cont de gravitatea consecințelor survenite în urma accidentului rutier din vina lui

Vataman Grigore, care după consumarea infracțiunii nu a diminuat cu nimic

gravitatea crimei, iar prejudiciul material rămâne nerestituit până în prezent, ceea

ce confirmă că Vataman Grigore nu a conștientizat gravitatea crimei comise și nu a

demonstrat căința sa de cele comise. Astfel, neîntemeiat au fost aplicate prevederile

art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei;

 prin pedeapsa aplicată față de inculpat, instanța în nici o măsură nu a

restabilit echitatea socială, nu a repus în drepturi persoanele care au suferit în

rezultatul faptei ilicite comise de Vataman Grigore, or, acesta în continuare se va afla

la libertate și va continua viața sa obișnuită, pe când părțile vătămate au fost

marcate pentru tot restul vieții;

 instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că au fost prezentate suficiente

probe în confirmarea sumei solicitate și fără temei a lăsat spre soluționare în

ordinea civilă, iar suma de 3500 lei pentru fiecare parte vătămată ca prejudiciu

moral este mizeră și nici pe departe nu compensează prejudiciul moral cauzat

părților vătămate;

 au menționat faptul că, Furculiță Liliana și Furculiță Iuliana pentru o

perioadă îndelungată de timp au fost scoase din mediul său obișnuit de trai, fiind

nevoite să se afle la tratament staționar, iar ulterior și la domiciliu, fiind țintuite la

pat și necesitând îngrijire specială din partea altei persoane, care din nou au fost

3

legate de cheltuieli suplimentare. Reabilitarea lor definitivă nici nu este posibilă. În

urma accidentului ambelor le-a fost stabilit grad de invaliditate accentuat și în

prezent părțile vătămate continuă tratamentul.

 ambele au fost supuse la intervenții chirurgicale, care au lăsat pe corpul loc

cicatrice mari și vizibile și acest fapt le-a traumat și mai mult, mai ales ținând cont

de faptul, că Furculiță Iuliana este o domnișoară de 15 ani, iar cicatricele au

marcat-o pentru tot restul vieții;

 în urma accidentului a fost deteriorată căruța, iar calul au fost nevoiți să-l

dea la abator, prin ce sa cauzat un prejudiciu de 12000 lei;

 au mai suportat și cheltuieli de transport pentru deplasarea la instituțiile

medicale, au prezentat 24 persoane pentru a dona sânge părților vătămate Furculiță

Liliana și Furculiță Iuliana, fiindu-le asigurată deplasarea acestora cu transportul în

mun. Chișinău;

 minora Furculiță Iuliana a fost supusă unui stres psihologic puternic,

deoarece în subconștiința ei s-a format o frică continuă față de mijloacele de

transport, totodată menționând că, a lipsit de la ore și a fost nevoită să facă efort

pentru a recupera aceste ore;

 în opinia părților vătămate suma de 100000 lei pentru fiecare va compensa

parțial suferințele lor morale, cauzate în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului,

care până în prezent n-a întreprins măsuri pentru restituirea prejudiciului necesar

pentru recuperarea părților vătămate;

 totodată, au atras atenția și la faptul că, din cauza dezabilităților le va fi

extrem de dificil să se deplaseze la ulterioarele participări într-o cauză civilă.

admise apelurile declarate de procuror și de părțile vătămate Furculiță Liliana și

Furculița Vasile, casată sentința Judecătoriei Telenești din 01 decembrie 2016, în

latura stabilirii pedepsei și acțiunii civile, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Vataman Grigore XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Termenul de executare a pedepsei sub formă de închisoare stabilit lui Vataman

Grigore, calculându-se din 24 mai 2017, cu arestarea din sala de judecată.

S-a dispus încasarea din contul lui Vataman Grigore în beneficiul părții

vătămate Furculița Liliana a prejudiciului material în sumă de 29121,1 lei, ce

constituie cheltuieli pentru tratamentul medical, transport, recuperarea hainelor și

încălțămintei deteriorate, în sumă de 2400 lei, ce constituie cheltuieli de asistență

juridică și prejudiciul moral în sumă de 50.000 lei, în beneficiul părții vătămate

minore Furculița Iuliana prejudiciul material în sumă de 10495,74 lei și prejudiciul

moral în sumă de 50.000 lei și în beneficiul părții vătămate Furculița Vasile

prejudiciul material în sumă de 10.000 lei.

4

S-a respins încasarea prejudiciului moral din contul lui Vataman Grigore în

beneficiul părții vătămate Furculița Vasile ca nefondat.

Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate au fost menținute fără modificări.

cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Vataman

Grigore XXXXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod

penal.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă

există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul, prin înscris autentic, a solicitat examinarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar instanța de fond prin încheierea

protocolară a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, în baza art. 364/1

Cod de procedură penală.

Instanța de apel a relevat că, se contestă individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului și verificând legalitatea acesteia a conchis asupra netemeiniciei

dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii în privința lui

Vataman Grigore, constatând că concluzia instanței de fond, precum că, corijarea

inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederii art.90 Cod penal -

condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a fost una

neîntemeiată, deoarece prima instanță nu a ținut cont de faptul, că inculpatul a

comis o infracțiune gravă, care a provocat vătămarea corporală gravă a două

persoane, care și în prezent au nevoie de tratament, reabilitare și nu a recuperat

integral până în prezent paguba materială - circumstanță care nu putea fi neglijată

de instanța de fond la constatarea oportunității suspendării executării pedepsei.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe

care fiind analizate, în ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării ei, or, modalitatea de executare aleasă în

privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității, având în

vedere fapta comisă și urmările grave produse pentru cele două părți vătămate și

distrugerea mijlocului de transport hipomobil pentru a treia parte vătămată, de

aceea a ajuns la concluzia privind excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal

în privința inculpatului.

Totodată, de către instanța de apel a fost corectată eroarea admisă de prima

instanță, care în partea dispozitivă a sentinței l-a recunoscut pe Vataman Grigore

5

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) lit. a) Cod penal,

deși în partea motivată încadrează acțiunile acestuia corect în baza prevederilor

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

La fel, instanța de apel a relevat că, părțile vătămate și reprezentanții lor au

pretenții de ordin material și moral, care nu au fost restituite de la data producerii

accidentului rutier și până în prezent, cu toate că a trecut un timp suficient de mult

(21.11.2015-24.05.2017, mai mult de 1 an și 6 luni), iar instanța de fond la

examinarea cauzei penale în cadrul căreia a fost înaintată acțiunea civilă privind

recuperarea prejudiciului material și moral, nu a dat apreciere probelor prezentate

de către părțile vătămate și nu au ținut cont întocmai de prevederile legale.

În această ordine de idei, instanța de apel a specificat prevederile art. 219,

art.221 alin.(1)-(3), art.225 alin.(1)-(3) Cod de procedură penală, art.1423 alin.(1)

Cod civil coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, art.387 alin.(1), (3)

Cod de procedură penală, menționând că, din materialele cauzei s-a constatat că în

cazul dat răspunderea pentru daunele materiale și morale o poartă inculpatul

Vataman Grigore, care este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3) lit. a) Cod penal, iar probele prezentate de părțile vătămate confirmă

cheltuielile suportate de aceștia, și anume: suma de 13205,95 lei - cheltuieli pentru

procurarea medicamentelor de la SRL ”Elodi Farm” (f.d.36) pentru Furculița Liliana;

suma de 12000 lei, cheltuieli pentru deteriorarea mijlocului de transport hipomobil

de 4000 lei și pentru pierderea calului de 8000 lei, ce aparțineau lui Furculița Vasile

(f.d.47); prin ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 04.04.2016 și anexele ei

sub formă de bonuri de plată se confirmă cheltuielile pentru tratament în sumă de

14590,71 lei (f.d.69-78), dar nu 13205,95 lei cum a fost indicat de ofițerul de

urmărire penală și de Furculița Liliana în cererea sa de chemare în judecată din

04.04.2017.

Instanța de apel a reținut că, prin cererea de chemare în judecată din

13.09.2016 se solicită încasarea pagubei materiale și morale, însă sumele celei

materiale sunt greșit calculate (f.d. 163), astfel că, certificatul nr.566 din 15.08.2016

(f.d.164) confirmă cheltuielile de tratament a lui Furculița Liliana în sumă de

7233, 43 lei, suplimentar la cele confirmate prin bonurile de plată în sumă de

14590,71 lei (f.d.69-78), în total suma pentru tratament constituind 21824,14 lei.

Totodată lui Furculița Liliana i-au fost deteriorate scurta de 650 lei, o pereche de

pantaloni 300 lei și cizmele de 400 lei, în total 1350 lei. A mai suportat cheltuieli

pentru deplasarea la investigații de 550 lei și cheltuieli pentru toți donatorii de

sânge de 4000 lei.

Instanța de apel a mai indicat că în urma înfăptuirii calculelor conform acțiunii

civile și a probelor prezentate suma integrală a prejudiciului cauzat este de

27724,14 lei, care a fost susținută în instanța de apel de către Furculița Liliana ca

fiind una corect calculată, conform bonurilor de plată și pretențiilor prezentate încă

la etapa urmăririi penale.

La fel, în instanța de apel au mai fost prezentate bonuri (f.d.221, 240-244) ce

confirmă cheltuieli de transport și pentru medicamente suplimentare în sumă totală

6

de 1396,96 lei (577,36 lei medicamente și 819,6 lei cheltuieli de transport),

încasarea cărora partea vătămată de asemenea le-a susținut și care au fost adăugate

la cele confirmate în instanța de fond.

În total, suma pentru tratament, recuperarea vestimentației, cheltuielile de

transport constituie 29121,1 lei (suma de 27724,14 lei confirmate prin probe in

instanța de fond la f.d 69-78, 163, 164 și apel f.d.243 și suma de 1396,96 lei

confirmate prin probe în instanța de apel la f.d.221, 240-244).

Prin bonurile de plată din 15.12.2016 (f. d. 197) și din 27.03.2017 (f. d. 222)

prezentate în instanța de fond și apel, se confirmă cheltuielile adăugătoare în sumă

de 2400 lei, suportate de Furculița Liliana pentru asistența juridică (perfectarea

cererii de apel și reprezentarea în instanța de apel), care de asemenea au fost

susținute de părțile vătămate și instanța de apel a considerat necesar a fi încasate

din contul inculpatului.

Sumele de 400 lei și 498 lei prezente în bonurile de plată (f.d.243) confirmă

prețul încălțămintei și a îmbrăcămintei, care au fost solicitate anterior de a fi

încasate.

În final, în privința lui Furculița Liliana, suma totală a pagubei materiale pentru

tratament, recuperarea hainelor și încălțămintei deteriorate, cheltuieli de transport

constituie 29121,1 lei și pentru asistența juridică 2400 lei, care a fost susținută

integral de aceasta în instanța de apel.

Cu referire la partea vătămată minoră Furculița Iuliana, instanța de apel a ajuns

la concluzia de a fi încasată suma totală a pagubei materiale pentru tratament,

recuperarea hainelor și încălțămintei deteriorate, cheltuieli de transport, care

constituie suma de 10495,74 lei, confirmate prin certificatul nr.566 din 15.08.2016

(f.d. 164) - cheltuielile de tratament în sumă de 9145,74 lei, deteriorarea scurtei de

550 lei, unei perechi de pantaloni 300 lei și ghete de 250 lei, în total 1100 lei,

cheltuieli pentru deplasarea la investigații de 250 lei, care a fost susținută de partea

vătămată în instanța de apel.

În ce privește cheltuielile lui Furculița Vasile, instanța de apel a menționat

paguba pentru căruța deteriorată de 2000 lei și pentru calul pierdut de 8000 lei,

confirmate prin certificatul eliberat de ÎM „Serviciul de Salubritate Telenești”

prezentat în instanța de apel, în total suma de 10000 lei, ce reprezintă prejudiciul

cauzat în urma accidentului rutier, susținută integral de acesta în instanța de apel.

Instanța de apel a specificat că, paguba materială cauzată părților vătămate și-a

găsit confirmare la examinarea cauzei prin probele prezentate atât în instanța de

fond, cât și de apel, sumele pagubei materiale pe elemente în parte sunt rezonabile

și corespund realității social-economice a Republicii Moldova.

Ce ține de prejudiciul moral, instanța de apel a stabilit că, în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate persoanelor vătămate,

de gradul de vinovăție al făptuitorului, prejudiciul cauzat prin infracțiune și de

măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea efectivă, ținând cont de aceste

împrejurări și circumstanțele individuale ale cauzei, a considerat că suma de 50.000

(cincizeci mii) lei pentru fiecare în parte lui Furculița Liliana și Furculița Iuliana este

7

o despăgubire echitabilă pentru daune fizice și morale cauzate lor, ca urmare a

accidentului comis din vina lui Vataman Grigore.

În acest sens, a indicat raporturile de expertiză medico-legale nr.01D și 02D din

05.01.2016 efectuate în privința părților vătămate Furculița Liliana și Furculița

Iuliana, fiindu-le cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață

(f.d.63-65), precum și certificatele de XXXXX și incapacitate de muncă seria

CN nr. XXXXX din 11.05.2016 și seria CN nr. XXXXX din 28.03.2016, din care reiese,

că acestea au grad de XXXXX accentuat, certificatele indicate fiind ulterior prelungite

până în prezent.

Cu referire la solicitarea părții vătămate Furculița Vasile de încasare a

prejudiciului moral instanța de apel a relevat că, acesta n-a suferit fizic, de aceea

solicitarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei este nefondat.

Referitor la argumentele părții apărării inculpatului cu privire la necesitatea

dispunerii suspendării executării pedepsei și respingerea acțiunii civile, instanța de

apel a conchis că acestea sunt contrare circumstanțelor cauzei și prevederilor legale,

fiind apreciate ca mijloc de apărare, în scop de ușurare a situației inculpatului.

atacată cu recursuri ordinare de avocatul Reșetilov Dorin în numele inculpatului, la

data de 15 iulie 2017 și de inculpat, la data de 21 iulie 2017, care au solicitat:

 avocatul Reșetilov Dorin, casarea acesteia, precum și hotărârea primei

instanțe, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) - judecata a avut loc fără

participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii; pct. 6) – instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 7) - instanța a admis o cale

de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv; pct. 8) - nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;

pct. 10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În motivare indică următoarele argumente:

- în cauza dată nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, concluziile instanțelor nu se bazează pe

probe veridice și sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, menționând, că

circumstanțele indicate de instanțele ierarhic inferioare în hotărârile sale, nu

corespund de fapt realității, fiind dată o analiză probelor pe dosar;

- partea apărării subliniază că, din materialele cauzei se constată vinovăția

căruțașului Furculița Vasile, care fiind în stare de ebrietate alcoolică, conducea

vehiculul cu tracțiune animală, pe mijlocul drumului, pe timp de noapte, nefiind

iluminat traseul, menționând totodată, că a ignorat în mod vădit prevederile Cap. IV

8

Secțiunea a 16-a pct. 109 subpct. 1), pct. 110 subpct.1), subpct. 4) lit. a) și b) din

Regulamentul circulației rutiere;

- în opinia sa, prima instanță urma să respingă cererea inculpatului, prin

care s-a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată și să examineze cauza în

procedura generală, or, insuficiența probatoriului nu putea fi complinită sau

acoperită prin declarația inculpatului Vataman Grigore de recunoaștere a faptelor,

prin cererea anexată la dosar (f.d. 158), nedatată, nesemnată de Vataman Grigore, în

comparație cu semnăturile aplicate de acesta pe celelalte materiale din cauză,

cererea este tipărită, dar nu scrisă de mână, și nu exprimă un înscris autentic, fiind

notificată practica judiciară constantă relevantă cauzei;

- specifică faptul că, cererea nu este expresă și neechivocă, nu conține

mențiunea privind recunoașterea necondiționată a faptei incriminate în legătură cu

care a fost diferit justiției și renunțarea la dreptul de a solicita examinarea altor

probe; nu este indicat în cerere despre precizarea cunoașterii și însușirii probelor

de către Vataman Grigore, precum și renunțarea la administrarea altor probe, nu

este menționat în cerere că Vataman Grigore recunoaște în totalitate faptele indicate

în rechizitoriu, precum și încadrarea juridică a faptei așa cum a fost reținut în

rechizitoriu;

- totodată, instanța de fond nu a adresat lui Vataman Grigore, întrebarea

dacă recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, iar în procesul-verbal al

ședinței de judecată (f.d. 160) lipsește semnătura inculpatului și a avocatului său,

unde se consemnează despre declarația inculpatul, fiind o încălcare de drept,

potrivit practicii judiciare constante;

- în așa mod, partea apărării consideră că instanța de apel trebuia să

constate că opțiunea instanței de fond privind judecarea cauzei potrivit procedurii

simplificate a fost viciată, din motivul că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate

grav normele imperative din Codul de procedură penală, care au afectat sentința

pronunțată;

- la fel, atrage atenția și asupra individualizării incorecte a pedepsei în

privința inculpatului, specificând că sunt divergențe în solicitările procurorului, și

anume, în prima instanță - suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea, iar în cererea de apel – executarea reală a pedepsei închisorii, adică

excluderea art. 90 Cod penal. Astfel, consideră că atât instanța de fond cât și cea de

apel a stabilit o pedeapsă ilegală și neîntemeiată, fiind agravată situația inculpatului

Vataman Grigore;

- referitor la apelul declarat de părțile civile în ce privește latura penală,

partea apărării consideră că, instanța de apel urma să respingă acest apel, or,

conform prevederilor art. 401 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot declara

apel partea civilă, numai în partea ce privește latura civilă, dar nu și în ce privește

latura penală, dar dat fiind faptul că instanța de apel a admis din partea părților

civile, calea de atac cu apel neprevăzută de lege, consideră că s-a comis o eroare de

drept prevăzută de Codul de procedură penală;

9

- în ce privește acțiunile civile, instanța de apel nu a cercetat sub toate

aspectele acțiunile civile înaintate de mai multe ori de către părțile civile, mărimea

solicitărilor prejudiciilor materiale și morale, precum și baza cărora se solicit

prejudiciile, or, atât instanța de fond, cât și cea de apel, urmau să constate din

materialele cauzei, pe care au examinat, că părțile civile au depus de două ori

acțiune civilă (f.d.36, 47, 163), și prin urmare părțile civile nu aveau dreptul de a

intenta aceeași acțiune civilă în cadrul procesului penal, iar instanța urma să scoată

de pe rol a doua acțiune civilă, care este litigiu dintre aceleași părți, cu privire la

obiect și pe aceleași temeiuri ce se afla în curs de judecată la aceeași instanță;

- comunică, că instanța de apel a dispus ilegal încasarea prejudiciului

material în mărime 14590,71 lei pentru cheltuielile de tratament, mai mare decât

suma pe care a solicitat-o partea civilă Furculița Liliana în mărime de 13205,95 lei,

încâlcind prevederile legislației în vigoare, dar dacă instanța de apel a dispus

încasarea prejudiciilor material și moral, atunci instanța trebuia să examineze, să

cerceteze și să aprecieze probele administrate la cauză, deoarece la materialele

cauzei au fost administrate probe false, fiind menționate: bonurile fiscale anexate la

dosar (f.d.69-75), care nu prezintă cheltuieli efectuate de Furculița Liliana și Iuliana

pentru tratament. În unele bonuri fiscale sunt indicate medicamente care nu au nici

o legătură cauzală cu tratamentul vătămărilor cauzate lui Furculița Liliana și

Furculița Iuliana în urma accidentului rutier, iar o partea din bonurile fiscale nici nu

sunt vizibile;

- totodată, indică și la faptul că, părțile civile solicită cheltuielile care au fost

suportate de IMSP Spitalul Raional XXXXX, din contul asigurărilor obligatorii de

asistență medicală polița de asigurare care este obligatorie, or, instanța de apel

urma să constate că Furculița Liliana, fiind angajată în câmpul muncii, dispunea de

asigurare obligatorie de asistență medicală, iar Furculița Iuliana este minoră, fiind

elevă la învățământul gimnazial din XXXXX, care în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea

nr.1585 din 27.02.1998, beneficiază de asistență medicală asigurată de Guvern;

- potrivit materialelor cauzei penale în ceea ce privește latura civilă, nu au

fost identificate acte confirmative care să confirme prescrierea medicamentelor de

către medici pentru tratamentul leziunilor corporale produse în rezultatul

accidentului rutier lui Furculița Liliana și Furculița Iuliana, a căror bonuri fiscale

sunt anexate la f.d.69-75;

- conform materialului anexat la apel de Furculița Liliana, concluzia medicală

nr. 27.03.2017, la cerere, Furculița Liliana este diagnosticată cu XXXXX, primind

tratament ambulatoriu la IMSP CS XXXXX (f.d.220), însă partea apărării atrage

atenția că, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1D din 05.01.2016 la

Furculița Liliana nu i s-au constatat traume cranio-cerebrale în rezultatul

accidentului rutier;

- materialul prezent la f.d. 235, prezintă o sursă de internet, care nu poate fi

ca o probă confirmativă pentru cheltuielile de 4000 lei efectuate pentru donatorii,

care au donat sânge la Chișinău;

10

- referitor la solicitarea cheltuielilor pentru cal și căruță, menționează că

certificatul (f.d. 239) confirmă prețul de piață a unui cal și a unei căruțe, dar nu

confirmă în cazul dat prețul calului și a căruței, care aparțin lui Furculița Vasile, mai

mult ca atât, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, foto tabelul nr. 4,

6, 8 (f.d. 19-21), în rezultatul accidentului calul a rămas în viață și în cadrul urmăririi

penale, Furculița Vasile a declarat că a vândut calul la abatorul de carne (f.d. 49A),

însă la ce preț a vândut calul nu a declarat și nici nu au fost prezentate probe de

către Furculița Vasile, care confirmă acest fapt. Consideră, că aceasta poate fi o

declarație falsă, iar Furculița Vasile să dețină calul în prezent, solicitând ilegal

prejudiciu material pentru cal, iar în cazul dacă Furculița Vasile a vândut calul la

abator, fără a prezenta acte confirmative instanței de judecată, consideră că prin

vânzarea calului Furculița Vasile și-a recuperat valoarea animalului. Astfel că,

soluția instanța de apel privind dispunerea încasării prejudiciului material pentru

calul și căruța lui Furculița Vasile de la Vataman Grigore, este ilegală și neîntemeiată,

deoarece instanța nu a constatat conform probelor administrate că Furculița Vasile

a pierdut calul în urma accidentului rutier și nu a constatat valoarea căruței în baza

vechimii, uzurii, etc., cu ajutorul unui specialist;

- din materialele cauzei nu se deduce, că în urma accidentului rutier din

21.11.2015, lui Furculița Liliana și Furculița Iuliana le-au fost deteriorate scurta,

pantalonii și încălțămintea în valoare de 1350 lei, respectiv 1100 lei. De fapt,

bonurile fiscale de la f.d.243 nu confirmă valoarea acestor bunuri, mai mult ca atât,

este un bon datat cu 25.11.2016, emis ulterior accidentului rutier, la un an de zile, și

ulterior solicitărilor acestor sume prin cererea din 13.09.2016;

- bonurile fiscale privind cheltuielile de drum, nu confirmă cine a efectuat

deplasări, și nu confirmă faptul că aceste deplasări s-au făcut anume pentru

investigații, însă din materialele cauzei nu se constată că investigațiile medicale au

fost efectuate la Chișinău;

- de asemenea, nu este de acord cu dispunerea încasării prejudiciului moral,

fiind motivat de către instanță cu faptul că, Furculița Liliana și Furculița Iuliana au

fost țintuite la pat, că au avut nevoie de îngrijire specială din partea altei persoane,

că până în prezent primesc tratament, că au fost supuse la câteva intervenții

chirurgicale, că le-au lăsat cicatrice mari și vizibile, că au fost supuse unui stres

psihologic foarte puternic, că frica continuă, care de fapt nu au fost confirmate prin

careva probe administrate la dosar

- susține că nu a fost luat în considerare faptul că Vataman Grigore a dat

5000 lei părților civile (f.d.246).

De asemenea, comunică că contrar prevederilor art. 418, instanța de apel a

pronunțat decizia motivată în lipsa lui Vataman Grigore, acesta intenționat nu a fost

escortat la ședința de judecată din 21.06.2017, pe când participarea lui era

obligatorie potrivit legii, fiind temei pentru recursul în cauza dată, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

- Inculpatul, casarea hotărârilor judecătorești de condamnare a sa cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând aceleași temeiuri

11

de drept indicate de către partea apărării în recursul declarat, indicând că nu este

vinovat de producerea accidentului rutier, dar a fost presat de procuror și avocat

să-și recunoască vina pentru a se examina mai rapid cauza și să-i stabilească o

pedeapsă mai ușoară, când de fapt s-a întâmplat viceversa, vinovat fiind partea

vătămată Furculița Vasile, care se afla în stare de ebrietate la momentul producerii

impactului.

Totodată, indică și faptul că, în situația în care instanțele de judecată l-au

recunoscut vinovat de cele imputate, atunci trebuiau să aplice Legea cu privire la

amnistie nr.210 din 29.07.2016.

În opinia sa, încălcările admise de instanțele de judecată reprezintă violare a

art. 5§1, art. 6§1, art. 6§2 și art.7 din Convenție, menționând totodată, că la

pronunțarea deciziei motivate nu a fost escortat la instanța de apel, iar hotărârea

adoptată i-a agravat considerabil situația.

declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Colegiul penal, analizând conținutul recursurilor declarate consideră că

alegațiile recurenților sunt nefondate și în acest sens se subliniază că, judecarea

cauzei penale vizate în recursurile ordinare a avut loc pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, și la judecarea apelurilor declarate de procuror și de

părțile vătămate, instanța de apel a verificat îndeplinirea de către prima instanță a

cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

constatând că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii

simplificate nu a fost viciată, însă a concluzionat că incorect a fost stabilită pedeapsa

de către prima instanță, care a aplicat eronat prevederile art. 90 Cod penal, deși în

viziunea instanței de apel acestea nu sunt aplicabile speței date, reieșind din

circumstanțele cauzei.

Totodată, instanța de apel a considerat că excluderea art. 90 Cod penal nu este

o agravare a situației inculpatului, fiind menționat că, sub agravare a situației

condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în

condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou,

literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută

de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse

ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor

măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării

de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de

învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început sau

12

orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate

anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul

atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare

(f.d.17-19, vol. II).

Colegiul subliniază că circumstanțele enunțate supra nu se regăsesc în speța

examinată.

8.2. Referitor la solicitarea recurenților privind adoptarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată, Colegiul penal

consideră necesar de a reitera faptul că, dosarul a fost examinat în prima instanță în

procedură simplificată, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, astfel că,

împotriva sentinței adoptate de prima instanță pe baza probelor administrate la

faza de urmărire penală, inculpatul și procurorul pot exercita calea de atac a

apelului, dar numai sub aspectul procedurii și individualizării pedepsei, inculpatul

neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.

Din materialele cauzei se constată că apeluri au fost declarate de către

acuzatorul de stat și de părțile vătămate, iar inculpatul sau avocatul acestuia nu au

declarat apeluri, fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, fapt confirmat și în

ședința de judecată în instanța de apel (f. d. 247 vol. I, f. d.3 verso, vol. II).

Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură

penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în

care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel,

instanța de recurs nu se va expune asupra temeiului invocat de către recurenți,

prescris în pct. 8) alin. (1) al art.427 Cod de procedură penală.

8.3. În ce privește alegațiile părții apărării referitor la soluția instanței de apel,

care a dispus încasarea prejudiciului material și moral din contul inculpatului în

beneficiul părților vătămate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece la

judecarea cauzei au fost prezentate probe, care confirmă aceste prejudicii și instanța

de apel s-a expus asupra acestora prin soluția pronunțată, așa cum este indicat în

pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că inculpatul nu a înaintat

careva obiecții asupra documentele prezentate de avocatul părților vătămate,

Stegărescu N. și anexate la materialele cauzei. Mai ca atât, a declarat că este de acord

să restituie prejudiciul, dar la moment nu are posibilitatea (f. d. 247, vol. II), iar

avocatul acestuia în susținerile verbale a indicat că, inculpatul în principiu aceste

acte le admite și le recunoaște (f. d. 247 verso, vol. II).

8.4. De asemenea, Colegiul penal consideră că este neîntemeiat și argumentul

părții apărării, precum că instanța de apel urma să respingă apelul declarat de

părțile vătămate, invocând art. 401 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, or,

potrivit alin. (3) al normei date, prevede că poate declara apel partea vătămată, în ce

privește latura penală.

În acest sens, se reține că, din materialele cauzei Furculiță Liliana, Furculiță

Vasile și minora Furculiță Iuliana au fost recunoscuți în calitate de parți vătămate

13

prin ordonanțele organului de urmărire penală din 23 decembrie 2015 și 25 aprilie

2016 (f. d. 28, 33, 48, vol. I), și ulterior în calitate de părți civile, care au înaintat

cereri de chemare în judecată din numele lui Furculiță Liliana și din numele lui

Furculiță Vasile (f. d. 36, 47, vol. I). De asemenea Colegiul consideră, că argumentele

cu privire la faptul, că părțile civile ar fi depus o acțiune civilă a doua oară, nu rezistă

criticii, deoarece părțile civile au utilizat dreptul său de concretizare a pretențiilor.

8.5. Referitor la faptul că, inculpatul nu a fost escortat la pronunțarea deciziei

motivate în instanța de apel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în

termenul prevăzut de art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală a expediat în adresa

penitenciarului nr.11, Bălți, copia de pe hotărârea motivată inculpatului Vataman

Grigore, fapt confirmat prin scrisoare de însoțire (f. d. 29, vol. II).

8.6. În ce privește opinia inculpatului precum că, instanțele de judecată care

l-au condamnat trebuiau să aplice Legea cu privire la amnistie nr.210 din

29.07.2016, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 2 alin. (1) al Legii

menționate „Procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de

judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru

care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea

R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală

maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de

7 ani. Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol încetarea procesului penal conform

alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.”

Din materialele cauzei se constată că din numele inculpatului nu a fost depus

un acord scris prin care s-a solicitat aplicarea Legii cu privire la amnistie.

Reieșind din cele expuse supra, analizând decizia atacată, Colegiul penal

consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a casat hotărârea primei instanțe în

partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, deoarece la judecarea apelurilor declarate

de procuror și părțile vătămate, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurenți în partea aplicării pedepsei inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

imputate, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și

asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

14

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare, declarate de

inculpatul Vataman Grigore XXXXX și de avocatul Reșetilov Dorin în numele

inculpatului se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Vataman

Grigore XXXXX și de avocatul Reșetilov Dorin în numele inculpatului împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 mai 2017, în cauza penală în

privința lui Vataman Grigore XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 22 noiembrie 2017.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

15