1ra-37/2016 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-37/2016 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-37/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Struțu Leonid Grigore, născut la 21 iunie 1975, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Costiujeni 8/4, ap. 3.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Leonid învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, a

fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

precum că, la data de 05 iunie 2009, aflîndu-se în mun. Chișinău, deținînd funcția de

director al SRL „Autobat-Trans", cu scopul dobîndirii ilicite prin înșelăciune și abuz

de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul procurării automobilelor noi din

salonul companiei „Daac-Hermes" pentru necesitățile firmei sale, prin falsificarea

contractului de împrumut a mijloacelor bănești și a chitanței la dispoziția de încasare

cu nr. 110 din 05.06.2009, a însușit de la cet. Cuciuc Stela Mihail mijloace bănești în

sumă de 24.000 euro, bani pe care i-a dobîndit și i-a însușit ilicit folosindu-i în scopuri

personale, cauzînd părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, la data de 25 septembrie, aflîndu-se în mun. Chișinău, la fel deținînd

funcția de director al SRL „Autobat-Trans", cu scopul dobîndirii ilicite prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul procurării

unei cantități mai mari de automobile noi din salonul companiei „Daac-Hermes"

pentru necesitățile firmei sale, prin falsificarea contractului de împrumut a mijloacelor

bănești și a chitanței la dispoziția de încasare cu nr. 25/09 din 25.09.2009 a însușit de

la cet. Cuciuc Stela Mihail mijloace bănești în sumă de 36.000 euro, bani pe care i-a

dobîndit și i-a însușit ilicit, folosindu-i în scopuri personale, cauzînd părții vătămate o

daună materială în proporții deosebit de mari.

1

admiterea apelului, casarea sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea

unei hotărîri , potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște

pe Struțu Leonid vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și de a exercita o activitate ce ține de gestionarea surselor financiare pe un

termen de 5 ani.

3.1. In motivarea apelului său, acuzatorul de stat a invocat că inculpatul L. Struțu

a împrumutat de la Stela Cuciuc 60 000 euro cu dobînda de 6 %, pentru a procura

automobile pentru SRL „Autobat-Trans”, iar la 29.09.2009 a întrodus la Banca

Comercială Română suma de 237 555 lei pentru combustibilul procurat la Lukoil

Moldova, suma de 230371,28 lei transferată la contul SC Uz-Autotraning SRL, iar

restul sumei 184,274 i-a transmis lui D. Caminschii pentru echiparea transportului cu

sisteme de gaz, radiogiraficare, aparate de casă și nu a avut posibilitate de a restitui

datoria și % dobînzii deoarece a fost concediat. Totdată, probele acuzării dovedesc cu

certitudine că Struțu Leonid a primit sumele de bani în urma înșelăciunii, deoarece s-

a stabilit că, în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, el a prezentat părții

vătămate date false precum că necesită să procure automobile de la compania „Daac

Hermes”, însă, conform informației parvenite de la această companie, s-a constatat că

Struțu Leonid în perioada 05.06.2009-25.09.2009 nu a procurat careva automobile

pentru necesitățile firmei „Autobat-Trans” SRL. Mai mult ca atît, s-a stabilit cu

certitudine că banii la care se referă instanța au fost introduși peste 3 luni după primirea

sumei de 24 000 euro și peste 4 zile după primirea sumei de 36 000 euro de la Cuciuc

Stela. Astfel, instanța nu poate afirma cu certitudine că în BCR s-au întrodus anume

banii susindicați. Acest fapt este infirmat și de actul controlului IFS și declarațiile

martorului Caminschi D. De aceea, acuzarea consideră că inculpatul a primit sumele

de bani de la partea vătămată în urma abuzului de încredere, deoarece a promis

restituirea banilor în termen strict stabiliți, cu calcularea dobînzii în %, astfel,

inculpatul în scopul însușirii ilicite a bunurilor - altor persoane, prin încheierea

defectuoasă a contractelor din 05.06.2009 și 29.09.2009 își asuma unele obligațiuni

ca condiție pentru a primi sumele de bani. In realitate, inculpatul L. Struțu nu

intenționa să-și îndeplinească obligațiunile sale și, folosindu-se de relațiile de

încredere cu partea vătămată S. Cuciuc, a însușit banii primiți în sumă totală de 952

200 lei, deoarece, fiind chestionat în instanță a înaintat diferite versiuni, precum că i-

a transmis banii lui D. Caminschii, precum că a întrodus o parte de bani la BCR, însă

nu a putut explica de ce nu a restituit banii și % dobînzii, conform prevederilor

contractului încheiat și termenii stabiliți. Mai mult ca atît, fiind audiat în cadrul altui

dosar penal, a declarat o altă versiune precum că suma de 60 000 euro a fost achitată

pentru procurarea la 6-7 automobile de mare tonaj și utilaj pentru auto service.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către acuzatorul de stat, sentința menținută

fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel a menționat că, în susținrea acuzării

procurorul a prezentat următoarele probe materiale acumulate în cadrul efectuării

acțiunilor de urmărire penală și anume:

- Ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a

2

mijloacelor materiale de probă:

- Contractul de împrumut din 05 iunie 2009, încheiat între Cuciuc Stela Mihai și

„Autobat-Trans" SRL; Contractului de împrumut din 25 septembrie 2009, încheiat

între Cuciuc Stela Mihai și SC „Autobat-Trans" SRL; Dispoziția de încasare nr.25/09

pe numele Cuciuc la suma de 36000 euro, datată cu 25.09.2009; Chitanța nr.110 pe

numele Cuciuc Stela, la suma de 381600 lei, datată cu 05.06.2009; Recipisa din numele

Struțu Leonid la suma de 60.000 euro datată cu 01.11.2010; Recipisa din numele

Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu 15.08.2011; Recipisa din numele

Struțu Leonid la suma de 10.000 euro, datată cu 05.08.2010; Recipisa din numele

Struțu Leonid la suma de 36.000 euro, datată cu 25.09.2009 (f.d. 65, voi. III); Procesele

verbale de ridicare a rulajului bancar și ordinelor de plată ridicate de la BCR filiala

Chișinău (vol. I, f.d. 59);

- Proces verbal de examinare a telefonului mobil a părții vătămate și a unui disc

CD cu înregistrările convorbirilor purtate între Cuciuc Alexandru și Struțu Leonid

(vol. I, f.d. 182);

- Răspunsul parvenit din partea companiei „DAAC-HERMES" prin care s-a

constatat că în perioada 05.06.2009-25.09.2009 SC „Autobat Trans" SRL nu a procurat

careva automobile noi de model „Skoda” (vol. I, f.d. 50);

- Concluziile din raportul de expertiză nr. 767-768 din 17.04.2014 prin care s-a

constatat că: 1-3 a) semnăturile din numele Struțu Leonid:

- de la rubricile „împrumutatul" din cele două exemplare ale Contractului de

împrumut din 05 iunie 2009, încheiat între Cuciuc Stela Mihai și S.C. „Autobat-Trans"

SRL;

- de la rubricile „împrumutatul" din cele două exemplare ale Contractului de

împrumut din 25 septembrie 2009, încheiat între Cuciuc Stela Mihai și S.C.„Autobat-

Trans" SRL;

- de la rubrica „Contabil-șef din Dispoziția de încasare nr.25/09, pe numele Cuciuc

Stela, la suma de 36000 euro;

- de la rubrica „Contabil-șef din Chitanța nr.25/09 pe numele Cuciuc Stela, la

suma de 36000 euro, datată cu 25.09.2009;

- de la rubrica „Contabil-șef din Chitanța nr. 110 pe numele Cuciuc Stela, la suma

de 381600 lei, datată cu 05.06.2009;

- din Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu

01.11.2010;

- din Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu

15.08.2011;

- din Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 10.000 euro, datată cu

05.08.2010;

- din Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 36.000 euro, datată cu

25.09.2009,

au fost executate de către însuși Struțu Leonid, a cărui modele de comparație au

fost prezentate.

- Dispoziția de încasare nr. 25/09, pe numele Cuciuc Stela, la suma de 36 000

Euro;

- Chitanța nr. 25/09 pe numele Cuciuc Stela, la suma de 36 000 Euro, datată cu

25.09.2009;

- Chitanța nr.l 10 pe numele Cuciuc Stela, la suma de 381 600 lei, datată cu

3

05.06.2009;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu 01.11.2010;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu 15.08.2011;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 10.000 euro, datată cu 05.08.2010;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 36.000 euro, datată cu 25.09.2009.

- Dispoziția de încasare nr. 25/09, pe numele Cuciuc Stela, la suma de 36 000

Euro;

- Chitanța nr. 25/09 pe numele Cuciuc Stela, la suma de 36 000 Euro, datată cu

25.09.2009;

- Chitanța nr.l 10 pe numele Cuciuc Stela, la suma de 381 600 lei, datată cu

05.06.2009;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu 01.11.2010;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 60.000 euro, datată cu 15.08.2011;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 10.000 euro, datată cu 05.08.2010;

- Recipisa din numele Struțu Leonid la suma de 36.000 euro, datată cu 25.09.2009,

Astfel, analizînd și apreciind cumulul de probe prezentate în instanța de apel a

constatat că nu este dovedită vinovăția inculpatului.

Colegiul penal a menționat că, escrocheria se definește prin – dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Latura obiectivă a infracțiunii se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor se înțelege un act opus celui licit, efectuat cu rea-

credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate, deținere, posesie

a unui bun sau alte valori străine.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee de acțiuni a făptuitorului

și denaturarea informației despre sine, despre apartenența de firmă, posibilitățile

financiare; utilizarea unor documente fictive sau false; ascunderea unor informații, etc.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și

victimă, care la rândul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc.,

care, cunoscând o anumită evoluție și având amprenta încrederii, sunt exploatate cu

rea-voință de potențialul excroc la realizarea intenției sale. Aptitudinea unui mijloc sau

metode de a induce în eroare depinde și de personalitatea victimei, de gradul de

instruire și educație, de mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea în

momentul săvârșirii faptei. Pentru existența infracțiunii de excrochierie este necesar ca

victima să fi fost indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații

sau împrejurări, iar făptuitorul deși simulează careva relații contractuale, nici nu are

intenția de a-și onora obligațiile.

Latura subiectivă a escrocheriei se caracterizează prin intenții directe cu caracter

de profit. Acțiunile infractorului sunt îndreptate spre însușirea acerii, sau a drepturilor

asupra ei.

Ținîndu-se cont de faptul că vina lui Struțu Leonid în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost demonstrată, nu a fost prezentată și cercetată nici o probă ce ar

confirma cele imputate lui, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a

pronunțat o sentință de achitare în conformitate cu prevederile art. 390 Cod procedură

penală, această poziție fiind bazată pe următoarele argumente și anume:

În cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că la data de 05 iunie 2009, aflîndu-

se în mun. Chișinău, deținînd funcția de director al SRL „Autobat-Trans", potrivit

4

materialelor cauzei penale (f.d. 67-68-70 vol. I) sunt prezente înscrisurile BCR în care

sunt invocate dispozițiile de plată ale SC „Autobat Trans" SRL cu privire la

transferarea pe contul băncii la 29.09.2009 a sumelor de 200 00 lei și 550 000 lei. În

aceiași zi de pe contul societății din BCR au fost transferate 510371 lei 28 bani la contul

„Agroindbank” pentru SRL „Uz-Auto-Traiding" pentru achitarea automobilelor luate

în leasing, iar 237.555 la contul SRL „Lukoil Moldova" pentru achitarea

combustibilului. Celelalte surse împrumutate au fost folosite pentru procurarea și

instalarea echipamentului necesar pentru TAXI: stațiile radio, aparatele de casă,

semnele distinctive. In materialele cauzei penale, la f. d. 82 vol. II, este actul de

verificare dintre SC „Autobat Trans" SRL și SRL „Uz-Auto-Traiding" cu privire la

sumele transferate și automobilele procurate și la f. d. 89 vol. II, este factura de

expediție care confirmă transmiterea automobilelor.

În materialele cauzei, de asemenea, sunt prezentate actele care confirmă folosirea

a circa 200 000 lei din banii împrumutați pentru echiparea automobilelor procurate cu

stații radio, aparate de casa, semne dinctive „TAXI", sau altfel spus banii care au fost

împrumutați de către inculpatul Struțu Leonid în sumă de 60 000 euro în două rate au

fost luați la contul întreprinderii, anume pentru primirea lor au fost semnate contractele

de împrumut, eliberate dispoziții de incaso și semnate de către ultimul în calitate de

administrator al firmei, potrivit art. 19 alin. (12) din Legea contabilității. Și mai mult,

atît controlul fiscal cît și facturile bancare confirmă că, L. Struțu activînd în calitate de

administrator, a trecut banii împrumutați pe contul firmei la venit, astfel, fiind supuși

achitării impozitelor respective, or, nu a avut scopul ascunderii lor. Și, potrivit art. 71

din Legea cu privire la SRL a efectuat actele de gestiune a societății, necesare atingerii

scopurilor prevăzute în actul de constituire și în hotărârile adunării generale a

asociaților și care corespund prevederilor pct.7.2 din Actul de constituire al „Autobat

Trans" SRL, aprobat de Camera înregistrării de Stat la 30.10.2007 (f. d. 131 vol. III).

Astfel, acțiunile inculpatului L. Struțu la semnarea tranzacțiilor de împrumut au

fost aprobate de către unicul fondator al „Autobat Trans" SRL, D. Caminschii, așa cum

este prevăzut de pct.6.1 lit.g din Actul de consituire (f.d. 130 vol. III). Acest fapt este

confirmat de martorul E. Drevova, precum că persoana care a împrumutat banii a venit

la oficiu și s-au închis în birou împreună cu Struțu Leonid și Caminschii Dumitru. Și

faptul că dispoziția de plată nr. 34 din 29.09.2009 este semnată de E. Drevova,

contabila dovedește încă odată că banii au fost împrumutați de către inculpat în

interesele firmei și au fost luați la evidență contabilă a întreprinderii. Procentul lunar

de achitare pentru împrumut deasemenea a fost coordonat cu D. Caminschii, care

anterior mai luase cu împrumut tot de la A. Cuciuc bani cu același procent lunar.

Astfel, partea acuzării nu a adus în fața instanței probe incontestabile care în

ansamblu ar fi dovedit că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată și colegiul penal

să conducă la concluzia că în acțiunile inculpatului Struțu Leonid se întrunesc semnele

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Mai mult decît atît, partea vătămată Ciuciuc Stela în cadrul procesului a precizat

că a dat sume cu titlul de împrumut, urmărind scopul de a obține anumite dividende și

profit, adică între părți există niște relații civile de împrumut.

În acest sens, colegiul penal a precizat că, primirea bunurilor cu condiția

îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care

făptuitorul încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul

sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat.

5

Or, din probatoriul prezentat nu este dovedit faptul că inculpatul Struțu Leonid a

urmărit scopul de a însuși banii împrumutați pentru sine, ba dimpotrivă, s-a constatat

că el a luat bani pentru activitatea firmei SC „Autobat Trans" SRL, ce se atestă prin

depunerile de bani la BCR din RM și restul de bani pentru procurarea motorinei pentru

activitatea firnei.

La fel, colegiul penal a reiterat că, intenția inculpatului poate fi demonstrată prin:

situația financiară extrem de neprielnică a persoanei care-și asumă angajamentul, la

momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și caracterul

nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii,

necesare onorării angajamentului; achitarea veniturilor către primii deponenți din

contul banilor depuși de deponenții ulteriori; prezentarea, la încheierea tranzacției, a

unor documente false; încheierea tranzacției în numele unei persoane juridice

inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane de care se folosește o altă persoană

pentru a-și atinge interesele etc. Or, din toate elementele caracteristice escrocheriei

acuzarea nu a demonstrat nici unul deoarece la momentul împrumutului compania avea

o stare financiară bumă, venitul era în creștere.

Astfel, raportînd starea de fapt la norma de drept, colegiul penal a ajuns la

concluzia că la materialele cauzei nu există nici o probă concludentă, utilă și veridică

ce ar dovedi vinovăția lui L. Struțu privind infracțiunea incriminată. Mai mult, în

acțiunile lui L. Struțu nu există componența infracțiunii de escrocherie, adică

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Colegiul penal a conchis că, instanța de fond, corect a apreciat faptul că între

Struțu Leonid și Cuciuc Stela nu sunt decît relații cu caracter civil și nu poate fi vorba

de componență de infracțiune. De menționat este și momentul că, raportul juridic civil

se stabilește întotdeauna între persoane, fie ele persoane fizice, fie persoane juridice și

este o relație socială cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial.

care solicită casarea totală a deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării în aceeași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului său, recurentul invocă că, instanța de apel avînd dreptul

să reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a

supus unei noi aprecieri probele administrate în cauza penală, astfel încît a mers pe

ideia preconcepută a instanței de fond, care s-a statuat asupra nevinovăției inculpatului.

Astfel, ambele instanțe axîndu-se în exclusivitate pe declarațiile inculpatului, au

justificat acțiunile lui Struțu Leonid prin faptul că, acesta a acționat în baza

împuternicirilor acordate de administratorul “SC „Autobat Trans" SRL”, în persoana

lui Caminschii Dumitru și respectiv inculpatul nu a avut intenția de a dobîndi illicit

bunurile părții vătămate Cuciuc Stela, prin înșelăciune.

Procurorul a invocat că inculpatul L. Struțu a împrumutat de la Stela Cuciuc 60

000 euro cu dobînda de 6 %, pentru a procura automobile pentru SRL „Autobat-Trans”,

iar la 29.09.2009 a întrodus la Banca Comercială Română suma de 237 555 lei pentru

combustibilul procurat la Lukoil Moldova, suma de 230371,28 lei transferată la contul

SC Uz-Autotraning SRL, iar restul sumei 184,274 i-a transmis lui D. Caminschii pentru

echiparea transportului cu sisteme de gaz, radiogiraficare, aparate de casă și nu a avut

posibilitate de a restitui datoria și % dobînzii deoarece a fost concediat. Totdată,

probele acuzării dovedesc cu certitudine că Struțu Leonid a primit sumele de bani în

6

urma înșelăciunii, deoarece s-a stabilit că, în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altor

persoane, el a prezentat părții vătămate date false precum că necesită să procure

automobile de la compania „Daac Hermes”, însă, conform informației parvenite de la

această companie, s-a constatat că Struțu Leonid în perioada 05.06.2009-25.09.2009

nu a procurat careva automobile pentru necesitățile firmei „Autobat-Trans” SRL. Mai

mult ca atît, s-a stabilit cu certitudine că banii la care se referă instanța au fost introduși

peste 3 luni după primirea sumei de 24 000 euro și peste 4 zile după primirea sumei de

36 000 euro de la Cuciuc Stela. Astfel, instanța nu poate afirma cu certitudine că în

BCR s-au întrodus anume banii susindicați. Acest fapt este infirmat și de actul

controlului IFS și declarațiile martorului Caminschi D. De aceea, acuzarea consideră

că inculpatul a primit sumele de bani de la partea vătămată în urma abuzului de

încredere, deoarece a promis restituirea banilor în termen strict stabiliți, cu calcularea

dobînzii în %, astfel, inculpatul în scopul însușirii ilicite a bunurilor - altor persoane,

prin încheierea defectuoasă a contractelor din 05.06.2009 și 29.09.2009 își asuma unele

obligațiuni ca condiție pentru a primi sumele de bani. In realitate, inculpatul L. Struțu

nu intenționa să-și îndeplinească obligațiunile sale și, folosindu-se de relațiile de

încredere cu partea vătămată S. Cuciuc, a însușit banii primiți în sumă totală de 952

200 lei, deoarece, fiind chestionat în instanță a înaintat diferite versiuni, precum că i-a

transmis banii lui D. Caminschii, precum că a întrodus o parte de bani la BCR, însă nu

a putut explica de ce nu a restituit banii și % dobînzii, conform prevederilor contractului

încheiat și termenii stabiliți. Mai mult ca atît, fiind audiat în cadrul altui dosar penal, a

declarat o altă versiune precum că suma de 60 000 euro a fost achitată pentru procurarea

la 6-7 automobile de mare tonaj și utilaj pentru auto service.

Cele invocate mai sus, relevă că, ambele instanțe de judecată nu au supus unei

aprecieri minuțioase materialul probator administrat în cauza, sub aspectul laturii

subiective a faptei imputate inculpatului care semnalizează o intenție cu rea- credință

de inducere a părții vătămate în eroare și profitînd de încrederea acestea, a determinat-

o să-i transmită banii, cu consecința deposedării de aceste bunuri.

Pe lîngă, aspectul laturii subiective se evidențiază și cel al laturii obiective, astfel

încît acțiunile inculpatului reprezintă o simulare, care este demonstrată prin lipsa de

fundamentare juridică și economică a situației inculpatului, caracterul irealizabil al

angajamentului asumat, or cum se explică faptul că prin promisiunile eronate care au

durat timp de 6 ani, părții vătămate nu i-au fost restituite atît sumele de bani

împrumutate cît și dobînda calculată.

Atitudinea inculpatului inclusiv și lipsa disponibilității efective a acestuia de a-și

executa obligațiunile, denotă prezența scopului de cupiditate.

Acuzarea consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat eroarea de

drept admisă de către instanța de fond și nu a dat apreciere justă suportului probatoriu

prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței de apel este inacceptabilă,

deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe,

facîndu-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de

condiții, colegiului penal, îi rămînea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

avocatul inculpatului V. Kovali, a depus referință privind opinia sa asupra recursului

declarat, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziilor contestate,

7

deoarece sentința instanței de fond prin care inculpatul a fost achitat de sub învinuire,

menținută prin decizia instanței de apel, sunt legale și întemeiate, pronunțate ca urmare

a cercetării obiective și multilaterale ale tuturor probelor prezentate de către părți.

Consideră întemeiate poziția instanțelor de fond precum că partea acuzării nu a

adus în fața instanței probe incontestabile care în ansamblu ar fi dovedit că inculpatul a

săvîrșit infracțiunea imputată și care întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (5) Cod penal.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis; dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Potrivit rechizitoriului Struțu Leonid este învinuit de organul de urmărire penală

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocherie, adică

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Examinînd cauza instanța

de fond a concluzionat că, Struțu Leonid nu a săvîrșit fapta incriminată, și ca urmare

acesta a fost achitat de învinuirea comiterii infracțiunii imputate.

Instanța de apel în decizia adoptată a menționat că: ,,Colegiul penal, audiind

părțile, examinînd materialele cauzei penale consideră că apelul declarat de către

procuror, este nefondat și urmează a fi respins, menținînd sentința de achitare”.

Luînd în considerație că instanța de apel în decizia sa, s-a bazat în totalmente pe

argumentele instanței de fond și doar a reiterat concluziile instanței de fond expuse în

sentință, instanța de recurs consideră necesar să verifice legalitatea și temeinicia deciziei

instanței de apel în cumul cu sentința instanței de fond.

Conform art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței

de achitare trebuie să cuprindă:

1) indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în

judecată;

2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța

respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

În cazul de față aceste stricte prevederi ale legii nu au fost respectate.

Astfel, Colegiul reține că, deși, în sentință se regăsesc invocate comentariile din

literatura juridică de specialitate, la analiza elementelor componente ale escrocheriei, și

8

anume noțiunea laturii obiective, dobîndirea ilicită a bunurilor, înșelăciune,

înșelăciunea pasivă și activă, înșelăciunea pozitivă și negativă, abuzul de încredere,

legătura cauzală dintre înșelăciunea pasivă și dobîndirea ilicită abunurilor altei

persoane, latura subiectivă, însă instanța de fond aplicîndu-le, prematur a reținut situația

de fapt și ca urmare a stabilit nevinovăția lui Struțu Leonid, fără a indica motivele pentru

care instanța a respins unele probe aduse în sprijinul acuzării și fără a argumenta prin

ce sunt relevante pentru cauza dată comentariile din literatura juridică aduse de instanța

de fond. Instanța de apel la rîndul ei nu a completat aceste omisiuni, menținînd concluzia

instanței de fond.

În aceste circumstanțe, Colegiul constată prematură concluzia instanței de apel cu

referire la achitarea lui Struțu Leonid, de învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, deoarece

analizînd declarațiile date de către partea vătămată Cuciuc Stela și martorii Drevova

Elena și Viorel Bejan, inculpatul în lipsa aprobării Adunării Generale (condiție

obligatorie conform art. 5 pct. 9 a acordului de constituire a SRL Autobat-Trans) și

contrar prevederilor art. 49 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 135 privind societățile cu

răspundere limitată, unilateral a încheiat contracte de împrumut cu Cuciuc Stela pe

sumele de 24000 euro și respectiv 36000 euro, fără a indica numerele de ordine a

contractelor, ceea ce a făcut imposibilă evidența contabilă a acestora. Mai mult, Struțu

Leonid a semnat contractele și dispozițiile de plată, astfel, asumîndu-și atribuțiile

contabilului, deși, la societatea respectivă activa contabil-șef în persoana lui Drevova

Elena, care, în cadrul audierii sale a confirmat că ,,deși a auzit de la terțe persoane

despre împrumutul acordat lui Struțu Leonid, de către Cuciuc Stela, nu a participat

nemijlocit la încheierea tranzacției, nu a plasat semnătura sa în dispozițiile de plată”,

fapt ce confirmă că primirea sumei de 60 000 euro nu a fost reflectată în contabilitatea

SRL ,,Autobat-Trans”. Partea vătămată a mai declarat că, ,,deși, a însistat ca în

momentul încheierii contractelor să fie prezentă și contabila, inculpatul i-a asigurat că

este suficientă doar semnătura lui, iar peste ceva timp, de la directorul general al SC

,,Autobat-Prim” SRL, Caminschi Dumitru, a aflat că suma împrumutată nu a fost pusă

la contul întreprinderii, însă, a fost utilizată în scopuri personale”.

La fel, martorul Viorel Bejan a mai precizat că, ,,dacă aveau să existe împrumuturi

aveau să fie la contul 411, în dependență de termen, dar nu au fost stabilite. Dacă sunt

înregistrate împrumuturi de regulă se reflectă în act, fiind indicat de la cine a fost luat

împrumutul și suma, de obicei sunt două contracte înregistrate, care se păstrează, unul

dintre ele la firmă”. Totodată, a mai fost precizat că, contractele de împrumut

obligatoriu trebuie să fie numerotate și trebuie să existe și dispoziția de încasare. După

procedură în casă trebuie indicat și banii se transmit în conturi curente. Dacă societatea

are un singur fondator, atunci împrumuturile urmau a fi luate cu acordul SC „Autobat

Prim" SRL. De asemenea, înainte de a lua cu împrumut SC„Autobat Trans" SRL trebuia

să întocmească un proces-verbal, iar chitanțele privind încasarea banilor trebuiau să fie

păstrate în evidența contabilă. Chitanța trebuia să fie semnată de contabilul șef, se

acceptă doar în lei, în euro nu acceptă, aceste chitanțe merg la rînd. Dacă bani au fost

încasați, atunci ei obligatoriu trebuiau să fie înregistrați în casă. Banii împrumutați nu

pot fi incluși la venituri, iar după act sunt venituri de la asigurări. Suma de 60 000 euro

nu poate fi inclusă la venituri. Toate veniturile au fost supuse controlului, iar careva

împrumuturi nu au fost depistate.

Potrivit prevedrilor art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de

9

apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea

lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-

verbal.

Astfel, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 17.06.2015 (f.d. 194

vol. IV) declarațiile acuzatorii ale martorilor Bejan Viorel și Drevova Valentina nu au

fost cercetate suplimentar în instanța de apel.

În acest sens, Colegiul reține că, potrivit legislației în vigoare „Martorii acuzării

se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie,

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărîrea

CEDO Spînu vs România din 29.04.2008).

Rezumînd cele expuse mai sus, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, încadrarea juridică corectă a

acțiunilor lui Struțu Leonid, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și

în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394

alin. (3) pct. 2 Cod de procedură penală). Iar instanțele judecătorești inferioare pripit au

ajuns la concluzia că atît organul de urmărire penală, cît și acuzatorul de stat n-au

prezentat probe convingătoare din conținutul cărora ar reieși că Struțu Leonid ar fi

întreprins careva acțiuni concrete îndreptate spre însușirea ilicită a mijloacelor bănești

în proporții deosebit de mari de la Cuciuc Stela prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul invocat de acuzare.

Instanța de recurs mai menționează că, instanța de apel în decizia sa a analizat

superficial probele prezentate de partea acuzării, nu a apreciat la justa valoare

circumstanțele de fapt ce reies din declarațiile martorilor Cuciuc Alexandru, Caminschi

Dumitru, Drevova Elena, Bejan Viorel și alte probe. Or, potrivit art. art. 99 alin. (2),

100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța urma ca probele administrate în procesul

penal să le verifice sub toate aspectele și obiectiv.

Mai mult, instanța de apel în descriptivul deciziei a făcut niște concluzii care se

contrazic una pe alta, deoarece inițial a motivat menținerea sentinței de achitare a

inculpatului prin faptul că banii împrumutați de la partea vătămată au fost luați la

evidența contabilă a întreprinderii, după care a invocat că între inculpat Struțu Leonid

și partea vătămată Cuciuc Stela nu sunt decît relații cu caracter civil.

Astfel, temeiul de casare prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, invocat de recurent în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice materialelor cauzei, fiind expusă neclar, este

incident în cauză, având drept consecință menținerea unei sentințe greșite de achitare.

În aceste condiții, Colegiul constată temei de casare a deciziei instanței de apel, și

dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecători, deoarece

aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. Mai mult ca atît, instanța de apel a

făcut trimitere selectat la probe, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective, expunînd temeiul

respectiv.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

10

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apel, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit intenția inculpatului, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile lui a

infracțiunii respective, reieșind din practica unitară în acest domeniu, și să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Struțu Leonid

Grigore și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată se va pronunța la 29 martie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Covalenco Elena

Catan Liliana

Diaconu Iurie

11