1ra-442/2017 — art. 186 al. 5 CP

1ra-442/2017 — art. 186 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-442/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2016,

declarat de inculpatul

Torbas Dmitrii XXX, născut la XXXX, originar și

domiciliat în r-nul XXX, s. XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.06.2012 pînă la 15.05.2015;

Instanța de apel de la 22.06.2015 pînă la 15.10.2015;

Instanța de recurs de la 21.12.2015 pînă la 22.03.2016;

Instanța de apel de la 26.04.2016 pînă la 28.10.2016;

Instanța de recurs de la 20.01.2017 pînă la 01.03.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Dmitrii a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate Josan Liudmila și s-a dispus

încasarea în beneficiul lui Josan Liudmila de la Torbas Dmitrii suma de 435 410 lei și 24

bani, cu titlu de prejudiciu material.

Dmitrii în perioada de timp toamna 2011 - 19 martie 2012, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, folosindu-se de faptul că activa

în calitate de paznic la casa nr. XXXsituată pe str. XXX, mun. XXX, ce aparținea lui

Josan Liudmila și care era în construcție, deținînd toate cheile de la ușile de la intrare în

casă, prin acces liber a pătruns în interior, de unde pe ascuns a sustras 130 m2 de plăcuțe

de aramă, care erau instalate pe acoperișul casei, iar din odaia de la etajul 2 a casei a

sustras încă 30 m2 plăcuțe de aramă, care erau depozitate, pentru instalarea ulterioară pe

acoperiș. Bunurile materiale sustrase Torbas Dmitrii, cu ajutorul serviciului de taxi, le

transporta la punctul de colectare a metalelor uzate, unde le vindea la un preț de 50- 60

lei pentru un kilogram de metal. Astfel, i-a cauzat părții vătămate Josan Liudmila o daună

materială în proporții deosebit de mari în sumă de 30 000 euro, echivalent a 465 900 lei.

prin care a solicitat casarea acesteia, ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu pronunțarea unei

hotărîri prin care acțiunile acestuia să fie recalificate conform art. 186 alin. (2) Cod penal.

2015, s-a dispus încetarea procedurii de apel în apelul declarat din numele inculpatului

Torbas Dmitrii împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 mai 2015.

1

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, inculpatul Torbas

Dmitrii în ședința de judecată a instanței de apel a declarat că, cererea de apel împotriva

sentinței nu a fost înaintată de către el, nu a fost scrisă de către acesta, iar semnătura de

pe cererea de apel nu îi aparține.

Conform art. 407 Cod procedură penală, pînă la începerea cercetării judecătorești la

instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să

fie facută de apelant. (2) Apelul declarat de procuror poate fi retras și de procurorul

ierarhic superior. (3) În cazul retragerii apelului, instanța de apel încetează procedura de

apel.

Instanța de apel a considerat că, această circumstanță exclude judecarea apelului de

către instanța de apel, or, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din

12.12.2005 „Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel”,

verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel presupune că instanța urmează să

verifice dacă sentința atacată este supusă apelului potrivit legii, dacă cererea de apel

aparține unei persoane care este titular legal al dreptului de apel, dacă cererea de apel a

fost declarată în termenul legal. În cazul în care apelul este inadmisibil sau tardiv,

judecata nu mai are loc, întrucît instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu

legislația.

Instanța de apel a constatat că, cererea de apel împotriva sentinței nu a fost depusă

de inculpatul Torbas Dmitrii și nici de o altă persoană titular legal al dreptului de apel,

astfel încît instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația procesual

penală.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia necesității încetării procedurii de apel în

apelul declarat din numele inculpatului Torbas Dmitrii, împotriva sentinței, deoarece

cererea de apel nu a fost scrisă, semnată și depusă de inculpatul Torbas Dmitrii.

Torbas Dmitrii care, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu trimiterea la rejudecare a cauzei pentru a

fi examinat apelul depus de către el.

În motivarea cererii de recurs inculpatul a invocat că, în ședința de judecată nu a

renunțat la cererea de apel și declarînd că, semnătura nu este a lui, nu a înțeles întrebările

față de d-lui, deoarece fiind asistat de avocat garantat de stat, care nu a făcut nici un efort

de a-i explica mai simplu întrebarea instanței, dacă este semnătura lui sau nu. El nu a

înțeles corect întrebarea instanței de judecată și cu adevărat a răspuns că nu este

semnătura lui, referindu-se la faptul că din momentul intentării dosarului penal și pînă în

prezent nu s-a considerat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (5)

Cod penal, și nu este probat că el a sustras bunurile pe care le invocă partea vătămată. A

răspuns că nu este semnătura lui, avînd în vedere că nu î-și recunoaște vina și nu

recunoaște nici un document împotriva lui.

Recurentul a mai invocat următoarele:

- instanța de apel nu a analizat, semnătura depusă de către inculpat pe cererea de

apel și semnăturile depuse de către inculpat în prima instanță;

- acțiunile inculpatului urmau să fie încadrate în baza art. 186 alin. (2) Cod

penal;

- în calitate de paznic el păzea casa de locuit, și nu avea contract de muncă și

împuternicirile lui nu prevedeau verificarea lucrătorilor care se ocupau de construcția

casei de locuit (la număr erau 20-30 persoane pe teritoriu);

2

- inculpatul a menționat că nu poate executa așa o pedeapsă de mare - 8 ani

închisoare, doar în baza unor facturi care reprezintă cumpărarea cuprului pentru

acoperirea casei de locuit;

- nu au fost interogați nici un lucrător care a lucrat la acoperirea casei de locuit, a

fost interogat doar el și al doilea paznic, cît și un martor unde a dus cuprul.

a fost admis recursul ordinar declarat de către inculpatul Torbas Dmitrii, casată total

decizia instanței de apel, în cauza penală privindu-l pe Torbas Dmitrii Aurel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101

Cod de procedură penală.

În același context, instanța de recurs a menționat că, hotărîrile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Instanța de recurs a constatat temeinicia motivelor invocate de către inculpatul

Torbas Dmitrii în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel a verificat

superficial faptul că inculpatul în ședința de judecată a renunțat la cererea de apel și că

semnătura nu este a lui, el nu a înțeles corect întrebarea instanței de judecată și cu

adevărat a răspuns că nu este semnătura lui, referindu-se la faptul că din momentul

intentării dosarului penal și pînă în prezent nu s-a considerat vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. A răspuns că nu este semnătura lui,

avînd în vedere că nu î-și recunoaște vina și nu recunoaște nici un document împotriva

lui.

Verificînd materialele dosarului penal, instanța de recurs a menționat că, la

materialele dosarului în ședința instanței de apel lipsește expresia clară a inculpatului

Torbas Dmitrii, referitor la faptul că el își retrage cererea de apel din instanța de apel.

La fel, semnătura depusă pe cererea de apel e foarte asemănătoare cu a inculpatului,

cu atît mai mult că avocatul Cataramă Rodica a susținut apelul declarat (f.d. 69, vol. II).

Instanța de recurs a menționat că, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine

de apel”, instanța de apel este obligată să verifice dacă sentința atacată este supusă

apelului potrivit legii, dacă cererea de apel aparține unei persoane care este titular legal al

dreptului de apel, dacă cererea de apel a fost declarată în termenul legal. Instanța de apel

pentru a fi sigură de retragerea apelului, urma să solicite în scris de la inculpatul Torbas

Dmitrii o cerere referitor la retragerea apelului, lucru ce lipsește la materialele dosarului

penal.

Instanța de recurs a constatat că, în partea descriptivă a deciziei atacate punctele 3,

4, 5.2. (f. d. 74, 75, vol. II) se contrazic, stipulîndu-se că „împotriva sentinței Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 15 mai 2015 a înaintat apel inculpatul Torbas Dmitrii,

solicitînd casarea sentinței atacate ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu pronunțarea unei

3

noi hotărîri cu recalificarea faptei sale în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, în ședința

Curții de Apel inculpatul Torbas Dmitrii a declarat că el nu a înaintat apel împotriva

sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 mai 2015, iar semnătura de pe

cererea de apel de la (f.d. 44) nu îi aparține. A declarat că consideră că această cerere de

apel nu urmează a fi judecată, deoarece nu a fost depus de el nici o cerere de apel, nu a

scris el nici o cerere de apel, și nici nu a semnat o asemenea cerere, semnătura de pe apel

nu aparține lui.

2016, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Torbas Dmitrii, cu menținerea

sentinței.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a făcut o

justă încadrare juridică și corect a decis în privința sancționării inculpatului Torbas

Dmitrii, stabilindu-i o pedeapsă privativă de libertate, care în opinia instanței de apel este

una echitabilă în raport cu circumstanțele în care Torbas Dmitrii a comis infracțiunea

dată și atitudinea lui față de cele comise.

Din materialele cauzei, rezultă că, inculpatul nu se căiește în cele comise, paguba nu

a restituit-o și a încercat să învinovățească și alte persoane, urmărind scopul de eschivare

de la aplicarea pedepsei penale.

Totodată, din declarațiile martorului Tcacenco Liudmila, se confirmă că anume

Torbas Dmitrii a predat metal și cupru pentru care ea î-i achita fără chitanță 1 000 - 1 300

lei, iar martorul Cavca Vladislav a confirmat că atunci cînd inculpatul lucra la construcția

casei părții vătămate Josan Liudmila, seara pleca undeva cu un prieten, care lucra

taximetrist.

Astfel, aceste declarații, de rînd cu declarațiile inculpatului care confirmă că a

sustras 200 kg de cupru rămășițe, pe care le-a dus la Baza de metal din sect. Buiucani

mun. Chișinău, confirmă că anume Torbas Dmitrii a sustras 160 m2 de plăcuțe de aramă,

cauzîndu-i Liumilei Josan o daună materială în proporții deosebit de mari în sumă totală

de 30 000 euro, echivalentul a 465 900 lei.

În ședința instanței de apel, partea vătămată Josan Liudmila a prezentat acte care

confirmă că întreaga pagubă constituie mai mult de 30 000 euro, însă ea insistă doar la

costul materialelor, care conform actului întocmit la faza urmăririi penale constituie 30

000 euro.

Așadar, instanța de apel a conchis că, inculpatul Torbas Dmitrii, urmează să execute

pedeapsa stabilită și să restituie prejudiciul material cauzat părții vătămate Josan

Liudmila în sumă de 435 410 lei și 24 bani conform actului întocmit și acțiunii civile

înaintate în conformitate cu prevederile legale.

Instanța de apel a considerat că, temei pentru admiterea apelului și recalificarea

faptei din art. 186 alin. (5) în art. 186 alin. (2) Cod penal, instanța nu are.

recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărîri prin care

acțiunile inculpatuluii Torbas Dmitrii să fie recalificate din art. 186 alin. (5) în art. 186

alin. (2) Cod penal. Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea cuantumului prejudiciul

material adus părții vătămate. De asemenea, nu au fost interogați lucrătorii care au

efectuat lucrări părții vătămate. Totodată, menționează că, nu a înțeles întrebarea instanței

de apel referitor la adeverirea semnăturii lui în cererea de apel, prin ce și a fost dus în

eroare.

4

8.1. Procurorul, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

inculpatul Torbas Dmitrii, solicitînd respingerea acestuia, deoarece sentința primei

instanțe și decizia instanței de apel sunt corecte și corespund legii.

cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu este aplicabil

din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat,

iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă

cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității

hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală

(unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză,

indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că

soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea

este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să

arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și

respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se

bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât

potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură

penală.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu

îndeplinește cerințele de conținut.

5

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Torbas Dmitrii XXX,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2016, în

propria cauză penală, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute de art. 429

și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 29 martie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6