1ra-1278/2015 — art. 371 al.2 lit.b, 187 al.2 lit. b,e,f CP

1ra-1278/2015 — art. 371 al.2 lit.b, 187 al.2 lit. b,e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1278/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare împotriva sentinței Judecătoriei Militare din 30

decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie

2015, declarate de avocații Corina Stratan și Medeleanu Roman, în privința

inculpaților

Obriște Serafim Ilie, născut la 15

august 1994, originar și locuitor al s. Elizavetovca, r-nul

Ungheni, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Ciortescu Dumitru Dumitru, născut

la 11 aprilie 1992, originar și locuitor al s. Tătărești, r-nul

Cahul, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 11 septembrie - 30 decembrie 2014,

în instanța de apel: 29 ianuarie - 11 iunie 2015,

în instanța de recurs: 20 august - 18 noiembrie 2015.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani 6 luni

închisoare și în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare.

1

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 30 decembrie 2014.

Ciortescu Dumitru a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce

constituie 10.000 lei și în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu

amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 30 decembrie 2014.

Prin aceeași sentință, a fost condamnat și Zoină Andrei, dar în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

Motorizată, soldații Ciortescu Dumitru, Zoină Andrei și Obriște Serafim, au comis

dezertarea săvârșită de mai multe persoane în următoarele circumstanțe.

La 10 iulie 2014, aproximativ ora 10.00, soldatul Zoină A., în urma înțelegerii

prealabile cu soldatul Ciortescu D., urmărind scopul eschivării de la serviciul militar,

au părăsit unitatea militară Brigada 2 Infanterie Motorizată, dislocată în mun.

Chișinău, str. V. Lupu 37, și au plecat la Spitalul clinic militar central, dislocat în

mun. Chișinău, str. V. Lupu 32, unde s-au întâlnit cu soldatul Obriște S., care se afla

la SCMC la tratament, și care urmărind scopul eschivării de la serviciul militar a

aderat la acțiunile soldaților Ciortescu D. și Zoină A., părăsind locul îndeplinirii

serviciului militar.

Soldații Zoină A., Ciortescu D. și Obriște S. s-au aflat ilegal în afara unității

până la 10 iulie 2014, aproximativ ora 20.00, când s-au prezentat benevol la locul de

serviciu și respectiv în unitatea militară.

În afară de aceasta, aflându-se ilegal în afara unității, Ciortescu D. și Obriște S.

au săvârșit infracțiunea de jaf în următoarele circumstanțe.

La 10 iulie 2014, aproximativ ora 16.00, Ciortescu D., fiind în stare de

ebrietate și acționând de comun acord cu Obriște S., în timp ce se aflau pe marginea

traseului la ieșirea din or. Hîncești, urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor altei

persoane, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Duhnovschi T.,

cauzându-i multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare

și inferioare, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, și i-au sustras în mod

deschis gentuța în valoare de 100 lei, în care se aflau bani în sumă de 150 euro (care

la ziua comiterii infracțiunii constituiau 2868 lei), un telefon mobil ”Nokia” în

valoare de 300 lei, registrator auto de model ”Alpine” în valoare de 400 lei, două

card-uri de memorie în valoare de 100 lei, buletin de identitate și card BC ,,Banca de

Economii”, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă totală de

4068 lei.

Instanța a reținut că inculpatul Ciortescu D. a recunoscut parțial vina și a

declarat că la 10 iulie 2014, în jurul orelor 10.00, împreună cu Zoină A. și Obriște S.,

după ce s-au schimbat în ținută civilă, samavolnic au părăsit unitatea militară. Au

consumat bere și vin împreună cu Duhnovschi T., care a chemat un taxi. Au coborât

în câmp, unde Duhnovschi T. și-a satisfăcut pe el necesitățile fiziologice. El s-a

2

enervat și i-a aplicat o lovitură cu palma peste față, după care și Obriște S. l-a lovit.

Duhnovschi T. a căzut jos, iar el cu Obriște S. s-au urcat în taxi și au plecat. Au

observat că gentuța lui Duhnovschi T. a rămas în mașină între scaunul șoferului și cel

al pasagerului. A hotărât să ia gentuța cu scopul de a o întoarce acestuia înapoi. Nu a

avut intenția să sustragă ceva din ea. În unitate când a ajuns, s-a schimbat în uniformă

militară, iar hainele civile și gentuța le-a lăsat în ascunziș, după care a plecat în

subunitate.

Inculpatul Obriște S. a recunoscut parțial vina și a dat declarații similare,

inclusiv că Ciortescu D. s-a enervat și l-a lovit pe Duhnovschi T. Atunci i-a aplicat și

el o lovitură de la care Duhnovschi T. a căzut jos. După ce i-a mai aplicat o lovitură

cu piciorul, s-au urcat în mașină și au plecat, iar pe Duhnovschi T. l-au lăsat acolo.

Totodată vina inculpaților este dovedită prin probele administrate.

Astfel, martorul Ciocoi Ilie a declarat că i-a cerut lui Zoină A. să arate locul pe

unde au dezertat. Ultimul i-a arătat încăperea unde și-au schimbat ținutele și au lăsat

lucrurile. În prezența soldatului Vicev, șefului de gardă și soldatului Zoină A., din

încăperea dată a fost ridicată o gentuță, ținuta militară a soldatului Zoină A., o

pereche de bocani, un rucsac și haine civile ce-i aparțineau lui Ciortescu D. În

prezența lui Zoină și Vicev, Croitor C. a deschis gentuța, care din spusele lui Zoină

A. aparținea boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D. În

gentuță au depistat un buletin de identitate cu fișa de însoțire, un registrator pentru

mașini, 2 telefoane mobile, cabluri, sim-card. Surse bănești în gentuță nu erau.

Martorul Croitor Cornel a declarat că Zoină A. i-a condus în încăperea unde se

aflau bunurile materiale. Acolo au depistat o gentuță mică de culoare închisă în care

era un buletin de identitate, 2 telefoane mobile, încărcător pentru telefon mobil,

cartele sim și cabluri USB, o ținută militară și haine civile. Bani în gentuță nu s-au

găsit. A doua zi a aflat și despre soldatul Obriște S.

Martorii Bortă Eduard și Bruma Ion au relevat că la 10.07.2014 erau implicați

în serviciu de patrulare și a depistat partea vătămată pe marginea drumului la ieșirea

din Hîncești. Cînd l-au dus la spital, acesta a comunicat că persoanele din taxi l-au

bătut și i-au luat geanta, în care avea acte și 150 euro.

Martorul Repețchii Vitalii a declarat că activează în calitate de șofer la

serviciul de taxi „14222”. Trei persoane au ieșit din mașină - inculpații Ciortescu D.,

Obriște S. și cealaltă persoană, iar Zoină A. a rămas în mașină dormind. Peste 10

minute cei doi inculpați s-au întors, iar la întrebarea lui unde e a treia persoană, au

spus că acela rămâne acolo, după care au continuat deplasarea. Persoana care a

coborât din mașină cu inculpații avea cu sine o gentuță, iar când inculpații s-au urcat

în mașină, nu a văzut la ei nicio gentuță. În Chișinău, inculpații au coborât și i-au

achitat călătoria. Nu a observat gentuța la nici unul din ei.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 919 din 14 iulie 2014, în

proba de sânge de la Obriște S. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,36 g/l.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 921 din 14 iulie 2014, în

proba de sânge de la Ciortescu D. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,78 g/l.

În corespundere cu raportul de constatare medico-legală nr. 920 din 14 iulie

2014, în proba de sânge de la Zoină A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,42

g/l.

3

Potrivit ordinului comandantului interimar al Brigăzii 2 infanterie motorizată

nr. 339 din 18.07.2014, soldații Ciortescu D., Zoină A. și Obriște S. au fost

sancționați disciplinar cu câte 5 zile de arest, pentru absența nemotivată din unitatea

militară la 10.07.2014 și consumarea băuturilor alcoolice

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 204 D din 17 iulie 2014, la

Duhnovschi T. s-au constatat: multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței,

membrelor superioare și inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunii

traumatice cu obiect contondent dur sau lovite de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele indicate în ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății

mai mult de 6 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

Potrivit procesului-verbal de ridicare din 10.07.2014, la aceeași dată,

aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I. împreună cu șeful gărzii locotenent Croitor

C. și militarul de gardă soldat Vicev E. s-au deplasat la postul nr. 2 a gărzii nr. 1, în

ograda poligonului redus de artilerie a Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde, din

spusele soldatului Zoină A., au fost lăsate bunuri materiale după întoarcerea din

părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiectele

depistate se numără și o geantă de mână de culoare sură în care se aflau următoarele

obiecte: telefon mobil de model „Nokia - 5130 c2”, telefon mobil de model

„Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon mobil „Samsung”, căști - 2

perechi, video registrator „Alpine”, husă pentru video registrator, buletin de identitate

pe numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă de însoțire RAAC nr. 0536361

ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor Duhnovschi nr. 676608507638119,

husă pentru acte, agendă de culoare neagră, baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM

Orange, cartelă de memorie „Sandisk”, cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări

„Winston”, lanț de culoare albă, rupt. Procesul-verbal este semnat de maiorul Ciocoi

I., locotenentul Cornel C., locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și soldații

Ciortescu D. și Zoină A.

Asupra capătului de acuzare privind jaful, instanța a reținut că inculpații în

cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată au explicat diferit cele întâmplate

între ei și partea vătămată. Mai mult, declarațiile lor nu coroborează și contravin cu

probele administrate.

Instanța a conchis că declarațiile lui Ciortescu D. și Obriște S. nu sunt veridice

și nu reflectă circumstanțele care au avut loc în realitate în partea ce ține de acuzarea

în comiterea infracțiunii de jaf. În așa mod inculpații au încercat să-și amelioreze

situația și să inducă instanța în eroare la stabilirea adevărului.

Astfel, din declarațiile martorului Repețchii V. reiese că partea vătămată

Duhnovschi T. când a coborât din mașină împreună cu inculpații Ciortescu D. și

Obriște S., avea cu sine geantă, la mașină revenind și urcându-se doar inculpații.

Cu toate că partea vătămată Duhnovschi T. nu a fost audiat în instanța de

judecată, pe motiv că a decedat la 09.09.2014, acesta le-a comunicat martorilor Bortă

E. și Brumă I. că a fost maltratat de persoanele din mașina cu care se deplasau, după

care ei l-au deposedat de geanta cu lucrurile personale, inclusiv și de bani în valoare

de 150 euro.

4

În cadrul efectuării recunoașterii persoanei după fotografie, partea vătămată

Duhnovschi T. a recunoscut persoanele care la 10.07.2014 l-au maltratat și l-au

deposedat de gentuța cu lucrurile personale, aceștia fiind inculpații Ciortescu D. și

Obriște S.

Faptul, că Duhnovschi T. a arătat în timpul recunoașterii și la Zoină A. ca la

persoană care a participat la jaf, nu influențează învinuirea înaintată inculpaților

Ciortescu D. și Obriște S. și nu este un motiv de a pune la îndoială alte acte

procedurale în privința lui Ciortescu D. și Obriște S.

Din declarațiile martorilor Ciocoi I. și Croitor C. rezultă că geanta cu lucrurile

personale ale lui Duhnovschi T. a fost depistată și ridicată în aceeași zi într-o

încăpere din apropierea postului nr. 2 din Brigada 2 Infanterie Motorizată, iar la

ascunziș i-a condus inculpatul Zoină A., care le-a și comunicat că geanta îi aparține

boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D.

La fel, martorii Bortă E. și Brumă I. au declarat că atunci când partea vătămată

Duhnovschi T. a deschis geanta ca să le prezinte actele de identitate pentru a-i

întocmi procesul-verbal cu privire la contravenție, au observat în ea pastile, un

telefon mobil, pâine și salam, iar după primirea semnalului despre maltratarea unei

persoane s-au deplasat la locul indicat și au văzut, că persoana maltratată deja nu era,

fiind transportată la spital, însă la locul faptei au observat anume acea bucată de

salam, care anterior o văzu-se în geanta lui Duhnovschi T., după care indiciu au

presupus că persoana bătută și cea căruia i-au întocmit proces-verbal poate fi una și

aceeași. Deplasându-se la spitalul de urgență, acest lucru s-a confirmat. În discuție,

Duhnovschi T. le-a indicat, că persoanele cu care el se deplasa în automobil l-au

bătut și i-au luat geanta în care avea bunuri materiale.

În afară de aceasta, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

10.07.2014, la locul depistării părții vătămate Duhnovschi T., a fost observată în

iarbă o bucată de salam cu o lungime de 10 cm., care a fost recunoscută de martorii

Bortă E. și Brumă I. ca fiind anume aceea ce aceștia au văzut-o în geanta lui

Duhnovschi T. în momentul întocmirii procesului-verbal contravențional. Respectiv,

este exclus faptul invocat de inculpați, că la coborâre din automobil Duhnovschi T. a

lăsat geanta în automobil și în momentul maltratării acesta nu avea la sine geanta.

În urma cercetării cazului, instanța de judecată nu a constatat motive sau

circumstanțe care ar putea pune la îndoială declarațiile martorilor Repețchii V., Bortă

E. și Brumă I.. Deci, versiunea inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. și a apărătorilor

acestora, precum că partea vătămată Duhnovschi T. a lăsat geanta în mașină, iar

inculpații la coborâre au luat-o cu scopul de a o restitui părții vătămate, nu și-a găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești, ci invers este complet combătută prin

probele administrate.

Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca dezertare, adică părăsirea unității militare, locului de serviciu în scopul

eschivării de la serviciul militar, săvârșită de mai multe persoane cu statut de militar.

La fel, instanța a încadrat acțiunile inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. în

baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f), Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței

5

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal,

că inculpații au recunoscut parțial vina, nu au antecedente penale, infracțiunile

comise sunt grave, fiind săvârșite în stare de ebrietate alcoolică, că în cazul dezertării

este afectată ordinea de exercitare a serviciului militar și disciplina militară,

respectarea strictă a cărei constituie condiția principală de asigurare a capacității de

luptă a Forțelor Armate, iar în cazul jafului sunt afectate relațiile sociale cu privire la

posesie și deținerea bunurilor mobile.

Obriște S. la locul serviciului militar este caracterizat satisfăcător. Atitudinea

față de serviciul militar este conștiincioasă, având simțul responsabilității. Către

îndeplinirea obligațiilor de serviciu se atârnă neconștiincios. Are o disciplină

satisfăcătoare. Sistematic își perfecționează nivelul de cunoștințe. Acordă atenția

cuvenită la observațiile superiorilor și însușirea armamentului din dotare.

Regulamentele militare le cunoaște satisfăcător, în situații dificile se orientează rapid.

Poate fi ușor influențat de alte persoane. La observațiile superiorilor reacționează

corect.

Ciortescu D. la locul serviciului militar se caracterizează negativ. Ordinele și

misiunile comandanților le execută cu abateri. Nu posedă deprinderi practice

necesare pentru activitatea de serviciu. Obligațiunile de serviciu, regulamentele

militare și actele normative le cunoaște nesatisfăcător. În situații dificile se orientează

greu, la observațiile comandanților reacționează cu întârziere.

Conform extrasului din fișa de serviciu, pe parcursul satisfacerii serviciului

militar inculpații Obriște S. și Ciortescu D. au câte o sancțiune disciplinară și nici o

mențiune.

Inculpații Ciortescu D. și Obriște S. au comis o faptă prejudiciabilă de părăsire

a unității militare în scopul eschivării de la serviciul militar, iar perioada de timp a

dezertării a constituit circa 10 ore. Ei s-au întors de sine stătător în unitate.

Inculpatul Ciortescu D. anterior a fost atras la răspundere penală pentru o

infracțiune similară, astfel prin sentința Judecătoriei Militare din 07.05.2014 a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de dezertare și amendat penal cu 375

unități convenționale, ceea ce constituie 7500 lei, amendă achitată la 06.06.2014.

Pedeapsa aplicată nu și-a atins scopul reeducării inculpatului Ciortescu D. și

aproximativ peste 1 lună de zile acesta comite o altă infracțiune de dezertare.

Astfel, instanța a concluzionat că reeducarea și corectarea inculpaților poate

avea loc numai prin izolarea lor de societate.

rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Obriște S. să fie achitat pe

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal

să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Apelantul a indicat că la pronunțarea sentinței instanța nu a acordat suficientă

importanță prevederilor art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, aplicându-i inculpatului Obriște

S. o pedeapsă prea aspră.

Instanța nu a ținut cont de scopul și motivul faptei, că Obriște S. a acceptat

propunerea camarazilor săi, care l-au vizitat în timp ce el se afla la tratament la

6

Spitalul Militar Central, neavând scopul de a se eschiva de la serviciul militar. La fel,

instanța a ignorat rolul pasiv al acestuia în comiterea infracțiunii, comportamentul în

timpul și după consumarea infracțiunii, că regretă fapta, a recunoscut vinovăția și s-a

căit, este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale și a fost sancționat disciplinar

pentru aceeași faptă. Totodată, instanța nu a ținut cont de principiul umanismului, că

condamnându-l pe Obriște S. la închisoare nu i-a acordat șansa de a beneficia de o

pedeapsă condiționată, de a se integra cu drepturi depline în societate și de a

îndreptăți încrederea acordată de lege.

Datele privind sustragerea deschisă a bunurilor de la Duhnovschi T. nu pot fi

puse la baza sentinței de condamnare, ori nu au fost verificate în ședința de judecată,

instanța eronat concluzionând că Obriște S. a sustras în mod deschis bunurile

persoanei.

Potrivit legii, sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.

187 Cod penal se consideră fapta ce derulează în prezența proprietarului sau altui

posesor, ori în prezența unor persoane străine, vinovatul fiind conștient că persoanele

prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au

întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni.

Astfel, nu a fost prezentată nici o probă directă care demonstrează că Obriște S.

a sustras aceste bunuri.

Instanța nu a combătut alegațiile inculpatului prin care susține că nu l-a jefuit

pe Duhnovschi T., nu avea motive de a-i sustrage bunurile, cunoscând că acesta nu

dispune de careva bunuri de preț care să-i prezinte interes.

3.1 A declarat apel și avocatul Roman Plămădeală, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Ciortescu D. să fie achitat

pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod

penal să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal.

Apelantul a invocat că condamnarea lui Ciortescu D. în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, nu este întemeiată pe probe directe și concludente, care i-ar

dovedi vinovăția în comiterea infracțiunii imputate. Partea acuzării nu a prezentat

probe care ar confirma că inculpatul a avut scopul și intenția directă de a sustrage

bunurile materiale menționate.

Principala probă de acuzare sunt declarațiile martorului Repețchii V. care nu

pot fi puse la baza sentinței de condamnare, nefiind obiective.

Referitor la depistarea gentuței într-o încăpere din apropierea postului nr. 2 din

Brigada 2 Infanterie Motorizată, Ciortescu D. a explicat că în timpul deplasării spre

Chișinău a observat că gentuța lui Duhnovschi T. se afla în mașină între scaunul

șoferului și cel al pasagerului. La Chișinău când au ajuns, a luat sacoșa cu mâncare

din mașină și a hotărât să ia și gentuța lui Duhnovschi T. fără a avea intenția să o

sustragă, unicul scop era de a-i întoarce gentuța acestuia.

Instanța de fond s-a expus asupra poziției invocate de partea acuzării, ignorând

declarațiile inculpatului, care combat concluziile instanței de judecată că ultimul ar fi

avut motiv de a săvârși infracțiunea în cauză.

La individualizarea pedepsei instanța nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, incorect a ajuns la concluzia privind

7

imposibilitatea aplicării unei pedepse nonprivative de libertate, în mărimea solicitată,

luând în considerație că inculpatul a recunoscut vina integral, s-a căit și are o vârstă

tânără.

Nu au fost stabilite motive că nu este rațional ca față de Ciortescu D. să fie

aplicate prevederilor art. 90 Cod penal, or realizarea scopului pedepsei penale, este

posibilă fără privarea ultimului de libertate.

2015, apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit situația de fapt și

vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.

Astfel, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal este dovedită prin probele administrate și anume:

declarațiile martorilor Ciocoi I., Croitor C., Zoină G., Bortă E., Repețchii V. și

Brumă I.;

raportul de constatare medico-legală nr. 919 din 14 iulie 2014, potrivit căruia

în proba de sânge de la Obriște S. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,36 g/l;

raportul de constatare medico-legală nr. 921 din 14 iulie 2014 potrivit căruia în

proba de sânge de la Ciortescu D. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,78 g/l;

raportul de constatare medico-legală nr. 920 din 14 iulie 2014, potrivit căruia

în proba de sânge de la Zoină A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,42 g/l;

ordinul comandantului interimar al Brigăzii 2 infanterie motorizată nr. 339 din

18 iulie 2014, conform căruia soldații Ciortescu D., Zoină A. și Obriște S., pentru

absență nemotivată din unitatea militară la 10 iulie 2014 și consumarea băuturilor

alcoolice au fost sancționați disciplinar cu câte 5 zile de arest;

raportul de expertiză medico-legală nr. 24D din 17 iulie 2014, conform căruia

în baza documentelor medicale pe numele lui Duhnovschi T. la acesta s-au constatat

multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare și

inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunilor traumatice cu obiect

contondent dur sau lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate în

ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și se

consideră vătămări neînsemnate;

procesul-verbal de ridicare din 10 iulie 2014, din care se constată că la 10 iulie

2014, aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I. împreună cu șeful gărzii, locotenent

Croitor C. și militarul de gardă, soldat Vicev E. s-au deplasat la postul nr. 2 al gărzii

nr. 1, în ograda poligonului redus de artilerie a Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde

din spusele soldatului Zoină A. au fost lăsate bunuri materiale după întoarcerea din

părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiecte

depistate se numără și o geantă de mână de culoare sură în care se aflau următoarele

obiecte: telefon mobil de model „Nokia - 5130 c2”, telefon mobil de model

„Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon mobil „Samsung”, căști 2 perechi,

video registrator „Alpine”, husă pentru video registrator, buletin de identitate pe

numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă de însoțire RAAC nr. 0536361

ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor Duhnovschi nr. 676608507638119,

husă pentru acte, agendă de culoare neagră, baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM

8

Orange, cartelă de memorie „Sandisk”, cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări

„Winston”, lanț de culoare albă rupt. Procesul-verbal este semnat de maiorul Ciocoi

I., locotenentul Croitoru C., locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și

soldații Ciortescu D. și Zoină A.

Reieșind din probele descrise, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și de art. 371 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a fost dovedită pe deplin.

Argumentele inculpaților privind nevinovăția lor de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, nu și-au găsit confirmare.

Vina lor a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate, date în

cadrul urmăririi penale, cât și prin declarațiile martorilor Ciocoi I., Croitor C., Bortă

E., Repețchii V., Brumă I., care coraborează între ele și care reflectă cu certitudine

circumstanțele și împrejurările în care a fost comisă fapta.

Martorul Repețchii V. a confirmat faptul că partea vătămată Duhnovschi T. a

coborât din mașină, împreună cu inculpații Ciortescu D., Obriște S., iar Zoină A. a

rămas în mașină dormind. Peste 10 minute cei doi inculpați s-au întors, iar la

întrebarea lui unde e a treia persoană, aceștia i-au spus că acela rămâne acolo, după

care au continuat deplasarea. Persoana care a coborât din mașină cu inculpații avea

cu sine o gentuță.

Cu toate că partea vătămată Duhnovschi T. nu a fost audiat în instanța de

judecată, acesta le-a comunicat martorilor Bortă E. și Brumă I. că a fost maltratat de

persoanele din mașina cu care se deplasau, după care aceștia l-au deposedat de geanta

cu lucrurile personale, inclusiv și de bani în valoare de 150 euro. Totodată, în cadrul

efectuării recunoașterii persoanei după fotografie, partea vătămată Duhnovschi T. a

recunoscut persoanele care la 10.07.2014 l-au maltratat și l-au deposedat de gentuța

cu lucrurile personale, aceștia fiind Ciortescu D. și Obriște S.

Mai mult, martorii Ciocoi I. și Croitor C. au declarat că geanta cu lucrurile

personale ale lui Duhnovschi T. a fost depistată și ridicată în aceeași zi într-o

încăpere din apropierea postului nr. 2 din Brigada 2 Infanterie Motorizată, iar la

ascunziș i-a condus inculpatul Zoină A., care le-a și comunicat că geanta îi aparține

boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D.

Cât privește versiunea inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. și a apărătorilor

acestora, precum că partea vătămată Duhnovschi T. a lăsat geanta în mașină, iar

inculpații la coborâre au luat-o cu scopul de a o restitui părții vătămate, nu și-a găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești, ci invers este complet combătută prin

probele cercetate.

Probele administrate coroborează între ele și nu sunt dubii sau divergențe între

declarațiile părții vătămate și a martorilor.

Argumentele avocaților în apelurile declarate au fost deja obiectul cercetării în

instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea în instanța de apel, sentința fiind una

legală motivată și întemeiată.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpații au comis două infracțiuni grave, că în cazul dezertării este

afectată ordinea de exercitare a serviciului militar și disciplina militară, respectarea

strictă a cărei constituie condiția principală de asigurare a capacității de luptă a

9

Forțelor Armate, iar în cazul jafului sunt afectate relațiile sociale cu privire la posesie

și deținerea bunurilor mobile, că inculpații nu au antecedente penale, au săvârșit

infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică, concluzionând corect că reeducarea și

corectarea lor va avea loc numai prin izolarea de societate.

inculpatului Ciortescu D., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că instanțele inferioare greșit au pus la baza condamnării

declarațiile martorului Repețchii V., care nu a fost audiat în ședința de judecată în

instanța de apel, fiind neglijat dreptul la apărare al inculpatului, neexistând mai mult

nici o probă referitor la latura subiectivă și latura obiectivă a componenței infracțiunii

date.

Acuzarea nu a prezentat probe ce ar dovedi existența tuturor elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în acțiunile

inculpaților Ciortescu D. și Obriște S.

Martorul Repețchii V. a declarat că atunci când inculpații Ciortescu D. și

Obriște S. au urcat în mașină nu a văzut la ei nicio gentuță, acuzarea neprezentând

alte probe care ar confirma faptul însușirii de către Ciortescu D. a bunurilor altei

persoane.

Astfel, la baza hotărârii de condamnare nu au fost puse probele cercetate în

instanța de judecată, nefiind respectate prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură

penală, prioritate având probele administrate la urmărirea penală cu grave încălcări

procesuale.

Organul de urmărire penală nu a prezentat probe care să înlăture îndoielile,

existând doar presupuneri în privința vinovăției lui Ciortescu D.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10),

11), 12) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blânde.

5.1 Avocatul Corina Stratan la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul Obriște S. să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar

în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de

libertate.

Recurentul a indicat că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită, conform

prevederilor art. 385 alin. (10) Cod de procedură penală, versiunea inculpaților

Obriște S. și Ciortescu D. nefiind combătută de către instanța de apel.

Acordarea credibilității declarațiilor lui Duhnovschi T., care nu a fost audiat în

ședința de judecată, nefiind avertizat de tragere la răspundere penală pentru declarații

10

mincinoase și care nu pot fi verificate, din motiv că este decedat, nu este justificată și

nu poate sta la baza unei condamnări penale, neavând calitate de probe.

Totodată, gentuța de culoare gri nu a fost depistată la Obriște S., nefiind

confirmată prin probe nici versiunea că partea vătămată a avut 150 euro. Martorul

Bortă E., fiind în serviciul de patrulare în acea zi, a oprit taxiul și la prezentarea

actelor Duhnovschi T. a deschis geanta, însă nu a confirmat cu certitudine că avea

bani. Martorul Repețchii V. la fel nu a putut confirma dacă avea sau nu bani în geantă

partea vătămată, precum nici faptul sustragerii deschise a genții.

Instanța de judecată nu a ținut cont că partea vătămată în cadrul urmăririi

penale a declarat că nu Obriște i-a sustras geanta, ci Ciortescu. La fața locului era

Zoină și Obriște.

În acest context, deși versiunea sustragerii deschise nu a fost combătută pe

deplin cu declarațiile condamnaților Obriște, Ciortescu și Zoină, că partea vătămată

și-a lăsat geanta în taxi și Ciortescu a luat-o să o returneze, instanța de judecată nu a

ținut cont de faptul că partea vătămată nici nu a indicat că Obriște ar fi comis fapta

imputată.

Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, deoarece în audierea din data de

30 iulie 2014, acesta a declarat că deja Zoină a rămas în taxi, iar el împreună cu

Ciortescu și Obriște au ieșit din taxi și Ciortescu i-a sustras geanta, circumstanță pe

care a invocat-o și în audierea anterioară.

Astfel, lipsa sursei, decesul părții vătămate care n-a reușit să fie audiată în

cadrul judecării pricinii, duce la lipsa probei de bază, restul celor invocate nu creează

decât sursa unor presupuneri, fără forță probantă ce ar putea sta la baza unei

condamnări.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 75

Cod penal, că Obriște S. este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale, a

recunoscut fapta și s-a căit.

Arestul aplicat în calitate de sancțiune disciplinară l-a făcut să conștientizeze

natura faptelor sale, reeducarea și corectarea lui fiind posibilă prin aplicarea unei

pedepse nonprivative de libertate.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea lui Obriște S., de rolul

pasiv al vinovatului în comiterea infracțiunii, de comportamentul acestuia în timpul și

după comiterea infracțiunii, însoțit de căința sinceră, regretul puternic, vârsta tânără,

urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9),

12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În primul rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

11

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect se reține că recursul declarat de avocatul Medeleanu Roman

este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11), 12) Cod de procedură penală -

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blânde, persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru

aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea

pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a

intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de

lege, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța

de apel și care ar fi esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă

de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a

afectat soluția instanței, că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o

altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, că

persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă

sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost

înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a

faptei în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens (pct. 5 din decizie).

La fel, recursul declarat de avocata Corina Stratan este fondat în drept pe art.

427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, inculpatul a fost condamnat

pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită (pct. 5.1 din decizie).

Însă, în recursul dat, încălcând prevederile de drept menționate supra, nu este

indicat asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de

apel și care ar fi esența circumstanțelor că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă

care nu este prevăzută de legea penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

12

greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz, fiind omisă în

totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5.1 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc

condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursurile ordinare ale avocaților cu circumstanțe în fapt și în

drept, care le-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în

recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.

În sensul vizat se reține că motivele specificate în recursul ordinar al

avocatului Corina Stratan și reproduse la pct. 5.1 din prezenta decizie că: ,,Instanța

de judecată nu a ținut cont că partea vătămată în cadrul urmăririi penale a declarat

că nu Obriște i-a sustras geanta, ci Ciortescu. La fața locului erau Zoină și Obriște.

În acest context, deși versiunea sustragerii deschise nu a fost combătută pe deplin cu

declarațiile condamnaților Obriște, Ciortescu și Zoină, că partea vătămată și-a lăsat

geanta în taxi și Ciortescu a luat-o să o returneze, instanța de judecată nu a ținut

cont de faptul că partea vătămată nici nu a indicat că Obriște ar fi comis fapta

imputată. Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, deoarece în audierea din

data de 30 iulie 2014, acesta a declarat că deja Zoină a rămas în taxi, iar el

împreună cu Ciortescu și Obriște au ieșit din taxi și Ciortescu i-a sustras geanta,

circumstanță pe care a invocat-o și în audierea anterioară. Astfel, lipsa sursei,

decesul părții vătămate care n-a reușit să fie audiată în cadrul judecării pricinii,

duce la lipsa probei de bază, restul celor invocate nu creează decât sursa unor

presupuneri, fără forță probantă ce ar putea sta la baza unei condamnări. Ținând

cont de circumstanțele cauzei, personalitatea lui Obriște S., de rolul pasiv al

vinovatului în comiterea infracțiunii, de comportamentul acestuia în timpul și după

comiterea infracțiunii, însoțit de căința sinceră, regretul puternic, vârsta tânără,

urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal”,

nu au fost invocate și în apel (v. 2 f.d. 206, pct. 3, 5.1 din decizie).

Prin urmare, recursul ordinar în acest sens nu are niciun suport legal.

În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comisă de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei se atestă că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților,

13

încadrarea juridică a acțiunilor lor și pedeapsa aplicată acestora, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

martorilor Ciocoi I., Croitor C., Zoină G., Bortă E., Repețchii V. și Brumă I., raportul

de expertiză medico-legală nr. 24D din 17 iulie 2014, conform căruia la Duhnovschi

T. s-au constatat multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor

superioare și inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunilor traumatice cu

obiect contondent dur sau lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate

în ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și se

consideră vătămări neînsemnate; procesul-verbal de ridicare din 10 iulie 2014, din

care se constată că la 10 iulie 2014, aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I.

împreună cu șeful gărzii, locotenent Croitor C. și militarul de gardă, soldat Vicev E.

s-au deplasat la postul nr. 2 al gărzii nr. 1, în ograda poligonului redus de artilerie a

Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde din spusele soldatului Zoină A. au fost lăsate

bunuri materiale după întoarcerea din părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților

Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiecte depistate se numără și o geantă de mână de

culoare sură în care se aflau următoarele obiecte: telefon mobil de model „Nokia -

5130 c2”, telefon mobil de model „Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon

mobil „Samsung”, căști 2 perechi, video registrator „Alpine”, husă pentru video

registrator, buletin de identitate pe numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă

de însoțire RAAC nr. 0536361 ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor

Duhnovschi nr. 676608507638119, husă pentru acte, agendă de culoare neagră,

baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM Orange, cartelă de memorie „Sandisk”,

cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări „Winston”, lanț de culoare albă rupt.

Procesul - verbal este semnat de maiorul Ciocoi I., locotenentul Croitoru C.,

locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și soldații Ciortescu D. și Zoină A.,

fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în

apelurile de pe rol.

La stabilirea pedepsei instanțele de fond și de apel just și argumentat au ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și

în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpaților în corespundere cu prevederile legale (v. 2 f.d. 185, v. 3 f.d. 14, pct. 2, 4 din

decizie).

14

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și menționate la

pct. 5. și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanțele au apreciat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel

pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe,

care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de

orice suport legal.

Pe lângă aceasta, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja

obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens (pct. 2, 4, 5, 5.1 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO

(hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au

fost întrunite elementele infracțiunii, că s-au aplicat inculpaților pedepse

individualizate conform prevederilor legale, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică corectă, că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate, ele urmează

a fi declarate inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

15

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Corina Stratan și

Medeleanu Roman, împotriva sentinței Judecătoriei Militare din 30 decembrie 2014

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2015, în privința

inculpaților Obriște Serafim Ilie și Ciortescu Dumitru Dumitru, deoarece sunt vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 decembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

16