1ra-1278/2015 — art. 371 al.2 lit.b, 187 al.2 lit. b,e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Militare din 30 decembrie 2014, Obriște Serafim a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani 6 luni închisoare și în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare. 1 În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 30 decembrie 2014. Ciortescu Dumitru a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei și în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 30 decembrie 2014. Prin aceeași sentință, a fost condamnat și Zoină Andrei, dar în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.

Instanța de fond a constatat că militarii în termen ai Brigăzii 2 Infanterie Motorizată, soldații Ciortescu Dumitru, Zoină Andrei și Obriște Serafim, au comis dezertarea săvârșită de mai multe persoane în următoarele circumstanțe. La 10 iulie 2014, aproximativ ora 10.00, soldatul Zoină A., în urma înțelegerii prealabile cu soldatul Ciortescu D., urmărind scopul eschivării de la serviciul militar, au părăsit unitatea militară Brigada 2 Infanterie Motorizată, dislocată în mun. Chișinău, str. V. Lupu 37, și au plecat la Spitalul clinic militar central, dislocat în mun. Chișinău, str. V. Lupu 32, unde s-au întâlnit cu soldatul Obriște S., care se afla la SCMC la tratament, și care urmărind scopul eschivării de la serviciul militar a aderat la acțiunile soldaților Ciortescu D. și Zoină A., părăsind locul îndeplinirii serviciului militar. Soldații Zoină A., Ciortescu D. și Obriște S. s-au aflat ilegal în afara unității până la 10 iulie 2014, aproximativ ora 20.00, când s-au prezentat benevol la locul de serviciu și respectiv în unitatea militară. În afară de aceasta, aflându-se ilegal în afara unității, Ciortescu D. și Obriște S. au săvârșit infracțiunea de jaf în următoarele circumstanțe. La 10 iulie 2014, aproximativ ora 16.00, Ciortescu D., fiind în stare de ebrietate și acționând de comun acord cu Obriște S., în timp ce se aflau pe marginea traseului la ieșirea din or. Hîncești, urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor altei persoane, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Duhnovschi T., cauzându-i multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare și inferioare, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, și i-au sustras în mod deschis gentuța în valoare de 100 lei, în care se aflau bani în sumă de 150 euro (care la ziua comiterii infracțiunii constituiau 2868 lei), un telefon mobil ”Nokia” în valoare de 300 lei, registrator auto de model ”Alpine” în valoare de 400 lei, două card-uri de memorie în valoare de 100 lei, buletin de identitate și card BC ,,Banca de Economii”, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă totală de 4068 lei. Instanța a reținut că inculpatul Ciortescu D. a recunoscut parțial vina și a declarat că la 10 iulie 2014, în jurul orelor 10.00, împreună cu Zoină A. și Obriște S., după ce s-au schimbat în ținută civilă, samavolnic au părăsit unitatea militară. Au consumat bere și vin împreună cu Duhnovschi T., care a chemat un taxi. Au coborât în câmp, unde Duhnovschi T. și-a satisfăcut pe el necesitățile fiziologice. El s-a 2 enervat și i-a aplicat o lovitură cu palma peste față, după care și Obriște S. l-a lovit. Duhnovschi T. a căzut jos, iar el cu Obriște S. s-au urcat în taxi și au plecat. Au observat că gentuța lui Duhnovschi T. a rămas în mașină între scaunul șoferului și cel al pasagerului. A hotărât să ia gentuța cu scopul de a o întoarce acestuia înapoi. Nu a avut intenția să sustragă ceva din ea. În unitate când a ajuns, s-a schimbat în uniformă militară, iar hainele civile și gentuța le-a lăsat în ascunziș, după care a plecat în subunitate. Inculpatul Obriște S. a recunoscut parțial vina și a dat declarații similare, inclusiv că Ciortescu D. s-a enervat și l-a lovit pe Duhnovschi T. Atunci i-a aplicat și el o lovitură de la care Duhnovschi T. a căzut jos. După ce i-a mai aplicat o lovitură cu piciorul, s-au urcat în mașină și au plecat, iar pe Duhnovschi T. l-au lăsat acolo. Totodată vina inculpaților este dovedită prin probele administrate. Astfel, martorul Ciocoi Ilie a declarat că i-a cerut lui Zoină A. să arate locul pe unde au dezertat. Ultimul i-a arătat încăperea unde și-au schimbat ținutele și au lăsat lucrurile. În prezența soldatului Vicev, șefului de gardă și soldatului Zoină A., din încăperea dată a fost ridicată o gentuță, ținuta militară a soldatului Zoină A., o pereche de bocani, un rucsac și haine civile ce-i aparțineau lui Ciortescu D. În prezența lui Zoină și Vicev, Croitor C. a deschis gentuța, care din spusele lui Zoină A. aparținea boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D. În gentuță au depistat un buletin de identitate cu fișa de însoțire, un registrator pentru mașini, 2 telefoane mobile, cabluri, sim-card. Surse bănești în gentuță nu erau. Martorul Croitor Cornel a declarat că Zoină A. i-a condus în încăperea unde se aflau bunurile materiale. Acolo au depistat o gentuță mică de culoare închisă în care era un buletin de identitate, 2 telefoane mobile, încărcător pentru telefon mobil, cartele sim și cabluri USB, o ținută militară și haine civile. Bani în gentuță nu s-au găsit. A doua zi a aflat și despre soldatul Obriște S. Martorii Bortă Eduard și Bruma Ion au relevat că la 10.07.2014 erau implicați în serviciu de patrulare și a depistat partea vătămată pe marginea drumului la ieșirea din Hîncești. Cînd l-au dus la spital, acesta a comunicat că persoanele din taxi l-au bătut și i-au luat geanta, în care avea acte și 150 euro. Martorul Repețchii Vitalii a declarat că activează în calitate de șofer la serviciul de taxi „14222”. Trei persoane au ieșit din mașină - inculpații Ciortescu D., Obriște S. și cealaltă persoană, iar Zoină A. a rămas în mașină dormind. Peste 10 minute cei doi inculpați s-au întors, iar la întrebarea lui unde e a treia persoană, au spus că acela rămâne acolo, după care au continuat deplasarea. Persoana care a coborât din mașină cu inculpații avea cu sine o gentuță, iar când inculpații s-au urcat în mașină, nu a văzut la ei nicio gentuță. În Chișinău, inculpații au coborât și i-au achitat călătoria. Nu a observat gentuța la nici unul din ei. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 919 din 14 iulie 2014, în proba de sânge de la Obriște S. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,36 g/l. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 921 din 14 iulie 2014, în proba de sânge de la Ciortescu D. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,78 g/l. În corespundere cu raportul de constatare medico-legală nr. 920 din 14 iulie 2014, în proba de sânge de la Zoină A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,42 g/l. 3 Potrivit ordinului comandantului interimar al Brigăzii 2 infanterie motorizată nr. 339 din 18.07.2014, soldații Ciortescu D., Zoină A. și Obriște S. au fost sancționați disciplinar cu câte 5 zile de arest, pentru absența nemotivată din unitatea militară la 10.07.2014 și consumarea băuturilor alcoolice Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 204 D din 17 iulie 2014, la Duhnovschi T. s-au constatat: multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare și inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunii traumatice cu obiect contondent dur sau lovite de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Potrivit procesului-verbal de ridicare din 10.07.2014, la aceeași dată, aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I. împreună cu șeful gărzii locotenent Croitor C. și militarul de gardă soldat Vicev E. s-au deplasat la postul nr. 2 a gărzii nr. 1, în ograda poligonului redus de artilerie a Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde, din spusele soldatului Zoină A., au fost lăsate bunuri materiale după întoarcerea din părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiectele depistate se numără și o geantă de mână de culoare sură în care se aflau următoarele obiecte: telefon mobil de model „Nokia - 5130 c2”, telefon mobil de model „Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon mobil „Samsung”, căști - 2 perechi, video registrator „Alpine”, husă pentru video registrator, buletin de identitate pe numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă de însoțire RAAC nr. 0536361 ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor Duhnovschi nr. 676608507638119, husă pentru acte, agendă de culoare neagră, baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM Orange, cartelă de memorie „Sandisk”, cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări „Winston”, lanț de culoare albă, rupt. Procesul-verbal este semnat de maiorul Ciocoi I., locotenentul Cornel C., locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și soldații Ciortescu D. și Zoină A. Asupra capătului de acuzare privind jaful, instanța a reținut că inculpații în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată au explicat diferit cele întâmplate între ei și partea vătămată. Mai mult, declarațiile lor nu coroborează și contravin cu probele administrate. Instanța a conchis că declarațiile lui Ciortescu D. și Obriște S. nu sunt veridice și nu reflectă circumstanțele care au avut loc în realitate în partea ce ține de acuzarea în comiterea infracțiunii de jaf. În așa mod inculpații au încercat să-și amelioreze situația și să inducă instanța în eroare la stabilirea adevărului. Astfel, din declarațiile martorului Repețchii V. reiese că partea vătămată Duhnovschi T. când a coborât din mașină împreună cu inculpații Ciortescu D. și Obriște S., avea cu sine geantă, la mașină revenind și urcându-se doar inculpații. Cu toate că partea vătămată Duhnovschi T. nu a fost audiat în instanța de judecată, pe motiv că a decedat la 09.09.2014, acesta le-a comunicat martorilor Bortă E. și Brumă I. că a fost maltratat de persoanele din mașina cu care se deplasau, după care ei l-au deposedat de geanta cu lucrurile personale, inclusiv și de bani în valoare de 150 euro. 4 În cadrul efectuării recunoașterii persoanei după fotografie, partea vătămată Duhnovschi T. a recunoscut persoanele care la 10.07.2014 l-au maltratat și l-au deposedat de gentuța cu lucrurile personale, aceștia fiind inculpații Ciortescu D. și Obriște S. Faptul, că Duhnovschi T. a arătat în timpul recunoașterii și la Zoină A. ca la persoană care a participat la jaf, nu influențează învinuirea înaintată inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. și nu este un motiv de a pune la îndoială alte acte procedurale în privința lui Ciortescu D. și Obriște S. Din declarațiile martorilor Ciocoi I. și Croitor C. rezultă că geanta cu lucrurile personale ale lui Duhnovschi T. a fost depistată și ridicată în aceeași zi într-o încăpere din apropierea postului nr. 2 din Brigada 2 Infanterie Motorizată, iar la ascunziș i-a condus inculpatul Zoină A., care le-a și comunicat că geanta îi aparține boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D. La fel, martorii Bortă E. și Brumă I. au declarat că atunci când partea vătămată Duhnovschi T. a deschis geanta ca să le prezinte actele de identitate pentru a-i întocmi procesul-verbal cu privire la contravenție, au observat în ea pastile, un telefon mobil, pâine și salam, iar după primirea semnalului despre maltratarea unei persoane s-au deplasat la locul indicat și au văzut, că persoana maltratată deja nu era, fiind transportată la spital, însă la locul faptei au observat anume acea bucată de salam, care anterior o văzu-se în geanta lui Duhnovschi T., după care indiciu au presupus că persoana bătută și cea căruia i-au întocmit proces-verbal poate fi una și aceeași. Deplasându-se la spitalul de urgență, acest lucru s-a confirmat. În discuție, Duhnovschi T. le-a indicat, că persoanele cu care el se deplasa în automobil l-au bătut și i-au luat geanta în care avea bunuri materiale. În afară de aceasta, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2014, la locul depistării părții vătămate Duhnovschi T., a fost observată în iarbă o bucată de salam cu o lungime de 10 cm., care a fost recunoscută de martorii Bortă E. și Brumă I. ca fiind anume aceea ce aceștia au văzut-o în geanta lui Duhnovschi T. în momentul întocmirii procesului-verbal contravențional. Respectiv, este exclus faptul invocat de inculpați, că la coborâre din automobil Duhnovschi T. a lăsat geanta în automobil și în momentul maltratării acesta nu avea la sine geanta. În urma cercetării cazului, instanța de judecată nu a constatat motive sau circumstanțe care ar putea pune la îndoială declarațiile martorilor Repețchii V., Bortă E. și Brumă I.. Deci, versiunea inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. și a apărătorilor acestora, precum că partea vătămată Duhnovschi T. a lăsat geanta în mașină, iar inculpații la coborâre au luat-o cu scopul de a o restitui părții vătămate, nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, ci invers este complet combătută prin probele administrate. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca dezertare, adică părăsirea unității militare, locului de serviciu în scopul eschivării de la serviciul militar, săvârșită de mai multe persoane cu statut de militar. La fel, instanța a încadrat acțiunile inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f), Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței 5 nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, că inculpații au recunoscut parțial vina, nu au antecedente penale, infracțiunile comise sunt grave, fiind săvârșite în stare de ebrietate alcoolică, că în cazul dezertării este afectată ordinea de exercitare a serviciului militar și disciplina militară, respectarea strictă a cărei constituie condiția principală de asigurare a capacității de luptă a Forțelor Armate, iar în cazul jafului sunt afectate relațiile sociale cu privire la posesie și deținerea bunurilor mobile. Obriște S. la locul serviciului militar este caracterizat satisfăcător. Atitudinea față de serviciul militar este conștiincioasă, având simțul responsabilității. Către îndeplinirea obligațiilor de serviciu se atârnă neconștiincios. Are o disciplină satisfăcătoare. Sistematic își perfecționează nivelul de cunoștințe. Acordă atenția cuvenită la observațiile superiorilor și însușirea armamentului din dotare. Regulamentele militare le cunoaște satisfăcător, în situații dificile se orientează rapid. Poate fi ușor influențat de alte persoane. La observațiile superiorilor reacționează corect. Ciortescu D. la locul serviciului militar se caracterizează negativ. Ordinele și misiunile comandanților le execută cu abateri. Nu posedă deprinderi practice necesare pentru activitatea de serviciu. Obligațiunile de serviciu, regulamentele militare și actele normative le cunoaște nesatisfăcător. În situații dificile se orientează greu, la observațiile comandanților reacționează cu întârziere. Conform extrasului din fișa de serviciu, pe parcursul satisfacerii serviciului militar inculpații Obriște S. și Ciortescu D. au câte o sancțiune disciplinară și nici o mențiune. Inculpații Ciortescu D. și Obriște S. au comis o faptă prejudiciabilă de părăsire a unității militare în scopul eschivării de la serviciul militar, iar perioada de timp a dezertării a constituit circa 10 ore. Ei s-au întors de sine stătător în unitate. Inculpatul Ciortescu D. anterior a fost atras la răspundere penală pentru o infracțiune similară, astfel prin sentința Judecătoriei Militare din 07.05.2014 a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de dezertare și amendat penal cu 375 unități convenționale, ceea ce constituie 7500 lei, amendă achitată la 06.06.2014. Pedeapsa aplicată nu și-a atins scopul reeducării inculpatului Ciortescu D. și aproximativ peste 1 lună de zile acesta comite o altă infracțiune de dezertare. Astfel, instanța a concluzionat că reeducarea și corectarea inculpaților poate avea loc numai prin izolarea lor de societate.

Avocatul Leonid Chirtoacă a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Obriște S. să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a indicat că la pronunțarea sentinței instanța nu a acordat suficientă importanță prevederilor art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, aplicându-i inculpatului Obriște S. o pedeapsă prea aspră. Instanța nu a ținut cont de scopul și motivul faptei, că Obriște S. a acceptat propunerea camarazilor săi, care l-au vizitat în timp ce el se afla la tratament la 6 Spitalul Militar Central, neavând scopul de a se eschiva de la serviciul militar. La fel, instanța a ignorat rolul pasiv al acestuia în comiterea infracțiunii, comportamentul în timpul și după consumarea infracțiunii, că regretă fapta, a recunoscut vinovăția și s-a căit, este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale și a fost sancționat disciplinar pentru aceeași faptă. Totodată, instanța nu a ținut cont de principiul umanismului, că condamnându-l pe Obriște S. la închisoare nu i-a acordat șansa de a beneficia de o pedeapsă condiționată, de a se integra cu drepturi depline în societate și de a îndreptăți încrederea acordată de lege. Datele privind sustragerea deschisă a bunurilor de la Duhnovschi T. nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, ori nu au fost verificate în ședința de judecată, instanța eronat concluzionând că Obriște S. a sustras în mod deschis bunurile persoanei. Potrivit legii, sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art. 187 Cod penal se consideră fapta ce derulează în prezența proprietarului sau altui posesor, ori în prezența unor persoane străine, vinovatul fiind conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni. Astfel, nu a fost prezentată nici o probă directă care demonstrează că Obriște S. a sustras aceste bunuri. Instanța nu a combătut alegațiile inculpatului prin care susține că nu l-a jefuit pe Duhnovschi T., nu avea motive de a-i sustrage bunurile, cunoscând că acesta nu dispune de careva bunuri de preț care să-i prezinte interes. 3.1 A declarat apel și avocatul Roman Plămădeală, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Ciortescu D. să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a invocat că condamnarea lui Ciortescu D. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, nu este întemeiată pe probe directe și concludente, care i-ar dovedi vinovăția în comiterea infracțiunii imputate. Partea acuzării nu a prezentat probe care ar confirma că inculpatul a avut scopul și intenția directă de a sustrage bunurile materiale menționate. Principala probă de acuzare sunt declarațiile martorului Repețchii V. care nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, nefiind obiective. Referitor la depistarea gentuței într-o încăpere din apropierea postului nr. 2 din Brigada 2 Infanterie Motorizată, Ciortescu D. a explicat că în timpul deplasării spre Chișinău a observat că gentuța lui Duhnovschi T. se afla în mașină între scaunul șoferului și cel al pasagerului. La Chișinău când au ajuns, a luat sacoșa cu mâncare din mașină și a hotărât să ia și gentuța lui Duhnovschi T. fără a avea intenția să o sustragă, unicul scop era de a-i întoarce gentuța acestuia. Instanța de fond s-a expus asupra poziției invocate de partea acuzării, ignorând declarațiile inculpatului, care combat concluziile instanței de judecată că ultimul ar fi avut motiv de a săvârși infracțiunea în cauză. La individualizarea pedepsei instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, incorect a ajuns la concluzia privind 7 imposibilitatea aplicării unei pedepse nonprivative de libertate, în mărimea solicitată, luând în considerație că inculpatul a recunoscut vina integral, s-a căit și are o vârstă tânără. Nu au fost stabilite motive că nu este rațional ca față de Ciortescu D. să fie aplicate prevederilor art. 90 Cod penal, or realizarea scopului pedepsei penale, este posibilă fără privarea ultimului de libertate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2015, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Astfel, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal este dovedită prin probele administrate și anume: declarațiile martorilor Ciocoi I., Croitor C., Zoină G., Bortă E., Repețchii V. și Brumă I.; raportul de constatare medico-legală nr. 919 din 14 iulie 2014, potrivit căruia în proba de sânge de la Obriște S. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,36 g/l; raportul de constatare medico-legală nr. 921 din 14 iulie 2014 potrivit căruia în proba de sânge de la Ciortescu D. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,78 g/l; raportul de constatare medico-legală nr. 920 din 14 iulie 2014, potrivit căruia în proba de sânge de la Zoină A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,42 g/l; ordinul comandantului interimar al Brigăzii 2 infanterie motorizată nr. 339 din 18 iulie 2014, conform căruia soldații Ciortescu D., Zoină A. și Obriște S., pentru absență nemotivată din unitatea militară la 10 iulie 2014 și consumarea băuturilor alcoolice au fost sancționați disciplinar cu câte 5 zile de arest; raportul de expertiză medico-legală nr. 24D din 17 iulie 2014, conform căruia în baza documentelor medicale pe numele lui Duhnovschi T. la acesta s-au constatat multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare și inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunilor traumatice cu obiect contondent dur sau lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și se consideră vătămări neînsemnate; procesul-verbal de ridicare din 10 iulie 2014, din care se constată că la 10 iulie 2014, aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I. împreună cu șeful gărzii, locotenent Croitor C. și militarul de gardă, soldat Vicev E. s-au deplasat la postul nr. 2 al gărzii nr. 1, în ograda poligonului redus de artilerie a Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde din spusele soldatului Zoină A. au fost lăsate bunuri materiale după întoarcerea din părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiecte depistate se numără și o geantă de mână de culoare sură în care se aflau următoarele obiecte: telefon mobil de model „Nokia - 5130 c2”, telefon mobil de model „Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon mobil „Samsung”, căști 2 perechi, video registrator „Alpine”, husă pentru video registrator, buletin de identitate pe numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă de însoțire RAAC nr. 0536361 ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor Duhnovschi nr. 676608507638119, husă pentru acte, agendă de culoare neagră, baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM 8 Orange, cartelă de memorie „Sandisk”, cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări „Winston”, lanț de culoare albă rupt. Procesul-verbal este semnat de maiorul Ciocoi I., locotenentul Croitoru C., locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și soldații Ciortescu D. și Zoină A. Reieșind din probele descrise, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și de art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită pe deplin. Argumentele inculpaților privind nevinovăția lor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, nu și-au găsit confirmare. Vina lor a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate, date în cadrul urmăririi penale, cât și prin declarațiile martorilor Ciocoi I., Croitor C., Bortă E., Repețchii V., Brumă I., care coraborează între ele și care reflectă cu certitudine circumstanțele și împrejurările în care a fost comisă fapta. Martorul Repețchii V. a confirmat faptul că partea vătămată Duhnovschi T. a coborât din mașină, împreună cu inculpații Ciortescu D., Obriște S., iar Zoină A. a rămas în mașină dormind. Peste 10 minute cei doi inculpați s-au întors, iar la întrebarea lui unde e a treia persoană, aceștia i-au spus că acela rămâne acolo, după care au continuat deplasarea. Persoana care a coborât din mașină cu inculpații avea cu sine o gentuță. Cu toate că partea vătămată Duhnovschi T. nu a fost audiat în instanța de judecată, acesta le-a comunicat martorilor Bortă E. și Brumă I. că a fost maltratat de persoanele din mașina cu care se deplasau, după care aceștia l-au deposedat de geanta cu lucrurile personale, inclusiv și de bani în valoare de 150 euro. Totodată, în cadrul efectuării recunoașterii persoanei după fotografie, partea vătămată Duhnovschi T. a recunoscut persoanele care la 10.07.2014 l-au maltratat și l-au deposedat de gentuța cu lucrurile personale, aceștia fiind Ciortescu D. și Obriște S. Mai mult, martorii Ciocoi I. și Croitor C. au declarat că geanta cu lucrurile personale ale lui Duhnovschi T. a fost depistată și ridicată în aceeași zi într-o încăpere din apropierea postului nr. 2 din Brigada 2 Infanterie Motorizată, iar la ascunziș i-a condus inculpatul Zoină A., care le-a și comunicat că geanta îi aparține boschetarului cu care au servit vin și pe care i-a luat-o Ciortescu D. Cât privește versiunea inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. și a apărătorilor acestora, precum că partea vătămată Duhnovschi T. a lăsat geanta în mașină, iar inculpații la coborâre au luat-o cu scopul de a o restitui părții vătămate, nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, ci invers este complet combătută prin probele cercetate. Probele administrate coroborează între ele și nu sunt dubii sau divergențe între declarațiile părții vătămate și a martorilor. Argumentele avocaților în apelurile declarate au fost deja obiectul cercetării în instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea în instanța de apel, sentința fiind una legală motivată și întemeiată. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că inculpații au comis două infracțiuni grave, că în cazul dezertării este afectată ordinea de exercitare a serviciului militar și disciplina militară, respectarea strictă a cărei constituie condiția principală de asigurare a capacității de luptă a 9 Forțelor Armate, iar în cazul jafului sunt afectate relațiile sociale cu privire la posesie și deținerea bunurilor mobile, că inculpații nu au antecedente penale, au săvârșit infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică, concluzionând corect că reeducarea și corectarea lor va avea loc numai prin izolarea de societate.

Avocatul Roman Medeleanu a declarat recurs ordinar, în numele inculpatului Ciortescu D., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat că instanțele inferioare greșit au pus la baza condamnării declarațiile martorului Repețchii V., care nu a fost audiat în ședința de judecată în instanța de apel, fiind neglijat dreptul la apărare al inculpatului, neexistând mai mult nici o probă referitor la latura subiectivă și latura obiectivă a componenței infracțiunii date. Acuzarea nu a prezentat probe ce ar dovedi existența tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în acțiunile inculpaților Ciortescu D. și Obriște S. Martorul Repețchii V. a declarat că atunci când inculpații Ciortescu D. și Obriște S. au urcat în mașină nu a văzut la ei nicio gentuță, acuzarea neprezentând alte probe care ar confirma faptul însușirii de către Ciortescu D. a bunurilor altei persoane. Astfel, la baza hotărârii de condamnare nu au fost puse probele cercetate în instanța de judecată, nefiind respectate prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, prioritate având probele administrate la urmărirea penală cu grave încălcări procesuale. Organul de urmărire penală nu a prezentat probe care să înlăture îndoielile, existând doar presupuneri în privința vinovăției lui Ciortescu D. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 11), 12) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. 5.1 Avocatul Corina Stratan la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Obriște S. să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar în baza art. 371 alin. (2) lit. b) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. Recurentul a indicat că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită, conform prevederilor art. 385 alin. (10) Cod de procedură penală, versiunea inculpaților Obriște S. și Ciortescu D. nefiind combătută de către instanța de apel. Acordarea credibilității declarațiilor lui Duhnovschi T., care nu a fost audiat în ședința de judecată, nefiind avertizat de tragere la răspundere penală pentru declarații 10 mincinoase și care nu pot fi verificate, din motiv că este decedat, nu este justificată și nu poate sta la baza unei condamnări penale, neavând calitate de probe. Totodată, gentuța de culoare gri nu a fost depistată la Obriște S., nefiind confirmată prin probe nici versiunea că partea vătămată a avut 150 euro. Martorul Bortă E., fiind în serviciul de patrulare în acea zi, a oprit taxiul și la prezentarea actelor Duhnovschi T. a deschis geanta, însă nu a confirmat cu certitudine că avea bani. Martorul Repețchii V. la fel nu a putut confirma dacă avea sau nu bani în geantă partea vătămată, precum nici faptul sustragerii deschise a genții. Instanța de judecată nu a ținut cont că partea vătămată în cadrul urmăririi penale a declarat că nu Obriște i-a sustras geanta, ci Ciortescu. La fața locului era Zoină și Obriște. În acest context, deși versiunea sustragerii deschise nu a fost combătută pe deplin cu declarațiile condamnaților Obriște, Ciortescu și Zoină, că partea vătămată și-a lăsat geanta în taxi și Ciortescu a luat-o să o returneze, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că partea vătămată nici nu a indicat că Obriște ar fi comis fapta imputată. Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, deoarece în audierea din data de 30 iulie 2014, acesta a declarat că deja Zoină a rămas în taxi, iar el împreună cu Ciortescu și Obriște au ieșit din taxi și Ciortescu i-a sustras geanta, circumstanță pe care a invocat-o și în audierea anterioară. Astfel, lipsa sursei, decesul părții vătămate care n-a reușit să fie audiată în cadrul judecării pricinii, duce la lipsa probei de bază, restul celor invocate nu creează decât sursa unor presupuneri, fără forță probantă ce ar putea sta la baza unei condamnări. La stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, că Obriște S. este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta și s-a căit. Arestul aplicat în calitate de sancțiune disciplinară l-a făcut să conștientizeze natura faptelor sale, reeducarea și corectarea lui fiind posibilă prin aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate. Ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea lui Obriște S., de rolul pasiv al vinovatului în comiterea infracțiunii, de comportamentul acestuia în timpul și după comiterea infracțiunii, însoțit de căința sinceră, regretul puternic, vârsta tânără, urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. 11 Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că recursul declarat de avocatul Medeleanu Roman este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din decizie). Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, că persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5 din decizie). La fel, recursul declarat de avocata Corina Stratan este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5.1 din decizie). Însă, în recursul dat, încălcând prevederile de drept menționate supra, nu este indicat asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică 12 greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5.1 din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale avocaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În sensul vizat se reține că motivele specificate în recursul ordinar al avocatului Corina Stratan și reproduse la pct. 5.1 din prezenta decizie că: ,,Instanța de judecată nu a ținut cont că partea vătămată în cadrul urmăririi penale a declarat că nu Obriște i-a sustras geanta, ci Ciortescu. La fața locului erau Zoină și Obriște. În acest context, deși versiunea sustragerii deschise nu a fost combătută pe deplin cu declarațiile condamnaților Obriște, Ciortescu și Zoină, că partea vătămată și-a lăsat geanta în taxi și Ciortescu a luat-o să o returneze, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că partea vătămată nici nu a indicat că Obriște ar fi comis fapta imputată. Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, deoarece în audierea din data de 30 iulie 2014, acesta a declarat că deja Zoină a rămas în taxi, iar el împreună cu Ciortescu și Obriște au ieșit din taxi și Ciortescu i-a sustras geanta, circumstanță pe care a invocat-o și în audierea anterioară. Astfel, lipsa sursei, decesul părții vătămate care n-a reușit să fie audiată în cadrul judecării pricinii, duce la lipsa probei de bază, restul celor invocate nu creează decât sursa unor presupuneri, fără forță probantă ce ar putea sta la baza unei condamnări. Ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea lui Obriște S., de rolul pasiv al vinovatului în comiterea infracțiunii, de comportamentul acestuia în timpul și după comiterea infracțiunii, însoțit de căința sinceră, regretul puternic, vârsta tânără, urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal”, nu au fost invocate și în apel (v. 2 f.d. 206, pct. 3, 5.1 din decizie). Prin urmare, recursul ordinar în acest sens nu are niciun suport legal. În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comisă de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților, 13 încadrarea juridică a acțiunilor lor și pedeapsa aplicată acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Ciocoi I., Croitor C., Zoină G., Bortă E., Repețchii V. și Brumă I., raportul de expertiză medico-legală nr. 24D din 17 iulie 2014, conform căruia la Duhnovschi T. s-au constatat multiple excoriații și edeme posttraumatice a feței, membrelor superioare și inferioare, leziuni care au fost produse în urma acțiunilor traumatice cu obiect contondent dur sau lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, leziuni ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și se consideră vătămări neînsemnate; procesul-verbal de ridicare din 10 iulie 2014, din care se constată că la 10 iulie 2014, aproximativ ora 21.30, maiorul Ciocoi I. împreună cu șeful gărzii, locotenent Croitor C. și militarul de gardă, soldat Vicev E. s-au deplasat la postul nr. 2 al gărzii nr. 1, în ograda poligonului redus de artilerie a Brigăzii 2 infanterie motorizată, unde din spusele soldatului Zoină A. au fost lăsate bunuri materiale după întoarcerea din părăsire samavolnică, ce aparțin soldaților Ciortescu D. și Zoină A. Printre obiecte depistate se numără și o geantă de mână de culoare sură în care se aflau următoarele obiecte: telefon mobil de model „Nokia - 5130 c2”, telefon mobil de model „Samsung GT - c3300i”, încărcător pentru telefon mobil „Samsung”, căști 2 perechi, video registrator „Alpine”, husă pentru video registrator, buletin de identitate pe numele Duhnovschi Tudor, seria A 03075407, fișă de însoțire RAAC nr. 0536361 ruptă în 2 bucăți, card de plată pe numele Tudor Duhnovschi nr. 676608507638119, husă pentru acte, agendă de culoare neagră, baterie pentru telefon mobil, cartelă SIM Orange, cartelă de memorie „Sandisk”, cartelă de memorie 32 Mb, pachet de țigări „Winston”, lanț de culoare albă rupt. Procesul - verbal este semnat de maiorul Ciocoi I., locotenentul Croitoru C., locotenentul major Florea A., soldatul Vicev E. și soldații Ciortescu D. și Zoină A., fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol. La stabilirea pedepsei instanțele de fond și de apel just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale (v. 2 f.d. 185, v. 3 f.d. 14, pct. 2, 4 din decizie). 14 Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și menționate la pct. 5. și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Pe lângă aceasta, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2, 4, 5, 5.1 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, că s-au aplicat inculpaților pedepse individualizate conform prevederilor legale, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 15 D E C I D E : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Corina Stratan și Medeleanu Roman, împotriva sentinței Judecătoriei Militare din 30 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2015, în privința inculpaților Obriște Serafim Ilie și Ciortescu Dumitru Dumitru, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 decembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 16