1ra-58/2017 — art.264 alin.1 CP

1ra-58/2017 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-58/2017

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

31 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte: Petru Ursache,

judecători: Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Petru Moraru,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

partea vătămată Pogreban Irina și de avocatul Burlacu Silviu în numele

inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 13 mai 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 iunie 2016, în cauza penală în privința lui

Harcovei Mihail Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și domiciliat în

or. Xxxxx, str. Xxxxx nr. xx, ap.x.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.03.2016 – 13.05.2016;

Instanța de apel: 09.06.2016 - 20.06.2016;

Instanța de recurs: 18.08.2016 – 31.01.2017.

A C O N S T A T A T:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, inculpatul Harcovei Mihail a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 ani.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Harcovei M. a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an, dacă condamnatul

în termenul de probațiune nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare

exemplară va confirma încrederea acordată, totodată obligându-l să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

1

Termenul de probațiune stabilit urmând a fi calculat din momentul

adoptării sentinței.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de avocatul Daguța L. în

interesele părții vătămate Pogreban I., privind încasarea de la Harcovei M. a

prejudiciului material în sumă de 25700 lei, a prejudiciului moral în mărime de

100000 lei, și cheltuielile judiciare constituite din asistența juridică, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

S-a dispus încasarea de la Harcovei M. în beneficiul statului a sumei de 84

lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

la data de 24.12.2015, aproximativ la ora 19:30, cu permis de conducere valabil

categoriei mijlocului de transport pe care-l ghida, se deplasa cu automobilul

personal de model „BMW 320d" cu numere de înregistrare QZI 039 pe str. Liviu

Deleanu din direcția str. Alba Iulia spre str. Nicolae Costin, mun. Chișinău. În

timpul deplasării pe a doua bandă de circulație, ajungând în preajma casei de

locuit nr. 2, de pe str. Liviu Deleanu conducătorul auto Harcovei M. n-a ținut

permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere,

existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de

organizare al traficului rutier, iluminarea, de care trebuie să țină cont fiecare

conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității de

conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele art. 22 din Legea nr. 131-

XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care în alin. (4)

stipulează, că: „Participanții la trafic sunt obligați să manifeste un

comportament care să asigure influența și siguranța traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic”, nu a apreciat corect situația reală pe

carosabilul în care se afla vehiculul la momentul respectiv, prin ce a ignorat

cerințele pct. 39 alin. (1) și (3) din Regulamentul Circulației Rutiere care

prevede, că înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a

direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această

manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic, (3) în cazul în care conducătorul are intenția de a

preselecta banda, el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în

aceeași direcție pe această bandă. La preselectarea concomitentă, conducătorul

de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculului care circulă în aceeași direcție

și se află pe banda din dreapta, efectuând manevra de depășire în imediata

apropiere de trecerea pentru pietoni, prin ce a încălcat cerințele pct. 54 alin. (1)

lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, care stipulează, că depășirea este

interzisă: pe trecerile pentru pietoni și în imediata apropiere înainte de acestea,

precum și pct. 45.1) al aceluiași Regulament care prevede, că conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

2

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere ce i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase, d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, la fel, a încălcat și pct. 3 Capitolul 1 Dispoziții Generale al

Regulamentului circulației rutiere care stipulează, că participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile

tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii

altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze

neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de

circumstanțe iminente, dar, continuând deplasarea și ca urmare s-a ciocnit cu

autovehiculul de model „VW Golf” cu numărul de înmatriculare C OH 299,

condus de Batîr C., care se deplasa pe banda extremă din dreapta.

În rezultatul impactului primar, unitatea de transport „VW Golf” din inerție

a comis tamponarea pietonului Pogreban I., anul nașterii 1995, care finisa

traversarea părții carosabile străzii Liviu Deleanu, din stânga spre dreapta

relativ deplasării automobilului, în imediata apropiere de trecerea pentru

pietoni.

În rezultatul accidentului rutier conform Raportului de expertiză medico-

legală nr. 281/D din 10 februarie 2016, cet. Pogreban I. i-au fost cauzate

vătămări corporale care se califică ca vătămare medie.

Burlacu în numele inculpatului și partea vătămată Pogreban I.

3.1. În apelul declarat avocatul a solicitat în numele inculpatului casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță în partea stabilirii pedepsei cu aplicarea pedepsei

sub formă de amendă.

În motivarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente:

- instanța de fond just a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin.

(1) Cod penal, însă a aplicat o pedeapsă prea aspră;

A menționat că, la faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării

judecătorești, inculpatul a recunoscut integral vina și a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, a încercat să recupereze în

limita posibilității dauna cauzată prin accident, pe când partea vătămată solicită

întreaga sumă din acțiunea civilă care este exagerată.

Consideră, că instanța nu a ținut cont de persoana făptuitorului, de

circumstanțele atenuante și de scopul pedepsei penale, care este restabilirea

echității sociale și corectarea inculpatului, astfel, în opinia apelantului,

aplicarea pedepsei sub formă de amendă ar fi echitabilă pentru comiterea

3

accidentului în circumstanțele descrise și proporțională faptei comise de

inculpat.

A menționat că aplicarea pedepsei complimentare în cazul dat nu este

obligatorie. Privând inculpatul de dreptul de a conduce mijloace de transport, el

a fost lipsit de posibilitatea de a se deplasa cu automobilul și de a lucra

deoarece această activitate este unica sursă de existență.

3.2. În apelul declarat, partea vătămată Pogreban I. a solicitat casarea

sentinței, aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului și admiterea integrală a

acțiunii civile cu încasarea prejudiciului material în sumă de 25700 lei,

prejudiciului moral în sumă de 100000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea apelului partea vătămată a invocat următoarele:

- instanța neîntemeiat a concluzionat, că pentru stabilirea sumei

prejudiciului cauzat era necesară amânarea cauzei pentru a administra noi

probe;

- în perioada 24.12.2015 - 27.04.2016 inculpatul nu s-a interesat de soarta

părții vătămate și nu i-a acordat niciun ajutor material, cu toate că aceasta a

suferit o intervenție chirurgicală. Inculpatul nici nu și-a cerut scuze;

- din materialele cauzei reiese că inculpatul anterior a fost sancționat

contravențional de 12 ori;

- consideră, că instanța de judecată i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea

blândă în raport cu circumstanțele cauzei;

- în ședința de judecată inculpatul a declarat, că recunoaște acțiunea civilă,

însă nu este de acord cu suma prejudiciului moral și material solicitat;

- la cererea de chemare în judecată a anexat cecurile și devizul de cheltuieli

care cert dovedește suma solicitată a prejudiciului de 25700 lei;

- la data de 26.04.2016 de către avocat a fost depusă cererea de aplicare a

sechestrului pe bunurile inculpatului, care a rămas fără soluționare.

a fost respins apelul declarat de către avocatul Burlacu S. în interesele

inculpatului Harcovei M. a fost admis apelul declarat de partea vătămată

Pogreban I., casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

S-a dispus încasarea de la Harcovei M. în beneficiul părții vătămate

Pogreban I. a prejudiciului moral în sumă de 20000 lei, cheltuieli de asistență

juridică în mărime de 10000, în total suma de 30000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, instanța de apel a concluzionat, că acțiunile inculpatului

corect au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, potrivit elementelor

constitutive "încălcarea regulilor de securitate a circulației, comisă de către

4

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din

imprudență vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății”.

Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor

procesual-penale prevăzute în art. 364/1 Cod procedură penală.

Sentința nefiind contestată în partea încadrării acțiunilor inculpatului ci

numai în partea stabilirii pedepsei, și în latura civilă.

În opinia instanței de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, prima

instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea infractorului,

circumstanțele cauzei, precum și influența pedepsei asupra inculpatului.

Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de fond a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanța, reținând gravitatea infracțiunii

săvârșite, care face parte din categoria celor ușoare, de persoana vinovatului,

care nu are antecedente penale, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu

se află, se caracterizează pozitiv la locul de trai, a recunoscut vina, căindu-se

sincer de fapta comisă, infracțiunea este comisă din imprudență cât și lipsa

circumstanțelor agravante.

Afirmațiile avocatului inculpatului precum că instanța de fond nu s-a

condus de prevederile art. 7, 76 - 78 Cod penal și nu a ținut cont de scopul

pedepsei penale, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite,

motivele, personalitatea, de comportamentul acestuia în cadrul urmăririi

penale, cât și faptul că inculpatul a solicitat o pedeapsă sub formă de amendă,

instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de fond

anume aceste circumstanțe a pus la baza stabilirii categoriei și cuantumului

pedepsei, inculpatului, astfel în opinia instanței de apel fiindu-i corect aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, prin prisma art. 364/1 alin. (8) Codul de

procedură penală în limita prevăzută de norma legală pentru infracțiunea

respectivă.

Instanța de apel nu a considerat ca fiind justificată solicitarea apelatului

privind aplicarea pedepsei inculpatului Harcovei M. sub formă de amendă,

deoarece acesta a comis accidentul rutier care s-a soldat cu vătămări corporale

medii, nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune și din spusele sale

anterior a fost sancționat contravențional de mai multe ori pentru încălcarea

prevederilor Regulamentului circulației rutiere.

Instanța de apel a considerat, că nu pot fi reținute ca fiind justificate nici

alegațiile părții vătămate privind aplicarea unei pedepse mai aspre, deoarece

instanța de fond justificat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal. În speța dată

fiind întrunite condițiile privind suspendarea condiționată a executării

pedepsei. Subsecvent, instanța de apel a reținut, că infracțiunea comisă de

Harcovei Mihail face parte din categoria infracțiunilor ușoare, este comisă din

5

imprudență și acesta anterior nu a fost condamnat fiind întrunite integral

condițiile de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal.

Instanța de apel a considerat ca fiind nejustificată solicitarea avocatului

inculpatului privind posibilitatea instanței de a nu aplica pedeapsa

complimentară, deoarece privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport se impune pentru echitatea pedepselor și prevenirea accidentelor cu

cauzarea de vătămări corporale.

Totodată, instanța de apel a statuat, că instanța de fond incorect a dispus

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, deoarece pentru

infracțiunile comise din imprudență executarea pedepsei se dispune în

penitenciar de tip deschis.

Astfel, instanța de apel a remarcat, că instanța de fond a aplicat o pedeapsă

corect individualizată și echitabilă circumstanțelor cauzei.

Cu privire la motivele invocate în apel de partea vătămată privind

admiterea integrală a acțiunii civile, instanța de apel a apreciat ca fiind

întemeiate parțial, în partea reparării prejudiciului moral.

Ținând cont de prevederile art. 1398 alin.(1), art. 1416 alin.(3), art. 1422

alin.(1) și (2), art. 1423 Cod civil și potrivit prevederilor articolelor 219-221 și

225 Cod de procedură penală, s-a impus soluționarea chestiunii respective, dat

fiind că sânt îndeplinite condițiile legale privind încasarea de la inculpat în

beneficiul părții vătămate, prejudiciul moral cauzat prin infracțiune.

Instanța de apel a reținut, că în rezultatul acțiunilor ilicite ale inculpatului,

partea vătămată a suportat suferințe psihice și fizice, din cauza traumelor a fost

în imposibilitatea continuării activității de muncă, având nevoie de tratament și

reabilitare.

Totodată, instanța de apel a considerat, că cuantumul prejudiciului moral

în mărime de 100000 lei, solicitat de partea vătămată este exagerat, deoarece

potrivit prevederilor art. 41 CoEDO, cererea cu privire la încasarea prejudiciului

moral nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei,

cerința privind încasarea sumei de 100000 lei nu poate fi admisă, cu atât mai

mult că condamnarea inculpatului aduce în sine o satisfacție pentru partea

vătămată.

Instanța de apel a conchis, că repararea prejudiciului moral prin acordarea

sumei de 20000 lei se apreciază ca fiind în deplină concordanță cu principiul

răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă a

daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei asupra integrității

corporale și sănătății părții vătămate, a naturii și duratei acestora, având în

vedere și exigențele art. 3 din Protocolul nr. 7 la CoEDO.

Cu privire la soluționarea acțiunii civile în partea prejudiciului material,

instanța de apel a conchis că instanței de fond corect a dispus admiterea

acesteia în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

6

expună instanța în ordinea procedurii civile, având în vedere că pentru a stabili

exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, era nevoie de a amâna

judecarea cauzei, motiv pentru care a fost menținută soluția instanței în această

parte.

La fel, instanța de apel a admis parțial cerința părții vătămate privind

încasarea cheltuielilor de judecată și a încasat de la inculpat în beneficiul părții

vătămate cheltuielile de judecată în sumă de 10000 lei ca fiind rezonabile și

necesare.

ordinare partea vătămată Pogreban I. și avocatul Burlacu S. în numele

inculpatului Harcovei M.

6.1. În recursul declarat partea vătămată Pogreban I. a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri,

invocând că motivele recursului le va expune ulterior printr-o cerere de recurs

suplimentară.

6.2. În recursul declarat, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, avocatul Burlacu S. în numele inculpatului a solicitat

admiterea recursului, casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i

fie stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități

convenționale, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În motivarea recursului avocatul a invocat următoarele argumente identice

celor invocate în apel.

Consideră că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin

aplicarea unei pedepse cât mai blânde, și anume sub formă de amendă, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece în așa fel se va

atinge scopul pedepsei, aceasta va restabili echitatea socială și va da posibilitate

acestuia de a recupera paguba cauzată părții vătămate.

Menționează, că instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul cum a

avut loc accidentul rutier și anume faptul, că Harcovei M. a tamponat-o pe

partea vătămată din cauza, că automobilul său singur a fost tamponat de un alt

automobil și în urma coliziunii automobilul său și-a schimbat direcția și s-a

produs tamponarea pietonului.

expediat prin intermediul oficiului poștal, care a fost înregistrat la Curtea

Supremă de Justiție la data de 17.10.2016 cu numărul de intrare 2964, o cerere

de retragere a recursului depus de către Pogreban I., motivând că între părți a

fost semnată o tranzacție de împăcare prin care părțile au renunțat la

solicitările înaintate, careva pretenții materiale față de inculpat partea vătămată

nu are.

7

aplicarea amnistiei în privința inculpatului în legătură cu aniversarea a 25-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece a recunoscut

vinovăția și s-a căit sincer în cele incriminate, a recuperat integral prejudiciul

cauzat părții vătămate prin infracțiune, încheind în acest sens tranzacție de

împăcare.

inadmisibilității recursului ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că

pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată potrivit prevederilor

legale.

constată că recursul ordinar, declarat de către partea vătămată Pogreban I.,

urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către

avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că nu îndeplinește cerințele

de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430, cât și este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul,

să caseze parțial hotărârea, să dispună achitarea persoanei sau încetarea

procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată Pogreban I.:

8

Potrivit prevederilor art.429-430 Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să cuprindă: conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârilor atacate și solicitările recurentului, prin prisma erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care obligatoriu

urmează a fi invocate în recurs, cu indicarea faptului în ce constă problema de

drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Dispoziția art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală cuprinde 16 puncte cu

referire la temeiurile de drept care urmează să fie reflectate (unul sau mai

multe) în recursul declarat.

Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către

partea vătămată, deoarece din conținutul recursului, recurentul își exprimă

dezacordul cu decizia instanței de apel însă nu invocă niciun motiv în acest

sens.

Astfel, având în vedere că recurentul n-a invocat nici unul din temeiurile

obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, Colegiul lărgit conchide că recursul declarat de partea vătămată

Pogreban I., urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu îndeplinește

cerințele de formă și de conținut prevăzute de art. 429, 430 Cod de procedură

penală.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Burlacu S. în numele

inculpatului:

Colegiul lărgit atestă că avocatul Burlacu S. în numele inculpatului invocă

drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, sub aspectul, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, totodată recurentul consideră, că

pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată contrar prevederilor legale,

temei de recurs care este prevăzut la pct.10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Referitor la temeiul invocat de avocat prin prisma prevederilor art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit statuează, că el este

invocat pur declarativ, fără nicio motivare în sensul normei citate, or,

recurentul menționează că nu-și exprimă dezacordul cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, dar consideră că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra argumentelor din apel privind pedeapsa stabilită inculpatului pe care o

consideră prea aspră.

Totodată, expunerea instanței de recurs asupra motivului invocat de

recurenți în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală nu necesită

o abordare în detaliu, deoarece avocatul Burlacu S. și inculpatul au depus cerere

privind aplicarea amnistiei în privința inculpatului în legătură cu aniversarea a

9

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, astfel chestiunea

privind individualizarea greșită a pedepselor urmează a fi soluționată prin

prisma aplicării amnistiei care, în temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal constituie

actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie

reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Colegiul lărgit reține, că la data de 09 septembrie 2016 au intrat în vigoare

prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Potrivit art. (1) alin. (1), (4) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova „(1) Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv

persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul

procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe

parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de

probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau

redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12”.

Potrivit art. 2 alin. (1) al Legii sus menționate „Procesul penal încetează la

faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită

până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18

aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24

martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu

mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Iar potrivit alin.

(2) al aceluiași articol încetarea procesului penal conform alin. (1) are loc cu

acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.”

La data de 28 septembrie 2016, avocatul Burlacu S. și inculpatul au depus

cerere (f. d. 254-256) cu privire la aplicarea în privința inculpatului a

dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin

care a solicitat încetarea în faza de judecare a cauzei penale pornită în privința

inculpatului în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, în legătură cu adoptarea legii

sus menționate.

Din materialele cauzei penale, Colegiul lărgit constată, că inculpatul

Harcovei M., întrunește condițiile prevăzute la art. 1 al Legii nr. 210 din 29 iulie

2016 și în privința lui pot fi aplicate dispozițiile legale, iar procesul penal

urmează a fi încetat în legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece inculpatul

Harcovei M. a recunoscut vina în comiterea infracțiunii și s-a căit sincer de cele

comise, a recuperat integral prejudiciul cauzat părții vătămate prin infracțiune,

fapt confirmat prin tranzacția de împăcare (f. d. 251), autenticitatea căreia a

fost confirmată de către avocatul inculpatului, cât și a părții vătămate.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întrunite condițiile legale,

instituite prin Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, motiv pentru

10

care urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui Harcovei

Mihail conform prevederilor legii sus menționate, pentru infracțiunile

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul lărgit menționează, că în speță se constată existența

circumstanțelor, prevăzute de art. 391 al. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

care exclud tragerea la răspundere penală, deoarece a intervenit amnistia, de

aceea procesul penal urmează a fi încetat cu liberarea inculpatului de la

răspundere penală.

Referitor la cererea depusă de avocatul Ivanov O. în numele părții vătămate

Pogreban I., privind retragere a recursului depus de către Pogreban I. (f.d.249),

Colegiul lărgit reține, că în conformitate cu prevederile art. 423 Cod de

procedură penală, persoanele menționate în art. 421 pot retrage recursul în

condițiile art. 407, care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit prevederilor art. 421 Cod de procedură penală, raportate la

prevederile art. 407 alin.(1) al aceluiași cod, oricare dintre părți își poate

retrage recursul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută de recurent.

Conform pct. 6 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr.158 din

28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, mandatul pe verso trebuie să

conțină împuternicirile avocatului.

Colegiul lărgit atestă, că conform mandatului anexat la materialele cauzei

penale (f. d. 250) avocatul Ivanov O. a fost împuternicită de către partea

vătămată Pogreban I. ca să-i reprezinte interesele, însă pe verso mandatul nu

conține expres împuterniciri care acordă dreptul avocatului ca să retragă

recursul declarat de către partea vătămată.

Ținând cont de cele constatate, Colegiul lărgit conchide, că cererea depusă

de avocatul Ivanov O. în numele părții vătămate Pogreban I., privind retragere a

recursului depus de către Pogreban I. nu poate fi admisă ținând cont de faptul

că avocatul nu dispune de dreptul ca să retragă recursul declarat de către

partea vătămată.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul lărgit concluzionează, că

recursul declarat de partea vătămată Pogreban I., urmează a fi declarat

inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut

prevăzute de art. 429, 430 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de

către avocatul Burlacu S. în numele inculpatului urmează a fi admis, casată

parțial sentința, și decizia instanței de apel în privința inculpatului, în latura

penală, cu pronunțarea hotărârii privind încetarea procesului penal pe

învinuirea înaintată lui Harcovei M. în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, conform

prevederilor art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în

11

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

(1) pct.1), 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către partea

vătămată Pogreban Irina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 20 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Harcovei Mihail

Xxxxx.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Burlacu Silviu, casează

parțial sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 mai 2016 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2016 în privința lui

Harcovei Mihail Xxxxx, în latura penală, pronunțând următoarea hotărâre în

această parte:

Se dispune încetarea procesului penal pe învinuirea înaintată lui Harcovei

Mihail Xxxxx în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, conform prevederilor art. 2 al

Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-

a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În rest dispozițiile deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

iunie 2016, se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Petru Moraru

12