3d-85/25 — Contestarea actului administrativ

La 02 septembrie 2025 Russu Denis a depus cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat: - anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-271/2025 din 07 august 2025, prin care a fost respinsă contestație depusă de Denis Russu împotriva Hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 3-23/2024 din 08 noiembrie 2022, privind respingerea contestației depusă de către petentul Denis Russu împotriva Deciziei Inspecției procurorilor din 21 septembrie 2023 privind încetarea procedurii disciplinare în privința procurorului în Procuratura Anticorupție, Victoria Furtună; - constatarea faptului că, la examinarea dosarului administrativ pornit în baza sesizării cetățeanului Russu Denis privind îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către procurorul Victoria Furtună, a fost afectat dreptul petentului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 § 1 din CEDO; - restituirea dosarului (procedurii disciplinare) Consiliului Superior al Procurorilor și Inspecției Procurorilor pentru verificări suplimentare și înlăturarea încălcărilor depistate ale drepturilor și libertăților omului detaliate în conținutul plângerii inițiale și al cerințelor suplimentare, urmând ca în funcție de circumstanțele stabilite, să fie adoptată o hotărâre în conformitatea cu legea.

La 03 septembrie 2025 cererea de chemare în judecată depusă de Russu Denis a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului-raportor, Diana Stănilă (f.d. 43).

Prin încheierea din 20 octombrie 2025 cu privire la pregătirea dezbaterilor judiciare s-a expediat în adresa Consiliului Superior al Procurorilor copia cererii de chemare în judecată depuse de Russu Denis împreună cu înscrisurile anexate. S-a obligat Consiliul Superior al Procurorilor să prezinte instanței de judecată în termen de 30 de zile lucrătoare din data recepționării prezentei notificări: a) dosarul administrativ; b) referința la cererea de chemare în judecată depusă de Russu Denis, cu răspunsul la fiecare pretenție invocată de reclamant în acțiune; c) opinia privind circumstanțele ce au importanță, însoțite de probe; d) opinia privind existența/inexistența temeiurilor de inadmisibilitate și probele ce justifică această opțiune; e) opinia și obiecțiile pe care le consideră necesare stabilirii stării de fapt și de drept.

La 21 noiembrie 2025 pârâtul a prezentat dosarul administrativ și referința la cererea de chemare în judecată depusă de Russu Denis. 1

Prin intermediul oficiului poștal, referința a fost expediată reclamantului la 25 noiembrie 2025 (f.d. 62).

Ședința de judecată pentru examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Russu Denis nu a fost fixată.

La 24 iunie 2026, Russu Denis a depus, prin intermediul serviciului poștal, cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei, întemeiată pe prevederile art. 192 din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii, solicitantul a menționat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, statele au obligația de a-și organiza sistemul judiciar astfel încât să asigure soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar dificultățile organizatorice, supraîncărcarea instanțelor sau reformele judiciare nu justifică întârzieri excesive în examinarea acestora.

A susținut că, în speță, există riscul încălcării dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care solicită aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 192 alin. (1¹) din Codul de procedură civilă și accelerarea examinării cauzei.

Art. 195 din Codului administrativ : „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 216 din Codul administrativ: „Pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: a) solicită pîrîtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată; c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de prezentare a acestora; d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată; e) stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces. Judecătorul informează participanții la proces despre consecințele nerespectării termenelor stabilite de instanța de judecată. 2 Dacă persoanele cărora instanța de judecată le-a solicitat prezentarea probelor nu le dețin sau se află în imposibilitatea de a le prezenta în termenele stabilite, ele sînt obligate să comunice instanței acest fapt în decursul a 3 zile de la data primirii solicitării. În caz contrar, în privința acestor persoane se aplică o amendă de pînă la 50 de unități convenționale. Aplicarea amenzii nu scutește persoana care dispune de proba solicitată de obligația prezentării probei în instanța de judecată.”

Art. 190 alin. (1) Cod de procedură civilă „Judecătorul, după ce constată pregătirea suficientă a cauzei pentru dezbateri judiciare, coordonează cu părțile locul, data și ora ședinței și pronunță o încheiere prin care stabilește termenul de judecare a cauzei în ședință de judecată. În funcție de complexitatea cauzei, instanța poate stabili ședința de judecată în mai multe zile consecutive”.

Art. 192 alin. (1), (11) și (2) Cod de procedură civilă: „Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță. În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza.

La această etapă procesuală, instanța întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea examinării complete, obiective și sub toate aspectele a cauzei, inclusiv stabilirea obiectului și limitelor probatoriului, verificarea admisibilității probelor și clarificarea pozițiilor procesuale ale părților.

În acest context, instanța reține că, potrivit art. 195 din Codul Administrativ, în coroborare cu art. 190 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după ce constată pregătirea suficientă a cauzei pentru dezbateri judiciare, judecătorul coordonează cu părțile locul, data și ora ședinței și pronunță o încheiere prin care stabilește termenul de judecare a cauzei.

Prin urmare, stabilirea termenului de judecată constituie ultima etapă a fazei de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, care intervine odată ce instanța realizează toate acțiunile care intră în sfera acesteia de competență: soluționează eventuale incidente procedurale și impedimente în continuarea cercetării judiciare, constată suficiența probatoriului administrat, precum și realizează alte acțiuni necesare dezbaterii cauzei în ședință publică, astfel încât la data pentru care cauza a fost numită spre judecare, examinarea să nu fie amânată. 3

Nici Codul Administrativ și nici Codul de Procedură Civilă nu stabilesc un termen fix care limitează ca durată faza de pregătire, fiind aplicabile, în speță, prevederile care reglementează termenul rezonabil al desfășurării procedurilor.

Astfel, instanța, va iniția și realiza acțiunile ulterioare fazei de pregătire a cauzei în funcție de obligațiile acesteia potrivit art. 216 din Codul Administrativ, de criteriile și rigorile stabilite de art. 27 din Codul Administrativ, coroborate cu art. 192 alin. (1) din Codul de procedură civilă, inclusiv ținând cont de ordinea priorității cauzelor prevăzute de art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Reieșind din aceste prevederi legale, data ședinței de judecată urmează a fi stabilită, de completul de judecată competent, în conformitate cu ordinea de examinare a cauzelor, agenda de lucru a completului și cerințele procedurale prevăzute de lege, cauza urmând a fi programată la cel mai apropiat termen posibil.

Totodată, instanța reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, caracterul rezonabil al duratei unei proceduri nu se apreciază în mod abstract, ci în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, printr- o evaluare globală a întregii proceduri (Frydlender împotriva Franței, §43; König împotriva Germaniei, §98). În plus, Curtea a statuat că întârzierile survenite într- o anumită etapă a procedurii nu conduc, prin ele însele, la concluzia încălcării art. 6 §1 din Convenție, atât timp cât durata totală a procedurii nu este excesivă (Pretto și alții împotriva Italiei, §37), fiind incompatibile cu exigențele Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale doar perioadele îndelungate de stagnare, lipsite de o justificare obiectivă (Beaumartin împotriva Franței, §33).

Raportând aceste principii la circumstanțele cauzei, instanța constată că dosarul se află în faza de pregătire pentru examinare în ședință de judecată, fiind întreprinse acțiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii termenului de judecată.

Consecvent, având în vedere stadiul actual al procedurii, instanța nu constată existența temeiurilor pentru a reține pericolul încălcării dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea depusă de Russu Denis privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei urmează a fi respinsă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 190 și 192 alin. (11) din Codul de procedură civilă și art. 195 și 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea înaintată de Russu Denis privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare 4 în judecată depusă de Russu Denis împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Gheorghe Stratulat Judecători Ion Munteanu Elena Croitor 5