2r-206/26 — Încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale și recalcularea consumului serviciilor locativ-comunale pentru deservirea blocului locativ, transportarea deșeurilor

La 22 martie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Livservcom”, (în continuare S.R.L. „Livservcom”), în procedura falimentului, reprezentată de avocatul Sorin Corceac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Socolov cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale în sumă de 9348,62 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1500 de lei.

La 14 iunie 2021, Nicolai Socolov, a depus acțiune reconvențională, ulterior concretizată împotriva S.R.L. „Livservcom”, în procedura falimentului, privind recalcularea consumului serviciilor locativ-comunale pentru deservirea blocului locativ, transportarea deșeurilor.

Prin încheierea din 21 septembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea S.R.L. „Livservcom”, în procedura falimentului de renunțare la acțiune, a dispus încetarea procesului civil intentat împotriva lui Socolov Nicolai privind încasarea datoriei pentru serviciile locativ- comunale, cu consecința imposibilității unei noi adresări în judecată având același obiect și aceleași temeiuri împotriva aceluiași pârât, și a încasat de la Nicolai Socolov în beneficiul statului suma de 280,45 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat de Nicolai Socolov, fiind casată încheierea din 21 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și remisă cauza spre rejudecare în prima instanță, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 25 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis renunțarea S.R.L. „Livservcom”, în procedura falimentului la acțiunea principală, a încetat procesul în această parte, a respins cererea de scoatere de pe rol a cererii reconvenționale formulate de Nicolai Socolov și a dispus continuarea judecării acesteia.

Prin hotărârea din 26 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Nicolai Socolov (f.d.140). 1

La 31 martie 2025, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii sale reconvenționale (f.d142).

Prin încheierea din 16 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Nicolai Socolov împotriva hotărârii 26 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a acordat apelantului Nicolai Socolov un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces și a originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 425 de lei, explicându-i-se că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel va fi restituită (f.d.152-154).

La 15 decembrie 2025, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând scutirea de la plata taxei de stat, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii sale reconvenționale (f.d.159-162).

Prin încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat la depunerea apelului înaintată de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor. S-a acordat apelantului Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor un termen suplimentar – 10 zile calendaristice din momentul recepționării prezentei încheierii pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 425 de lei, explicându-i că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d.163-165).

Prin încheierea din 05 mai 2026 a Curții de Apel Centru, s-a restituit cererea de apel depusă de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor împotriva hotărârii din 26 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.167-169).

La 03 iunie 2026, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de recurs împotriva încheierilor din 30 decembrie 2025 și 05 mai 2026 ale Curții de Apel Centru, solicitând casarea acestora, soluționarea prin decizie a problemei respective și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel (f.d.174-176). 2

În motivarea recursului declarat împotriva încheierilor din 30 decembrie 2025 și 05 mai 2026 ale Curții de Apel Centru, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a susținut că încheierile nominalizate sunt nelegale, întrucât instanța de apel a respins neîntemeiat cererea de scutire de la plata taxei de stat și, în consecință, a restituit cererea de apel fără a examina în mod efectiv argumentele și probele prezentate privind situația sa materială.

Recurentul a invocat faptul că este neangajat, nu dispune de venituri suficiente și beneficiază de asistență juridică garantată de stat, circumstanță care, în opinia sa, confirmă oficial lipsa posibilităților financiare și justifica scutirea de la plata taxei de stat.

La fel, a subliniat că instanța de apel nu a realizat o analiză proporțională a situației sale materiale, nu a motivat corespunzător soluțiile adoptate și nu a răspuns argumentelor esențiale invocate, încălcând astfel dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dreptul de acces efectiv la justiție și dreptul la un proces echitabil garantate de art. 6 CEDO.

La 16 iunie 2026, în adresa reprezentantului S.R.L. „Livservcom”, avocatului Sorin Corceac, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, intimata nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.” 3

Art. 83 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. (2) În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvenţională, cererea de intervenţie principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti, precum şi alte cereri prevăzute la pct.1 din anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 85 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă: „ (1) Scutirile de taxa de stat şi/sau de taxa de timbru sunt prevăzute de pct.1 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 şi se aplică în modul prevăzut de alin.(4) din prezentul articol. (4) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părţi a acesteia şi/sau de plata taxei de timbru, atât în primă instanţă, cât şi în cazul exercitării căilor de atac.”

Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.” 4

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanţa judecătorească ori în o altă organizaţie, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operaţiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de apel se indică: d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, şi/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. 5 (3) Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.”

Art. 3 lit.a) al Legii taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „ Se impune taxă de stat pentru: a) cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs şi alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”

Art. 5 alin. (2) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „(2) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părţi a acesteia şi/sau de plata taxei de timbru pentru intentarea unui proces judiciar civil, a unui proces de contencios administrativ, pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale, precum şi pentru fiecare cerere privind contestarea actelor de executare sau acţiunilor/inacţiunii executorului judecătoresc, atât în primă instanţă, cât şi în cazul exercitării căilor de atac.”

Art. 6 alin. (1)-(3) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „ (1) Taxa de stat se achită în monedă naţională prin transfer, pe cale electronică sau în numerar, în condiţiile legii. În cazul acţiunilor a căror valoare este indicată în valută străină, taxa de stat se achită conform cursului de schimb valutar în vigoare la data plăţii taxei de stat, stabilit de Banca Naţională a Moldovei. (2) Taxa de stat se varsă la bugetul de stat. Taxa de timbru se achită în contul instanţelor de judecată şi se gestionează în conformitate cu art.43 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. (3) Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs şi pentru celelalte cereri prevăzute în anexa nr.1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a copiilor (duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziţie, a copiilor de pe alte documente din dosar, eliberate de instanţa de judecată la solicitarea părţilor sau a altor persoane participante la proces – la primirea lor.”

Pct.1.1.2. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.1.2. Pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de 6 eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, dacă valoarea acțiunii este cuprinsă între 5.001 lei și 50.000 lei, taxa de stat constituie 250 lei, la care se adaugă 4% din valoarea acțiunii ce depășește 5.001 lei”.

Pct. 1.16. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.16. Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor de judecată, inclusiv pentru apelul incident şi cererile de alăturare la apel, cuantumul taxei de stat constituie 85% din taxa de stat achitată în prima instanţă, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 85% din taxa calculată din suma contestată”.

Pct. 1.20 din anexa nr. 2 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.20. Se scutesc de taxa de timbru în instanţa de judecată persoanele fizice care au statut de beneficiar de asistenţă juridică garantată de stat”.

Nota de la Pct. 1 din anexa nr. 2 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „ Notă: În cazurile prevăzute de lege, judecătorul sau instanţa de judecată este în drept să scutească, la cerere, integral sau parţial, persoanele fizice şi juridice de taxa de stat, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea de către acestea a taxei de stat, în funcţie de situaţia lor materială şi de probele prezentate în acest sens.”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-d) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau 7 d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Subsecvent, raportând dispozițiile art. 83 alin. (1)–(3), art. 85 alin. (1) și (4), art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă; art. 3 lit. a), art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (1)–(3) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023; pct. 1.1.2, pct. 1.13 și pct. 1.16 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 213/2023; Nota de la pct. 1 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 213/2023 la circumstanțele cauzei, instanța de recurs conchide temeinicia și legalitatea încheierii din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

În argumentarea concluziei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care reglementează instituția scutirii de la plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, are un caracter dispozitiv, iar beneficiul scutirii nu operează de drept, ci este condiționat de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: (i) invocarea unei stări materiale precare și (ii) susținerea acesteia prin probe corespunzătoare.

Astfel, cererea de scutire este supusă unei condiționări duble: condiție factuală – existența unei stări materiale ce justifică imposibilitatea sau dificultatea plății; și condiție procedurală – prezentarea de probe relevante și suficiente, iar scutirea de la plata taxei este lăsată la aprecierea instanței, care o va acorda „în funcție de situația materială și de probele prezentate”.

Instanţa de recurs relevă că, cererea de scutire trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de probe, care în opinia solicitantului confirmă starea materială și care trebuie să fie relevante (adică să se refere la sursele de venit, cheltuieli esențiale, bunuri deținute și alte obligații financiare), suficiente, care ar permite o evaluare obiectivă a stării materiale, dar și actualizate.

Respectarea condiției de probe actualizate este necesară, întrucât o situație materială este o realitate dinamică și poate fi profund diferită de la o lună la alta. 8

Astfel, în lipsa unor probe recente și concludente, instanța nu poate aplica dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, întrucât ar însemna pronunțarea unei soluții în temeiul unor presupuneri și nu al unor fapte dovedite.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru este legală, întrucât, în lipsa unor probe pertinente, concludente și actuale care să confirme, în mod suficient și în ansamblu, situația materială dificilă invocată de Nicolai Socolov, instanța de apel nu putea face aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, o asemenea soluție urmând a se întemeia pe fapte dovedite, iar nu pe simple afirmații. Or, simpla invocare a faptului că apelantul-recurent este neangajat, nu dispune de venituri și beneficiază de asistență juridică garantată de stat nu este suficientă pentru a justifica scutirea de la plata taxei de stat, aceasta fiind condiționată de prezentarea unui probatoriu care să demonstreze imposibilitatea obiectivă de achitare a taxei.

Totodată, decizia Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, în baza căreia avocatul a fost desemnat, datează din anul 2021, în timp ce cererea de apel a fost depusă în anul 2025, astfel încât apelantului-recurent îi revenea obligația de a demonstra, prin probe actuale, că situația sa materială a rămas neschimbată pe parcursul acestei perioade și că, la momentul exercitării căii de atac, nu dispunea în continuare de resurse financiare suficiente pentru achitarea taxei de stat în cuantum de 425 lei.

În lipsa unor asemenea dovezi, concluzia instanței de apel privind respingerea cererii de scutire de la plata taxei de stat este pe deplin justificată, întrucât materialele cauzei nu demonstrează imposibilitatea obiectivă a apelantului-recurent Nicolai Socolov de a achita această taxă și nici caracterul excesiv sau împovărător al obligației respective în raport cu situația sa patrimonială.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, obligația de plată a taxei de stat și de timbru de către părțile în proces este stabilită de lege și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în Republica Moldova. Instanțele naționale având sarcina de a aprecia într-un caz concret, proporționalitatea și capacitatea justițiabilului de a achita taxele stabilite de lege, în funcție de situația financiară a persoanei, urmărind ca taxele impuse să nu fie de natură de a bloca accesul la justiție.

În continuare, referitor la recursul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor împotriva încheierii din 05 mai 2026 a Curții de Apel Centru, coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 364 alin. (1), art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la 9 faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, date prin încheierea din 30 decembrie 2025 a Curţii de Apel Centru şi respinge argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Or, prin încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat la depunerea apelului înaintată de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor. S-a acordat apelantului Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor un termen suplimentar – 10 zile calendaristice din momentul recepționării prezentei încheierii pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 425 de lei, explicându-i că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d.163-165).

Încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost notificată reprezentantului lui Nicolai Socolov, avocatului Alexei Croitor, prin e-mail, la 15 ianuarie 2026 (f.d.166).

Astfel, având în vedere că la 15 ianuarie 2026, reprezentatul apelantului Nicolai Socolov, avocatul Alexei Croitor, a recepționat copia încheierii din 30 decembrie 2025 a Curţii de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel şi indicaţiile date de instanţa de apel în încheierea nominalizată, însă într-un mod nejustificat, nu a întreprins acţiuni, care ar dovedi intenția de a executa indicațiile date de instanța de apel, deși avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă ignorat de acesta.

Or, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă, în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) și (5) al Codului civil, Nicolai Socolov, urma să prezinte dovada de plată a taxei de stat în sumă de 425 de lei, până la data de 26 ianuarie 2026, inclusiv, deoarece încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost recepționată de către reprezentantul său, avocatul Alexei Croitor, prin intermediul oficiului poștal la 15 ianuarie 2026.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Nicolai Socolov și reprezentantul acestuia, avocatul Alexei Croitor, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, în condițiile în care la 15 ianuarie 2026 a recepționat încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi anume, să depună efortul și diligența indispensabilă, 10 întru îndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel, date prin încheierea din 30 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs constată că recurentului i s-a oferit oportunitatea de a respecta obligațiile procesuale, iar neexecutarea acestora nu poate fi imputată Curții de Apel Centru și nici nu constituie motiv de anulare a încheierii instanței de apel. Drept urmare, argumentele invocate nu pot fi primite, fiind neîntemeiate în drept și în fapt.

Astfel, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, din data notificării copiei încheierii din 30 decembrie 2025 a Curţii de Apel Centru, 15 ianuarie 2026 şi până la data limită pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în sumă de 425 de lei, 26 ianuarie 2026, a avut termen real şi suficient de 10 zile, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale legitime, însă nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenţia de a executa indicaţiile date de instanţa de apel.

Așadar, reiterând dispozițiile coroborate ale art. 10 alin. (1), (2), art.56 alin. (3) și art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, nu a depus diligența necesară în vederea executării în termenul acordat a încheierii din 30 decembrie 2025 a Curţii de Apel Centru.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a restituit apelul declarat de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, în rezultatul nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, Nr.7 din Chișinău557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ş.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 şi SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

Pornind de la cele menționate supra, coroborate cu probele administrate la dosar, instanța de recurs apreciază întemeiată poziţia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel date prin încheierea din 30 decembrie 2025 a 11 Curţii de Apel Centru şi prin urmare, corect a dispus restituirea cererii de apel depuse de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că încheierile instanței de apel sunt legale, iar argumentele invocate de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor sunt declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierile contestate, care fac obiectul prezentului recurs. 70. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă