1ra-1983/2016 — art. 186 alin 4, 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1983/2016 — art. 186 alin 4, 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1983/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 15 decembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 aprilie 2016, declarat de avocatul Cornelia Gorencu, în numele

inculpatului

Tataru Viorel Emanoil, născut la

28 iunie 1991 în reg. Aktiubinsk, Kazahstan,

locuitor al s. Pojăreni, r-nul Ialoveni, cetățean al

R. Moldova, anterior condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Ialoveni din

21.12.2007 și decizia CSJ din 02.12.2008, în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d),70, 90 Cod penal, la

2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă de 2 ani;

2) sentința Judecătoriei Ialoveni din

24.02.2010, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d),

79, 85 Cod penal, la 2 ani închisoare;

3) sentința Judecătoriei Ialoveni din

06.07.2010, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 84

Cod penal, la 3ani închisoare;

4) sentința Judecătoriei Ialoveni din

14.12.2012, în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e), f)

Cod penal, la 3 ani închisoare. Eliberat la

15.06.2015.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 09.10.2015 – 15.12.2015,

instanța de apel: 22.03.2016 – 04.04.2016,

instanța de recurs: 07.11.2016 –21.12.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

1

C O N S T A T Ă :

2015, cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură

penală, Tataru Viorel a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 82 alin. (2) Cod penal, la 6 ani și 8 luni închisoare și în

baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 82 alin. (2)

Cod penal, la 2 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 7 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 21 august 2015.

De la inculpat s-a încasat prejudiciul material în beneficiul părților vătămate:

Malai Iulia – 35.800 lei, Malai Constanttin – 15.000 lei și Cebanaș Alexandr –

7000 lei.

06.07.2015, ora 20.00, inculpatul Tataru Viorel a pătruns în casa de locuit

amplasată pe str. Agricultorilor 2, com. Băcioi, mun. Chișinău, de unde pe ascuns a

sustras o armă de vânătoare de model „Beretta A400”, calibru 12*76 mm, în

valoare de 38.000 lei, o brățară din aur, gravat cu prenumele „Constantino” și un

pandantiv din aur, gravat cu numele și prenumele „Kostea Malai” pe față, iar pe

spate „02.06.1986”, în valoare de 10.000 lei, un ceas de model „Chronotech” în

valoare de 5000 lei - bunuri în valoare de 53.000 care aparțin lui Malai Constantin,

precum și o brățară din aur de model „Bismark” în valoare de 3000 lei, o brățară

din aur în valoare de 16.000 lei, un lănțișor din aur în valoare de 2000 lei, un

pandantiv din aur în formă de cruce în valoare de 1400 lei, un pandantiv în formă

de cerc pe care era gravată zodia săgetător în valoare de 1000 lei, cercei din aur în

formă de inimioară în valoare de 1300 lei, complet de lănțișor cu cercei cu piatră în

formă de triunghi de culoare violetă în valoare de 2000 lei, complet de lănțișor cu

inel la gât cu piatră de culoare cafenie în valoare de 1000 lei, un inel din aur în

valoare de 2500 lei, un telefon de model „Samsung” cu senzor de culoare bordo în

valoare de 1500 lei, un telefon de model „HTC” de culoare albastră cu senzor în

valoare de 500 lei, un telefon de model „TDS” în valoare de 1000 lei, un aparat

foto de model „Casio” în valoare de 1800 lei, un aparat foto de model „Fujitsu” în

valoare de 1800 lei, un laptop de model „Samsung” în valoare de 2000 lei, 2

ceasuri în valoare totală de 700 lei, o cartelă de memorie cu capacitatea de 16 GB

în valoare de 300 lei - bunuri în valoare totală de 39.800 lei care aparțin lui Malai

Iulia, cauzând părților vătămate pagube materiale în sumă totală de 92.800 lei, ceea

ce constituie proporții mari.

Tot el, la 13.07.2015, în perioada de timp de la 07:30 până la 11:00, prin

forțarea geamului termopan, a pătruns în casa situată pe str. Valea Babei 2A, or.

Durlești. mun. Chișinău, de unde a sustras pe ascuns un notebook de culoare albă

model necunoscut la preț de 4000 lei și o tabletă de culoare albă de model

2

necunoscut la preț de 3000 lei, cauzând părții vătămate Cebanaș Alexandr un

prejudiciu material considerabil, în valoare de 7000 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, solicitând examinarea

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, că aceste probe

dovedesc vinovăția lui și i-a încadrat acțiunile în baza art. 186 alin. (4) Cod penal,

ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșite prin

pătrundere în locuință și în alt loc pentru depozitare, în proporții mari, și în baza

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane săvârșite prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76, 77

Cod penal, că inculpatul a recunoscut vina, anterior a fost condamnat pentru

infracțiuni similare: prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 14.12.2012 în baza

art.187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal la 3 ani de închisoare, fiind eliberat din

locurile de detenție la 15.06.2015, prin sentința Judecătoriei Ialoveni din

06.07.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod penal la 3 ani închisoare,

prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24.02.2010 în baza art. 186. alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal la 2 ani închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunea fiind în stare de

recidivă periculoasă - art. 34 alin. (2) Cod penal, fiind anterior de două ori

condamnat la închisoare pentru infracțiuni intenționate, instanța a concluzionat că

corectarea și educarea lui este posibilă doar prin izolarea de societate.

Instanța a statuat că, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare.

Sancțiunea art. 186 alin. (4) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la

5 la 10 ani, iar art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în

mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în

folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Totodată, prin prisma art. 34 alin. (2) Cod penal, infracțiunile imputate au

fost comise de inculpat în stare de recidivă periculoasă (anterior fiind condamnat la

închisoare pentru infracțiuni intenționate), urmând a lua în considerație aceste

circumstanțe la stabilirea pedepsei.

Pe lângă aceasta, inculpatul a recunoscut prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Astfel, urmează a încasa de la inculpat prejudiciul material cauzat părților

vătămate: Malai Iulia – 35.800 lei, Malai Constanttin – 15.000 lei și Cebanaș

Alexandr – 7000 lei.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă și

să fie exclusă încasarea prejudiciului material în sumă de 57.800 lei.

Apelantul a invocat că instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă prea aspră.

3

2015, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei, instanța de fond a ținut

cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, corect considerând că inculpatul poate fi

corectat și reeducate doar prin privare de libertate.

Prima instanță just, legal și întemeiat i-a aplicat inculpatului pedeapsa cu

închisoare, care este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, luându-se în

considerație și starea de recidivă.

Or, inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni

din 14.12.2012 în baza art.187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal la 3 ani închisoare,

fiind eliberat din locurile de detenție pe 15.06.2015, prin sentința Judecătoriei

Ialoveni din 06.07.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod penal la 3 ani de

închisoare, prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24.02.2010 în baza art. 186. alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare.

Conform art. 76 Cod penal, ca circumstanță ce atenuează răspunderea

inculpatului s-a reținut recunoașterea vinovăției. Potrivit art. 77 Cod penal, drept

circumstanță ce agravează răspunderea penală a inculpatului s-a constatat

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară.

Astfel, instanța de fond a ținut cont de personalitatea inculpatului și corect s-

a ghidat de criteriile ce asigură aplicarea unei pedepse echitabile, legale și

individualizate.

Inculpatul a săvârșit infracțiunile în stare de recidivă periculoasă (art. 34

alin. (2) Cod penal), fiind anterior de două ori condamnat la închisoare pentru

infracțiuni intenționate, instanța corect statuând că corectarea și educarea lui este

posibilă doar în condițiile izolării de societate, prin stabilirea unei pedepse cu

închisoare în limitele sancțiunilor art. 186 alin. (2) lit. c), d), (4), cu aplicarea art.

84 Cod penal.

Sancțiunea art. 186 alin. (4) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la

5 la 10 ani, iar a art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - cu amendă în mărime de la

300 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului este în limite legale.

Argumentul inculpatului privind respingerea acțiunilor civile poartă un

caracter declarativ, el nu a prezentat nici un motiv de desființare a soluției primei

instanțe în latura civilă, or, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art.

219, 225 alin. (2) Cod de procedură penală, admițând integral acțiunile civile

înaintate de părțile vătămate, dat fiind că inculpatul a recunoscut integral vina.

Astfel, instanța de fond întemeiat a admis pretențiile materiale în cuantumul

solicitat.

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

4

Recurenta a invocat că la aplicarea pedepsei, instanțele de judecată nu au dat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită este prea

aspră și neechitabilă în raport cu fapta comisă, personalitatea inculpatului și

circumstanțele atenuante.

Astfel, instanțele de judecată nu au ținut cont că inculpatul a recunoscut

vina, a solicitat examinarea cauzei potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală, s-a căit sincer de cele săvârșite. El a conștientizat pericolul social al

faptelor comise precum și urmările acestor fapte, careva consecințe grave în

legătură cu incidentul în cauză n-au survenit, are domiciliu permanent în s.

Pojoreni, r-nul Ialoveni.

Cele menționate în ansamblul lor reduc gradul de pericol social al

infracțiunii comise, în legătură cu care fapt e posibilă stabilirea unei pedepse mai

blânde.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanțele de fond și de apel legal și întemeiat au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 34, 82 Cod penal și art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor

care au săvârșit infracțiuni, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

5

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, e consideră recidivă comiterea cu intenție a

uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o

infracțiune săvârșită cu intenție, recidiva se consideră periculoasă dacă persoana

anterior condamnată de două ori la închisoare pentru infracțiuni intenționate a

săvârșit din nou cu intenție o infracțiune, mărimea pedepsei pentru recidivă

periculoasă este de cel puțin două treimi din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător, instanța de apel pronunțându-se argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului (pct. 3., 4. din decizie).

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în

alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă

legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul

celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

6

s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că

recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a

fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Cornelia Gorencu,

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 decembrie 2015 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2016, în privința

inculpatului Tataru Viorel Emanoil, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

7