1ra-1157/2015 — art. 190 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 5 CP
- Temei legal
- art.427 al.1 pct.6,12 CPP
1ra-1157/2015 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. lra-1157/2015 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE 15 decembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2015, în cauza penală privindu-1 pe Meleca (Bețișor) Andrei Pavel, născut la 13 aprilie 1980, originar și domiciliat în municipiul Chișinău, strada Alecu Russo, 24/2, ap. nr. 79. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 24.04.2014-26.05.2014 (prima instanță); 2. 18.06.2014-22.05.2015 (instanța de apel); 3. 31.07.2015-15.12.2015 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 mai 2014, Meleca (Bețișor) Andrei a fost achitat pe art. 190 alin. (5) Cod Penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Meleca (Bețișor) Andrei în perioada de timp a lunilor septembrie 2008 - august 2010, în zile diferite, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, abuzînd de încrederea Mariei Gorcea, susținînd prin înșelăciune că îi va înregistra pe numele dînsei o firmă, a dobîndit de la ultima, prin transferuri bancare precum și prin intermediul prietenei acesteia, Turculeț Svetlana, următoarele sume bănești: 4000 Euro, care conform ratei de schimb a BNM de 14,0904 lei pentru un Euro, constituie 56361,6 lei, la data de 28.08.2008, în mun. Chișinău prin intermediul băncii „Millennium bank” prin transferul bancar Western Union; la data de 03.09.2008, în mun. Chișinău, prin intermediul transferului bancar Western Union, al băncii „Millennium bank”, a 1 dobîndit 2000 Euro, care conform ratei de schimb a BNM de 13,9892 lei pentru un Euro, constituie 27978,4 lei; la data de 28.11.2008, în mun. Chișinău, prin intermediul transferului bancar Western Union, al băncii „Millennium bank”, a dobîndit 2000 Euro care conform ratei de schimb a BNM de 13,3844 lei pentru un Euro, constituie 26768,8 lei. În vara anului 2010, în mun. Chișinău, prin intermediul cet. Turculeț Svetlana, data și locul exact nefiind stabilit de organul de urmărire penală, a dobândit 1000 Euro, care conform ratei de schimb a BNM: pentru perioada respectivă de 15,8155 lei pentru un Euro, constituie 15815,5 lei, astfel cauzînd părții vătămate, Gorcea Maria, o daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 142 739,80 lei. Acțiunile lui Meleca (Bețișor) Andrei organul de urmărire penală le-a calificat în baza articolului 190 alin. (5) Cod penal - escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, acțiuni săvîrșite în proporții deosebit de mari. Prima instanță a constatat lipsa laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate.
Sentința de achitare a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău, Partole Liliana, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Meleca (Bețișor) Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare la 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2015 apelul declarat de procurorul în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău, Partole Liliana, a fost admis, casată total sentința Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău din 26 mai 2014, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instantă potrivit căreia Meleca (Bețișor) Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 190 alin. (5) Cod penal și pedepsit cu închisoare la 8 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita activități financiare pe termen de 3 ani. Termenul executării pedepsei stabilite lui Meleca (Bețișor) Andrei a fost calculat din ziua reținerii lui, fiind inclusă durata reținerii și arestării preventive: din 27 martie 2014 până la 26 mai 2014. Instanța de apel a constatat, că inculpatul Meleca (Bețișor) Andrei, în perioada lunilor august 2008 - august 2010, urmărind scopul de profit ilegal, abuzînd de încrederea cet. Gorcea Maria cu care se află în relații de prietenie, susținînd, prin înșelăciune, că v-a înregistra pe numele ultimei o firmă pentru a deschide o afacere comună profitabilă, a dobîndit următoarele sume bănești: 2 La 28 august 2008, în municipiu Chișinău, prin intermediul transferului bancar Western Union, al Băncii „Millennium bank” a dobîndit 4000 euro, care conform ratei de schimb a BNM de 14.0904 lei pentru un euro, constituia 56 361,6 lei; La 03 septembrie 2008, în municipiul Chișinău, prin intermediul transfendui bancar Western Union, al Băncii „Millennium bank” a dobîndit 2000 euro, care conform ratei de schimb a BNM de 13.9892 lei pentru un euro, constituia 27 978,4 lei; La 28 noiembrie 2008, în municipiul Chișinău, prin intermediul transferului bancar Western Union, al Băncii „Millennium bank” a dobîndit 2000 euro, care conform ratei de schimb a BNM de 13.3844 lei pentru un euro, constituia 26 768,8 lei; În vara anului 2010, în municipiul Chișinău, prin intermediul cet. Turculeț Svetlana, (data și locul exact nu este stabilit) a dobîndit 1 000 euro, care conform ratei medii de schimb a BNM pentru perioada respectivă de 15.8155 lei pentru un euro, constituia 15 815,5 lei. În rezultatul acțiunilor criminale prelungite, Meleca (Bețișor) Andrei, prin abuz de încredere și înșelăciune, a dobîndit de la Gorcea Maria 9000 euro, care conform cursului de schimb valutar a BNM la data respectivă constituia 142 739,8 lei, echivalentul a 7136,99 unități convenționale și care, conform articolului 126 Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, soluția privind achitarea lui Meleca (Bețișor) Andrei este neîntemeiată și contrară probelor administrate pe cauza penală vizată, or, este cert și evident demonstrată învinuirea înaintată de procuror, astfel că instanța de fond a făcut o analiză eronată a probelor prezentate. Contrar celor invocate de instanța de fond în sentință, vinovăția inculpatului în ședința instanței de apel a fost integral dovedită prin probele prezentate. Astfel, la baza sentinței de achitare instanța a pus probele acuzării care denotă culpabilitatea lui Meleca (Bețișor) Andrei precum și probele apărării, care în fond nu au forță probantă asupra învinuirii, totodată apreciind critic declarațiile părții vătămate și a martorului acuzării. Vinovăția acestuia fiind dovedită prin verificarea probelor administrate de organul de urmărire penală și cercetate pe parcursul examinării cauzei, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Gorcea Maria; - declarațiile martorului Turculeț Svetlana; - declarațiile martorului Bețișor Silvia; - declarațiile martorului Ursu Tatiana; - procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Gorcea Maria și Bețișor Andrei; - procesul-verbal de examinare prin care au fost examinate copiile actelor de la 3 „Western Union” prin care a fost stabilit faptul că Gorcea Maria a expediat cet. Bețișor Andrei bani în sumă de 8000 euro.; - ordonanța de anexare a documentelor, prin care au fost anexate la cauza penală copiile cererilor de expediere a banilor prin intermediul „Western Union” de către Gorcea Maria către Bețișor Andrei; - ordonanța de anexare a documentelor, prin care au fost anexate la cauza penală răspunsurile de la băncile comerciale din Republica Moldova, referitor la faptul dacă Bețișor Andrei a primit careva bani prin intermediul „Western Union”; - plîngerea cet. Gorcea Maria; - copia recipisei din 03 aprilie 2014 prin care partea vătămată confirmă că a primit suma de 500 euro si 500 dolari de la Meleca Veronica, sotia lui Betisor Andrei. - copia deciziei din 11 martie 2008 privind înregistrarea întreprinderii individuale „BEȚIȘOR ANDREI”; - copia deciziei din 10 martie 2008 privind fondarea întreprinderii individuale „BEȚIȘOR ANDREI”; - copia contractului de leasing financiar din 05 septembrie 2008. Instanța de apel conform prevederilor art.414 alin. (2) Cod de procedură penală a dat o nouă apreciere probelor administrate în cauză. Astfel, cercetînd probele administrate prin prisma prevederilor vizate mai sus, instanța de apel a considerat demonstrată integral vina inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, după semnele calificative - escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Prin urmare, instanța de apel a stabilit, că inculpatul Meleca (Bețișor) Andrei, prin crearea unei situații artificiale de încredere, i-a propus cet. Gorcea Maria să inițieze împreună o afacere al cărui venit obținut, urma să fie repartizat în mod egal, astfel ducînd-o în eroare pe ultima, a convins-o să-i transmită binevol bani în suma de 9000 euro. Cu toate că inculpatul la 28 august 2008 a dobândit inițial suma de 4000 euro, cu înțelegerea de a înregistra pe numele părții vătămate întreprinderea, el nu i-a comunicat, că avea deja înregistrată întreprinderea pe numele propriu încă din luna martie 2008 (f.d. 224), astfel partea vătămată, fiind amăgită, avea o reprezentare greșită a situației, lucru determinant pentru transmiterea voită a banilor în suma de 9000 euro. Inculpatul, ulterior, prin discuții telefonice, asigura partea vătămată, că afacerea se dezvoltă normal și pentru a crea această impresie, în luna mai 2009 i-a transmis suma de 1000 euro, sub pretextul de profit obținut din afacerea comună. 4 Ulterior, inculpatul și-a schimbat domiciliul, la apeluri nu-i mai răspundea părții vătămate, a plecat din țară și evita orice dialog. Toate aceste acțiuni camuflate denotă intenția inculpatului de a intra în stapânire asupra banilor și de a nu-și onora obligațiunile față de partea vătămată. Instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsă, a luat în considerație prevederile din articolele 7, 61, 75 Cod penal și, pe această linie de idei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de faptul, că printre altele, pedeapsa are drept scop prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite în cauză, iar circumstanțe atenuante au fost stabilite – inculpatul nu are antecedente penale. Prin urmare, instanța de apel a considerat oportună pedeapsa cu închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita activități financiare, în limitele prevăzute de sancțiunea art. l90 alin.(5) Cod penal. Instanța de apel a constatat, că sentința instanței de fond este ilegală, neîntemeiată și nemotivată, dat fiind că nu cuprinde analiza și evaluarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probe administrate în vederea stabilirii adevărului. La darea soluției de achitare, instanța de apel a statuat, că prima instanță n-a dat aprecierea cuvenită probelor prezentate în sprijinul învinuirii, n-a stabilit corect circumstanțele cauzei și n-a enunțat just temeiurile soluției adoptate cu indicarea motivelor corespunzătoare, astfel nefiind acordată deplină eficiență dispozițiilor articolelor 7, 101, 384 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat, că pronunțarea unei sentințe de achitare contravine totalmente situației de fapt, or, probele administrate și cercetate pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond și apel, denotă clar și evident existența în acțiunile inculpatului a infracțiunii de escrocherie, cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 26 mai 2014, prin care Meleca (Bețișor) Andrei a fost achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. În motivarea recursului recurentul invocă că : - urmărirea penală pe cazul dat s-a efectuat superficial, unilateral, tendențios, neobiectiv, la un jos nivel profesional cu încălcarea grosolană a legislației în vigoare; - materialului acumulat nu i s-a dat o analiză și o apreciere juridică justă; 5 - la fel cauza penală dată a fost pornită la o dată necunoscută, deoarece din ordonanța de pornire a urmăririi penale reiese, că aceasta a fost pornită la 16 octombrie 2012, iar din rechizitoriu și din ordonanța procurorului sect. Ciocana, Demidov de atribuire a competenței, reiese data de 01 octombrie 2013; - nu corespunde adevărului primirea banilor prin intermediul băncii „Millennium bank”, deoarece așa bancă în Moldova nu există; - a fost încălcat art. 8 Cod de procedură penală și art. 6 din CEDO.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, invocînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. La fel, procurorul menționează că, acțiunile efectuate de OUP au fost legale în cadrul dosarului penal, și nu au fost admise încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ce ar fi condiționat comiterea unor erori grave de drept.
Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, ținînd seama de opinia expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea hotărîrii atacate din următoarele motive. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar la 20 iulie 2015, împotriva deciziei instanței de apel din 22 mai 2015, pronunțată în ședința publică pe 22 iunie 2015, în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, art.6 CEDO, adică hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, încălcarea dreptului la un proces echitabil - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. În opinia instanței de recurs, instanța de apel a reținut corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în 6 cauză, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, dînd faptei comise de inculpat o încadrare juridică corespunzătoare în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepsei echitabile, fiind respectate criteriile de individualizare a pedepsei. 7.1. Din conținutul recursului ordinar declarat de către avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, rezultă că recurentul solicită menținerea sentinței de achitare, invocînd că urmărirea penală s-a efectuat defectuos și superficial. În ceea ce privește argumentul adus de recurent precum că „învinuirea adusă lui Meleca (Bețișor) Andrei nu este concretă și precisă, fiind dubioasă, care a afectat dreptul la apărare, existînd contradicții la perioada de timp septembrie 2008 – august 2010 cînd a dobîndit de la partea vătămată Gorcea Maria suma de 9000 de euro, prima tranșă de primire a banilor fiind indicată 28 august 2008”, Colegiul penal lărgit menționează că există erori materiale neînsemnate în constatarea faptei învinuirii, deoarece tot conform rechizitoriului (f.d. 186, vol. I), reiese că anume în perioada de timp din 28 august 2008 pînă în vara anului 2010 inculpatul Meleca (Bețișor) Andrei în cîteva-i tranșe a dobîndit de la partea vătămată Gorcea Maria, prin intermediul transferurilor bancare și prin intermediul cet. Turculeț Svetlana suma de 9000 euro, și aceasta nu provoacă nici un fel de dubii nici la inculpat, care a confirmat că a primit de la partea vătămată Gorcea Maria 9000 euro (f.d. 170, vol. I). Referitor la speța dată, instanța de apel a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, au fost interogați inculpatul precum și martorii acuzării solicitați de părți, declarațiile cărora sunt probe directe și decisive, puse la baza condamnării. În conformitate cu prevederile art.26 alin.(3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Curtea Europeană în hotărîrea Capean vs Belgia din 13.01.2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al art. 6§2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Mai mult de atît, potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală este reglementat că judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În speța dată, instanța de apel a pronunțat o hotărîre de condamnare cu audierea din nou a inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei (f.d. 116, vol. II) și a martorului acuzării Turculeț Svetlana, care a declarat că a transmis suma de 1000 de euro prin 7 intermediul nepoatei părții vătămate pe nume Tatiana (f.d. 118, vol. II), fapt ce confirmă că instanța de apel a respectat norma procesuală expusă mai sus. Referitor la motivele recurentului cu privire la faptul că „Meleca (Bețișor) Andrei a confirmat și confirmă primirea banilor pentru înființarea unei afaceri pentru fabricarea mobilei, că a întreprins acțiuni concrete în vederea executării obligației asumate față de Gorcea Maria, restituindu-i prin intermediul transferului bancar Western Union suma de 1000 euro în contul împrumutului primit, i-a comunicat ultimei că are probleme financiare, că afacerea nu se dezvoltă, nu are profit, la 03 aprilie 2014 restituindu-i părții vătămate Gorcea Maria suma de 500 euro și 500 dolari SUA din împrumutul primit, că nu a negat niciodată obligația asumată și respectiv datoria față de Gorcea Maria”, Colegiul penal lărgit le respinge, considerîndu-le că sunt doar declarații declarative de apărare, or, decizia instanței de apel cuprinde răspuns la aceste motive, fiind indicat că inculpatul și-a schimbat domiciliul, la apeluri telefonice nu-i mai răspundea părții vătămate, a plecat din țară, evita orice dialog, apoi și-a schimbat și numele, aceste motive sunt total susținute de către instanța de recurs. Colegiul penal lărgit mai menționează că argumentul avocatului Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, cu privire la faptul că „partea vătămată Gorcea Maria a declarat că a fost inițiativa ei de ai da cu împrumut lui Meleca (Bețișor) Andrei suma de bani cu o dobîndă de 7 %, și respectiv dînsei și îi aparținea riscul alegerii persoanei care să-i satisfacă solicitarea de a înființa o afacere, dorind să ocupe postul de subsidor a lui Meleca (Bețișor) Andrei, fiind astfel o cămătară în goană după profit ușor”, Colegiul penal lărgit îl respinge, deoarece se combate prin procesul-verbal de confruntare din data de 01 aprilie 2014, efectuată între partea vătămată Gorcea Maria și inculpatul Meleca (Bețișor) Andrei, unde partea vătămată Gorcea Maria declară că : „Da Meleca (Bețișor) Andrei mi-a comunicat faptul că o să deschidă pe numele meu o întreprindere și pentru acest fapt eu am dat lui banii, ulterior el mi-a comunicat că întreprinderea deja este deschisă și apoi a comunicat că totul este bine și treburile merg bine. Anume pentru acest fapt eu am transmis lui banii…. Nu eu nu i-am împrumutat lui acești bani, i-am dat ca să deschidă o afacere pe numele meu și apoi să împărțim venitul în jumătate” (f.d. 167-169, vol. I). În același context, Colegiul penal lărgit reține netemeinicia motivului invocat de către recurent, precum că lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii. În acest sens, instanța de recurs menționează că latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Astfel, elementul material se realizează prin acțiunea de dobândire ilicită a bunurilor de la victime, fiind întregit cu altele două, conținute în textul normei de incriminare - înșelăciune sau abuz de încredere. 8 Prin dobândire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit, efectuat cu rea-credință, prin care faptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul) transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptului asupra acestora. Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de bunuri, dezinformarea victimei privitor la marfa, contra prestație, calitate, preț, echivalent etc.; utilizarea unor împrejurări, echipamente, documente fictive sau false; ascunderea unor informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a; în funcție de circumstanțele faptei, înșelăciunea poate lua forma scrisă de realizare, verbală, electronică sau alta, fapt care nu are relevanță pentru existența infracțiunii de escrocherie. Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de încredere, acțiunea faptuitorului este îndreptată la inducerea victimei în eroare, prin crearea unei false reprezentări a realității, indiferent de mijloacele utilizate, cu scopul obținerii transmiterii voite, sie ori altei persoane, a bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase. La încadrarea juridică a infracțiunii de escrocherie nu are importanță metoda înșelăciunii și mijloacele utilizate, important este ca acestea să fie îndreptate scopului de sustragere, iar victima să fie indusă în eroare și să ajungă la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, determinante transmiterii voite a bunului. Totodată, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de fond, constatând existența unui raport juridic civil în speța dată, a neglijat cu desăvârșire faptul deposedării arbitrare a părții vătămate de către inculpat de bani și neexecutării obligațiilor pe care s-a angajat în urma înțelegerii ce a avut loc cu partea vătămată. Asemenea comportament este cu rea credință și este inadmisibil în cadrul unor raporturi juridice civile, unde părțile trebuie să se comporte cu bună credință și în limitele legii. Din moment ce inculpatul a hotărît și continuă neîntemeiat să tergiverseze rambursarea sumei primite de la partea vătămată, ascunzîndu-se de ea, astfel acțiunile inculpatului au depășit limitele cadrului civil, trecînd în sfera penalului. Admițînd faptul că, inițial între părți au existat niște acorduri civile, ca urmare a comportamentului viclean al inculpatului, care după ce a primit banii a avut intenția să se debaraseze de ele fără a restitui sumele primite, asemenea acorduri întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie. Limita între un acord civil și o componență de infracțiune este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin rea credință, adică prin abuz de încredere și înșelăciune. Lipsa intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice civile nu presupune excluderea posibilității trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera penalului. 9 Întru confirmarea vinovăției inculpatului, instanța de apel corect a mai menționat și faptul că, toate acțiunile organului de urmărire penală au fost efectuate în conformitate cu prevederile Codul de procedură penală, mai mult, aceste acțiuni nu au fost atacate în modul stabilit, în momentul în care s-ar fi presupus că au fost efectuate cu grave încălcări. Totodată, instanța de recurs constată că vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal a fost dovedită deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, examinate în prima instanță și instanța de apel, și verificate în cadrul instanței de apel, cum sunt : - declarațiile părții vătămate Gorcea Maria date în cadrul urmăririi penale și citite în conformitate cu prevederile articolului 371, alin.(l), pct. 2) Cod de procedură penală, care a comunicat, că în anul 2008, prin intermediul unor cunoscuți comuni a făcut cunoștință cu cet. Bețișor Andrei Pavel, care a efectuat în apartamentul ei careva lucrări de reparație. După ce a finisat lucrările Bețișor Andrei a propus ca să deschidă o afacere comună, adică ea să finanțeze o afacere și el să deschidă pe numele ei careva întreprindere de producere și transportare a mobilei. Din motiv că a doua zi trebuia să plece peste hotarele Republicii Moldova a comunicat lui Bețișor Andrei că după ce v-a ajunge în Portugalia v-a expedia lui banii necesari pentru afacere și pentru înregistrarea pe numele ei a întreprinderii. Astfel, la 28 august 2008 prin intermediul „Western Union” a expediat lui Bețișor Andrei bani în sumă de 4000 euro. La 03 septembrie 2008, prin intermediul „Western Union” a mai expediat lui Bețișor Andrei bani în sumă de 2000 euro. Cînd a expediat banii Bețișor Andrei a confirmat faptul că a primit banii. După ce a expediat banii Bețișor Andrei a telefonat-o și i-a comunicat că deja a deschis pe numele ei o companie și compania deja activează. În luna noiembrie 2008, Bețișor Andrei a telefonat-o și a comunicat faptul că are nevoie de bani, din motiv că materia primă și utilajele sunt scumpe. Ulterior la 28 noiembrie 2008, a mai expediat lui Bețișor Andrei bani în sumă de 2000 euro. La începutul anului 2009, Bețișor Andrei a telefonat și a solicitat că mai are nevoie de 2000 euro. Văzînd aceasta a telefonat prietena sa pe nume Turculeț Svetlana și a comunicat să ia de la ea bani în sumă de 2000 euro și să-i transmită lui Bețișor Andrei. În primăvara anului 2009, data precisă nu o ține minte a fost telefonată de către Bețișor Andrei, care a comunicat că îi expediază prin intermediul „Western Union” primul venit din afacere în sumă de 1000 euro. După aceasta Bețișor Andrei a dispărut și la apeluri nu mai răspundea. În luna august 2009, fiind în Republica Moldova s-a întîlnit cu Bețișor Andrei care a scris o recipisă precum că se obligă să restituie banii în sumă de 15000 euro în timp de un an de zile. Această recipisă a fost scrisă cu scopul achitării datoriilor create, din motiv că banii transmiși lui Bețișor Andrei au fost împrumutați de la prietenii aflați în Portugalia. Ulterior Bețișor Andrei a dispărut din nou și datele 10 lui de contact deja nu le cunoștea din motiv că ultimul a vîndut apartamentul din str. Alecu Russo mun. Chișinău. Menționează faptul că, Bețișor Andrei la primirea banilor a expediat în adresa ei careva recipise, referitor la faptul că a primit bani, insă aceste recipise nu s-au păstrat din motiv că a schimbat locul de trai și recipisele posibil au fost aruncate sau deteriorate; - declarațiile martorului Bețișor Silvia, date în primă instanță și citite în conformitate cu prevederile articolului 371, alin.(l), pct. 2) Cod de procedură penală, în care se arată, că in anul 2008, fostul soț, Bețișor Andrei, a împrumutat de la o persoană pe nume Maricica în baza recipisei, cu o dobîndă de 7%, suma de aproximativ 8000 - 9000 euro, pentru desfasurarea unei afaceri de confectionare a mobilei. Afacerea a fost initiată, dar nu a reușit. In perioada anului 2009, Bețișor Andrei, a restituit o parte din împrumut și anume suma de 1000 euro. Cunoaște că în luna martie a restituit cet. Gorcea Maria suma de 500 Euro si 500 dolari SUA. - procesul-verbal de confruntare din 01.04.2014 între partea vătămată Gorcea Maria și Bețișor Andrei.(f.d. 167-171, vol.I); - procesul-verbal de examinare prin care au fost examinate copiile actelor de la ..Western Union” prin care a fost stabilit faptul că Gorcea Maria a expediat cet. Bețișor Andrei bani în sumă de 8000 euro. (f.d. 19, vol.I); - ordonanța de anexare a documentelor, prin care au fost anexate la cauza penală copiile cererilor de expediere a banilor prin intermediul „Western Union” de către Gorcea Maria către Bețișor Andrei. (f.d. 20, vol.I); - ordonanța de anexare a documentelor, prin care au fost anexate la cauza penală răspunsurile de la băncile comerciale din Republica Moldova, referitor la faptul dacă Bețișor Andrei a primit careva bani prin intermediul „Western Union”. (f.d. 99, vol.I); - plîngerea cet. Gorcea Maria (f.d. 9, vol.I); - copia recipisei din 03 aprilie 2014 prin care partea vătămată confirmă că a primit suma de 500 euro si 500 dolari de la Meleca Veronica, sotia lui Betisor Andrei (f.d. 217,vol. I); - copia deciziei din 11 martie 2008 privind înregistrarea întreprinderii individuale „BEȚIȘOR ANDREI”. (f.d. 224, vol.I); copia deciziei din 10 martie 2008 privind fondarea întreprinderii individuale „BEȚIȘOR ANDREI”. (f.d. 225, vol.I); - copia contractului de leasing financiar din 05 septembrie 2008 (f.d. 237-242, vol.I). Referindu-se la motivul că în cadrul urmăririi penale în unele acte procesuale (f.d. 3, 163, vol. I) s-au indicat greșit „data de pornire a urmăririi penale, art. 217 alin. (2) Cod penal”, Colegiul penal lărgit constată că s-au admis erori materiale neînsemnate, care nu duc la nulitatea actelor și nu pot influența schimbarea soluției corect adoptate de către instanța de apel. 11 Colegiul penal lărgit conchide că la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsă, instanța de apel a luat în considerație prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și, pe această linie de idei, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de faptul, că printre altele, pedeapsa are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane. S-a evidențiat, că inculpatul nu are antecedente penale; circumstanțe agravante nu au fost constatate în cauza dată. În acest context, a fost considerată oportună pedeapsa cu închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita activități financiare, în limitele prevăzute de sancțiunea art. 190 alin.(5) Cod penal. Astfel, nu se confirmă temeiurile pentru recurs invocate – pct. 6), 12) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală și art. 6 din CEDO și recursul ordinar declarat de avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Prin urmare, recursul ordinar declarat de către avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece nici unul din temeiurile invocate pentru recurs, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Albu Vasile în numele inculpatului Meleca (Bețișor) Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2015, în cauza penală privindu-1 pe Meleca (Bețișor) Andrei Pavel, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Alerguș Constantin 12
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.