1ra-1814/2016 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP

1ra-1814/2016 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1814/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători - Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

inculpatul Susanu Viorel, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul

din 29 mai 2015 și decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie

2016, în cauza penală privindu-1 pe

Susanu Viorel Dumitru, născut la 29 aprilie 1977,

originar și domiciliat în s. Ursoaia, r-l Cahul.

Termenul de examinare a cauzei:

A CONSTATAT:

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate publică pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin

prezenta sentință și partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din

04 februarie 2015, lui Susanu Viorel Dumitru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Viorel, pe parcursul anului 2014, urmărind scopul obținerii unui profit în rezultatul

realizării substanțelor narcotice, în circumstanțele nestabilite de către organul de

urmărire penală a dobândit droguri, marihuana, pe care le-a transportat la el acasă

în satul Ursoaia, raionul Cahul, unde o parte a depozitat-o în staulul de vaci și alta

în antreul casei sale.

1

La 15 ianuarie 2015, în perioada de timp de la 10:30 la 11:20, în cadrul

percheziției domiciliului cet. Susanu Viorel din satul Ursoaia, raionul Cahul de

către lucrătorii de poliție, în grajdul de vaci și antreul casei, a fost depistată și

ridicată masa vegetală de culoare verde uscată, cu miros specific, care este

marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu masa totală de 3,

942 kg.

În continuare instanța de judecată a statuat că acțiunile lui Susanu Viorel

incorect au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal, pe motiv că acuzarea nu a prezentat probe incontestabile care

să confirme că inculpatul a avut intenția de a transmite substanțele narcotice,

inclusiv și contra unei sume de bani.

Drept urmare instanța a constatat dovedită pe deplin vinovăția lui Susanu V.

în faptul că pe parcursul anului 2014, ultimul, în circumstanțe nestabilite de către

organul de urmărire penală a dobândit droguri în formă de marihuana, pe care a

transportat-o la el acasă în satul Ursoaia, raionul Cahul unde o parte a depozitat-o

în staulul de vaci și alta în antreul casei sale fără scop de înstrăinare în proporții

deosebit de mari și acțiunile săvârșite de el urmează a fi încadrate în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal.

3.1. Inculpatul Susanu Viorel, care a solicitat admiterea apelului, casarea

integrală a sentinței Judecătoriei Cahul din 29 mai 2015 cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

A considerat că instanța de fond incorect și ilegal a reîncadrat acțiunile în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și la baza acestei sentințe a admis probe

administrate de organul de urmărire penale cu încălcări esențiale ale Codului de

procedură penală, în acest sens invocând percheziția efectuată la 15 ianuarie 2015 la

domicilul tatălui său, Susanu Dumitru, în lipsa lui, dar în baza unei explicații al

concubinei inculpatului, pe care instanța, la fel, a considerat-o nepertinentă.

A considerat că este evident faptul că instanța din oficiu și contrar

prevederilor Codului de procedură penală a falsificat materialele cauzei penale prin

schimbarea din proprie dorință a datei ordonanței procurorului privind efectuarea

percheziției (f.d. 9, vol. I) unde este indicat că această ordonanță este din 15 ianuarie

2014, probă ilegală care a fost reclamată de apărător în ședința de judecată, or, în

atare situație nu există un flagrant și era absolut necesară autorizația judecătorului

de instrucție, în speță fiind încălcate prevederile art. 125 CPP, care prevede, că

organul de urmărire penală este în drept să efectueze percheziția dacă din probele

acumulate sau din materialele activității speciale de investigații rezultă o

presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere ori într-un alt loc sau la o

anumită persoană se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite

2

sau au servit ca mijloace la săvârșirea infracțiunii, obiecte și valori dobândite de pe

urma infracțiunii, precum și alte obiecte sau documente care ar putea avea

importanță pentru cauza penală și care prin alte procedee probatorii nu pot fi

obținute.

Percheziția se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de

urmărire penală și numai cu autorizația judecătorului de instrucție.

În cazurile ce nu suferă amânare sau în caz de delict flagrant, percheziția se

poate efectua în baza unei ordonanțe motivate a procurorului, fără autorizația

judecătorului de instrucție, urmând ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai

târziu de 24 de ore de la terminarea percheziției, materialele obținute în urma

percheziției, indicându-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică

legalitatea acestei acțiuni procesuale.

Dat fiind faptul că instanța a respins unica probă din care a rezultat că la

domiciliul lui Susanu D. se află substanțe narcotice și anume - explicația cet.

Pozdîrcă L.

La fel, materialele cauzei penale indică asupra declanșării și efectuării tuturor

acțiunilor de urmărire penală în privința lui Susanu Viorel în lipsa inițierii unei

cauze penale și respectiv cauza penală cu nr. 2014790278 (f.d 3,4,5) a fost disjungată

în privința unor participanți nefiind specificat și numele Susanu Viorel, fiind

încălcat art. 279 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că acțiunile

procesuale se efectuează în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și

numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracțiune.

Acțiunile de urmărire penală pentru efectuarea cărora este necesară

autorizația judecătorului de instrucție, precum și măsurile procesuale de

constrângere sânt pasibile de realizare doar după pornirea urmăririi penale, dacă

legea nu prevede altfel.

În privința lui Susanu Viorel este disjungată o cauză penală cu nr. 2015790030

(f.d. 1), din aceeași cauză penală cu nr. 2014790278 disjungată din alta cauză penală

nr. 2014790271.

Tocmai la 24 februarie 2015 deci, după efectuarea tuturor acțiunilor de

urmărire penală, nefiind legală și contrară legii și art. 2791 alin. (2) CPP -

disjungerea unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe infracțiuni

se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va

răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și

cercetării judecătorești procurorul disjungă din cauza penală nr. 2014790279 pe care

s-au efectuat acțiunile de urmărire penală față de Susanu V. o altă cauză penală tot

în privința lui Susanu Viorel atribuindu-i doar alt număr 2157900030.

Careva acțiuni procesuale pe cauza penală 2015790030 nu au fost efectuate, ci

apare doar o nouă ordonanță de punere sub învinuire din 27.02.2015 necătând la

3

faptul că Susanu V. fusese deja pus sub învinuire la 23.01.2015 pe cauza penală nr.

2014790278, act care a stat la baza emiterii mandatului de arestare, act care de altfel

contravine art. 283 alin. (1) CPP , dacă, în cursul urmăririi penale, apar temeiuri

pentru schimbarea sau completarea acuzării înaintate învinuitului, procurorul este

obligat să înainteze învinuitului o nouă acuzare sau să o completeze pe cea

anterioară în conformitate cu prevederile articolelor respective din prezentul cod.

Percheziția în cauză a fost efectuată la domiciliul lui Susanu Dumitru, iar

potrivit declarațiilor martorilor A. Bălănescu și A. Rotari, Susanu Viorel nu se afla

la domiciliu la data de 15.01.2015 dar în s. Roșu, r. Cahul, cu atât mai mult viza de

domiciliul este în s. Cotihana, r. Cahul, și deci, Susanu Viorel nu are tangențe cu

domiciliul tatălui Susanu Dumitru, și acuzarea nu a demonstrat că Susanu Viorel

locuia în acel imobil și păstră în el personal acele substanțe narcotice, or, reiterează

că unica probă care a demonstrat în cadrul urmăririi penale precum că substanțele

narcotice depistate prin percheziție la domicilul lui Susanu Dumitru ar fi fost

păstrate de Susanu Viorel este acea explicație a lui Pozdîrcă L., nerecunoscută ca

probă pertinentă. Deci alte dovezi, care să confirme că substanțele narcotice ridicate

din domiciliul lui Susanu Dumitru, s. Ursoaia r. Cahul, ar fi fost păstrate de Susanu

Viorel nu sunt administrate.

Cea mai legală și corectă sentință urma să fie una de achitare a inculpatului,

fiind invocate prevederile art. 251 CPP cu referire la nulitatea actelor procesuale,

efectuarea urmăririi penale în lipsa unei ordonanțe de pornire a urmăririi penale în

privința lui Susanu Viorel rămase fără interpretare de către instanța de fond.

Lipsa unei autorizații a judecătorului de instrucție în scopul efectuării

percheziției în situația existenței ordonanței procurorului din 15.01.2014 anterioară

raportului din 15.01.2015 a ofițerului A. Bălănescu care a stat la baza emiterii

ordonanței.

Lipsa unei ordonanțe a procurorului prin care ofițerii de urmărire penală,

persoanele care au efectuat percheziția urmau să fie investite cu atribuții de

exercitare a urmăririi penale pe cauza penală nr. 2015790030.

Așa dar, aceste circumstanțe în ansamblu fac pasibilă casarea integrală a

sentinței Judecătoriei Cahul din 29 mai 2015 ca fiind ilegală și una pronunțată cu

încălcări grave ale Codului de procedură penală.

3.2. Acuzatorul de stat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței Judecătoriei Cahul din 29 mai 2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Susanu Viorel să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumulul parțial al

sentințelor a cumula pedeapsa indicată, cu pedeapsa stabilită prin sentința

4

Judecătoriei Cahul din 04 februarie 2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă pe un

termen de 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A considerat că sentința în cauză este ilegală, deoarece prin toate probele

prezentate și examinate în ședința de judecată pe deplin a fost dovedită vinovăția

inculpatului Susanu Viorel, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, însă instanța de judecată eronat a recalificat acțiunile inculpatului

din art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal (conform rechizitoriului) în art. 217 alin. (4)

Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita a anumită

activitate publică pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate prin

prezenta sentință și partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din

04 februarie 2015 s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Astfel, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării în fond a

cauzei în instanța de judecată incontestabil a fost stabilit, că fapta incriminată lui

Susanu Viorel și anume: „Circulația ilegală a substanțelor narcotice, care se

caracterizează prin păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, în

proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare", a fost dovedită pe deplin prin

probele dobândite în cadrul procesului penal, precum că Susanu Viorel pe

parcursul anului 2014, urmărind scopul obținerii unui profit în rezultatul realizării

substanțelor narcotice, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a

dobândit droguri marihuana, pe care le-a transportat la el acasă în satul Ursoaia,

raionul Cahul, unde o parte a depozitat-o în grajdul de vaci și alta în antreul casei

sale, pentru a fi înstrăinată diferitor persoane consumatoare de droguri.

La 15 ianuarie 2015, în perioada de timp de la 10.30 la 11.20, în cadrul

percheziției domiciliului în care locuiește Susanu Viorel, din satul Ursoaia raionul

Cahul, de către lucrătorii de politie, în grajdul de vaci și antreul casei, a fost

depistată și ridicată masa vegetală - marihuana, în cantitate de 3, 942 kg, ceea ce

constituie proporții deosebit de mari.

Faptul că Susanu V., este realizator de droguri, a fost stabilit în urma

interceptărilor convorbirilor telefonice, efectuate în cadrul unui proces penal, de pe

telefonul ce aparține inculpatului. Obținând astfel de informație colaboratorii

operativi al MAI, ieșind la fața locului, și anume, în domiciliul în care locuiește

Susanu V., au depistat și au ridicat substanțe narcotice - marihuana în cantitate de

3,942 kg, dintre care 2 kg, au fost cântărite la cântar, care de asemenea se afla în

domiciliul lui Suanu V. două pachete împachetate cu scotci și pregătite pentru

realizare.

5

Din explicațiile depuse de către concubina inculpatului s-a stabilit că

pachetele în care se aflau substanțe narcotice aparțin lui Susanu V. De asemenea,

un aspect important este că inculpatul nu este persoana care consumă droguri, la

evidența medicului narcolog nu se află.

Din aceste considerente a conchis că acțiunile inculpatului Susanu V., urmau

a fi calificate în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal și în privința lui urma a fi aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, deoarece dânsul nu și-a

recunoscut vinovăția, nu și-a demonstrat căința sinceră, adică nu există nici o

circumstanță atenuantă. Luând în cosiderație faptul că inculpatul Susanu V., fiind

în termen de probă pentru comiterea unei infracțiuni analogice, nu și-a făcut

concluzii respective și a mai comis o infracțiune asemănătoare, care potrivit art. 16

alin. (5) Cod penal, se consideră ca o infracțiune deosebit de gravă, pentru care

legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoarea pe un termen de 15 ani, de

aceea a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului Susanu V., în alte

circumstanțe decât privarea de libertate este imposibilă.

În baza celor expuse a considerat că în cazul de față probele, care au fost

prezentate instanței de judecată au dovedit prezența în acțiunile lui Susanu Viorel a

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

La 18 iunie 2015 cauza penală privind învinuirea lui Susanu Viorel Dumitru

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. 4) lit. d) Cod penal, a fost

expediată în adresa Curții de Apel Cahul pentru examinarea apelului înaintat de

acuzatorul de stat și inculpat (f.d. 229, vol. I).

Judecătorii Curții de Apel Cahul au înaintat declarație de abținere de la

examinare în ordine de apel a cauzei penale privind învinuirea lui Susanu V. în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motivul că

au participat anterior la judecarea în ordine de recurs a cauzei privind prelungirea

termenului arestării preventive în privința lui Susanu V. (f.d. 294, vol. I).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2015 cauza a fost

remisa în adresa Curții de Apel Comrat pentru judecare în ordine de apel (f.d. 30-

31, vol. II).

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul Susanu Viorel.

Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Țurcanu Alexandru, casată sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Susanu Viorel Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activitate legală de

circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

6

În corespundere cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate prin prezenta decizie și partea neexecutată, stabilită prin

sentința Judecătoriei Cahul din 04 februarie 2016, lui Susanu Viorel i-a fost numită

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate de instanța

de fond și cercetate suplimentar de către instanța de apel, a constatat că instanța de

fond corect a stabilit vinovăția inculpatului în păstrarea, transportarea substanțelor

narcotice în proporții deosebit de mari, însă incorect a apreciat prevederile legale

referitor la circulația ilegală a substanțelor narcotice și drept urmare nefondat a

stabilit lipsa „scopului de înstrăinare", respectiv eronat a recalificat acțiunile

inculpatului de la lit. d) alin. (4) art. 2171 Cod penal, la lit. d) alin. (4) art. 217 Cod

penal.

În acest context instanța de apel a menționat că vina inculpatului Susanu V.

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică

păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice în proporții deosebii

de mari în scop de înstrăinare conform rechizitoriului a fost dovedită pe deplin prin

probele cauzei.

La demersul procurorului, în ședința instanței de apel au fost cercetate și

elucidate probele cauzei, inclusiv și documentele și procesele-verbale ale acțiunilor

procesuale, după cum urmează:

- ordonanța procurorului din 24.02.2014 privind începerea urmăririi penale în

privința învinuitului V. Susanu conform semnelor constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal (f.d. 1, vol. I);

- ordonanța procurorului din 31.12.2014 privind disjungerea cauzei penale

într-o procedură separată în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal (f.d. 4-5, vol. I);

- raportul ofițerului de investigații al Direcției nr. 2 a INI a IGP Bălănescu A.

din 15.01.2015 privind necesitatea efectuării percheziției la domiciliul lui Susanu

Viorel în baza ordonanței procurorului (f.d. 8, vol. I);

- ordonanța procurorului din 15.01.2015 privind efectuarea percheziției la

domiciliul cetățeanului Susanu Viorel în scopul depistării și ridicării substanțelor

narcotice, psihotrope și precursorii acestora, precum și alte obiecte interzise de lege,

care au importanță la examinarea cauzei penale (f.d. 9, vol. I);

- încheierea judecătoriei Centru din 16.01.2015, prin care a fost recunoscută ca

fiind legală percheziția efectuată la domiciliul cetățeanului Susanu Viorel (f.d. 11-

12, vol. I);

7

- procesul-verbal de percheziție a domiciliului cetățeanului Susanu V. din

15.012015 (f.d. 13, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 1334 din 26.01.2015 cu planșa fotografică (f.d. 20,

vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală din

29.01.2015 din care urmează că marihuana ridicată de la Susanu V. de la domiciliul

din s. Ursoaia, r-1 Cahul cu cantitatea de 3,942 kg examinat la 26.01.2015 este corp

delict pe prezenta cauză penală (f.d. 24, vol. I);

- ordonanță de transmitere a corpurile delicte la păstrare din 29.01.2015 (f.d.

25, vol. I);

- chitanța nr. 529 privind primirea corpurilor delicte pe cauza penală nr.

2014790278 în învinuirea cet. Susanu Viorel primit de la OUP DUP Radu Grosu (f.d.

26, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a documentului din 24.02.2015 întocmit de

către OUP Grosu R. prin care s-a constatat că examinării este supusă explicația din

numele cetățencei Pozdîrca Lucia, din 15 ianuarie 2015, care a fost întocmit de către

ofițerul de investigații al Direcției nr. 2 a INI a IGP, maior de poliție Andrei

Balanescu (f.d. 28, vol. I);

- ordonanța din 24.02.2015 privind recunoașterea în calitate de mijloc de

probă a explicației depuse din numele cetățencei Pozdîrca Lucia de la care a fost

primită o explicație, în care ultima a menționat circumstanțele legate de circulația

substanțelor narcotice (f.d. 29, vol. I);

- ordonanța procurorului Morari V. din 23.12.2014 privind efectuarea

urmăririi penale în prezenta cauză (f.d. 79, vol. I);

- declarațiile date în cadrul examinării cauzei în prima instanță de către

martoru Bălănescu A., care a confirmat că în gospodăria lui Susanu D. tatăl

inculpatului au fost depistate substanțe narcotice, care conform spuselor soției lui

Susanu V. și tatălui inculpatului, aparține inculpatului Susanu V. (f.d. 210-214, vol.

I);

- declarațiile date în cadrul examinării cauzei în prima instanță de către

martorul Rotari A. care a confirmat că în gospodăria lui Susanu D. tatăl

inculpatului, au fost depistate substanțe narcotice, care conform spuselor soției lui

Susanu V. și tatălui inculpatului, aparține inculpatului Susanu V. (f.d. 215 -219, vol.

I).

Necătând la faptul că inculpatul Susanu V. în instanța de apel a refuzat să

dea declarații privind circumstanțele infracțiunii imputate, vina acestuia și-a găsit

deplină confirmare inclusiv prin probele expuse supra, care confirmă pe deplin

vinovăția lui.

8

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a reținut că atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu

certitudine vinovăția inculpatului Susanu V. în comiterea infracțiunii imputate prin

probele care au fost cercetate în instanța de apel și sunt enumerate mai sus, totodată

nefiind stabilită învinuirea privind indicele calificativ - distribuirea substanțelor

narcotice.

Astfel, din procesul-verbal de percheziție a domiciliului cet. Susanu V. din 15

ianuarie 2015 urmează că în grajdul de vaci, acoperit cu mai multe straturi de paie,

a fost depistat un pachet de polietilenă de culoare neagră, în care se afla un vas de

plastic de culoare albastră cu volumul de 80 litri întretăiat în care se afla un pachet

de polietilenă de culoare albă în care se aflau plante vegetale, uscate de culoare

verde, cu miros specific asemănător cu marihuana (f.d. 13, vol. I), fapt care

confirmă prezența indiciului calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal - păstrarea de substanțe narcotice.

Instanța de apel a apreciat drept eronate concluziile primei instanțe expuse în

sensul că din declarațiile martorilor Bălănescu A. și Rotar A., a materialelor cauzei

nu se dovedește intenția lui Susanu V. de a înstrăina aceste droguri, nefiind

prezente interceptările telefonice, în baza cărora a fost formulată învinuirea, și

infracțiunea se consideră consumată în momentul primirii acestor substanțe de

către o altă persoană, fapt care nu a fost confirmat în ședința de judecată or,

dispoziția alin. (1) art. 2171 Cod penal, prevede răspunderea pentru producerea,

prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu

substanțele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvârșite în scop de

înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor și în prezența agravantei în proporții deosebit de mari acțiunile se

încadrează în baza lit. d) alin. (4) art. 2171 Cod penal.

Conform rechizitoriului inculpatului Susanu V. i s-a imputat păstrarea,

trasnsportarea și distribuirea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în

scop de înstrăinare și nu înstrăinarea substanțelor narcotice.

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță a depășit limitele

învinuirii aduse, apreciind acțiunile inculpatului prin prisma calificativului

„înstrăinare", fapt inadmisibil.

Instanța de apel a considerat că, în acest caz prima instanță a confundat

indicele calificativ „distribuire" cu indicile calificativ „înstrăinare".

Or, după cum deja s-a menționat supra prin distribuire de substanțe

narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se consideră activitatea orientată spre

împărțirea, repartizarea acestora în mai multe locuri sau mai multor persoane, care

urmează, la rândul lor, să le înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a

9

infracțiunii urmează a fi considerat momentul trecerii substanțelor în stăpânirea

persoanei care urmează să le înstrăineze.

Prin înstrăinare ilegală se presupune transmiterea substanțelor narcotice cu

titlu gratuit sau oneros în posesia unor altor persoane prin diferite metode.

Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestei substanțe de către o

altă persoană.

Urmare analizei efectuate, instanța de apel a conchis că s-a stabilit învinuirea

privind păstrarea și transportarea substanțelor narcotice, însă nu înstrăinarea, iar

din învinuirea adusă urmând a fi exclus indicile calificativ „distribuirea”, deoarece

nu s-a demonstrat prin probe concludente și pertinente momentul de consumare a

infracțiunii, adică momentul trecerii substanțelor în stăpânirea persoanei care

urmează să le înstrăineze.

La fel, instanța de apel a considerat prezent în acțiunile lui Susanu V. și a

semnului calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - în proporții

deosebit de mari, menționând că conform ordonanței de recunoaștere și atașare a

corpurilor delicte la cauza penală din 29 ianuarie 2015 urmează că, marihuana

ridicată de la Susanu V. de la domiciliul din satul Ursoaia, r-l Cahul cantitatea de

3,942 kg potrivit tabelului indicat în Hotărârea Guvernului 79 din 23 ianuarie 2006

„Privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum si cantitățile acestora” se

atribuie la cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice, care au fost depistate

în circulație ilegală.

procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile judecătorești, prin care

solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Susanu

Viorel pe motivul neîntrunirii elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal, în acțiunile ultimului.

În motivarea recursului declarat avocatul inculpatului, B. Druță, a indicat

următoarele:

- probele adminstrate de organul de urmărire penală nu confirmă nici unul

din indicii infracțiunii prevăzute de art. 2171 prim alin. (4) lit. d) Cod penal și nici

infracținea la care a fost condamnat de instanța de fond prevăzută de art. 217 alin.

(4) lit. d) Cod penal;

- ce se referă la păstrarea substanțelor narcotice nu a fost demonstrat faptul

că substanțele narcotice au fost în posesia lui Susanu Viorel;

- ambele instanțe se bazează pe un act procesual și anume ordonanța de

percheziție din 15.01.2014 efectuată la domiciliul lui Susanu Dumitru în s. Roșu r-1

Cahul, și nu este clar de ce ambele instanțe fac trimitere la o ordonanță din

10

15.01.2015 (f.d. 9 ) care nu există la dosar. Însuși faptul că la momentul efectuării

percheziției în s. Ursoaia, r-1 Cahul, Susanu Viorel nu se afla și nici nu locuiește în

acel loc, faptul că el locuiește în s. Cotihana r. Cahul o demonstrează actul de

identitate a lui Susanu Viorel;

- referitor la mențiunea ambelor instanțe precum că percheziția a fost

autorizată de judecătorul de instrucție, consideră că ambele instanțe au interpretat

eronat norma prevăzută la art. 125 alin. (5) Cod de procedură pedală. În cazul

constatării faptului că percheziția a fost efectuată legal, judecătorul de instrucție

confirmă rezultatul acesteia printr-o încheiere motivată. În caz contrar, prin

încheiere motivată, recunoaște percheziția ca fiind ilegală. De aici rezultă că

judecătorul de instrucție nu dă apreciere legalității actelor procesuale emise de

procuror respectiv ordonanța de percheziție din 15.01.2014, dar confirmă rezultatul

percheziției care se efectuiază în conformitate cu prevederile codului de procedură

penală cu referire la procedura de efectuare a percheziției reglementată de art. 125-

132 Cod de procedură penală. Astfel, potrivit acestei ordonanțe era absolut

necesară autorizația judecătorului de a efectua percheziția, acesta nefiind un caz

flagrant.

În rest a invocat argumente similare ca și în cererea de apel declarată de

inculpatul Susanu Viorel (f.d. 225-226, vol. I).

nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, cu

menținerea hotărârilor contestate.

materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

11

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în

speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel în cauza

lui Susanu Viorel.

Or, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Din conținutul hotărârii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat fapta

și circumstanțele săvârșirii de către Susanu V. a infracțiunii fie păstrarea,

transportarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scop de

înstrăinare, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivându-se concluzia de

vinovăție a acestuia.

Din textul recursului rezultă, că inculpatul critică hotărârea instanței de apel,

invocând aceleași argumente identice ce au fost invocate în cererea de apel și

examinate minuțios de către instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs reiterează, că argumentele invocate de către

inculpat au fost invocate și în instanța de apel cărora le-a fost dat o apreciere justă,

fiind argumentate atât în fapt, cât și în drept și descrise minuțios la pct. 4.1 al

prezentei decizii.

Totodată, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea

cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității

și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului, în

săvârșirea infracțiunii imputate.

În opinia Colegiului, instanța de apel, întemeiat a considerat declarațiile

inculpatului privind nerecunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunii prevăzute

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca fiind combătute prin materialele cauzei și

anume prin cumulul de probe, menționat la pct. 4.1 al prezentei decizii, în esență,

instanța de recurs consideră, că pe parcursul procesului penal în cauză au fost

administrate suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului privind

săvârșirea infracțiunii imputate.

Deci, Colegiul penal statuează, că instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor, elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând

amănunțit aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea

probelor.

12

Astfel, Colegiul penal reține, că nu se constată prezența a careva dubii

privind nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate lui.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a

fost stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespund

situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză

condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii

reținute în sarcina lui.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare

instanței de recurs în sensul casării hotărârilor contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Susanu Viorel, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul Susanu

Viorel, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie

2016, în cauza penală în privința lui Susanu Viorel Dumitru, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 21 decembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

13