1ra-187/2015 — art.201/1 al.2 lit.a CP

1ra-187/2015 — art.201/1 al.2 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 187/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de inculpat, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 26 februarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 septembrie 2014, în cauza penală în privința lui

El Abboud Hatem, născut la 02.04.1981,

originar din Liban, domiciliat în mun. Chișinău,

str. Negruzzi, 10, ap.22.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Hatem a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 201/1 alin.(2)

lit.a) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa numită lui El Abboud

Hatem a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Măsura preventivă în privința inculpatului angajamentul de a nu părăsi

localitatea a fost menținută pînă la intrarea sentinței în vigoare.

perioada de timp de la 03 septembrie 2010 pînă la 01 iunie 2012, în timpul

1

căsătoriei cu Bîrsan Victoria, în scopul impunerii voinței și a controlului

personal asupra soției și a copiilor săi minori El Abboud Aiman născut la 13

noiembrie 2004 și El Abboud Adam născut la 15 iulie 2008, în baza

relațiilor ostile formate în rezultatul refuzului cet. Bîrsan V. de a se

conforma unui sistem de valori culturale, etnice, lingvistice și religioase

impuse de soț, sistematic a aplicat față de Bîrsan V., abuz fizic, amenințări

verbale și psihologice, prin maltratare, amenințare cu moartea și cu răfuiala

fizică, provocînd suferințe fizice și psihice în următoarele circumstanțe:

La 03 septembrie 2010, El Abboud Hatem aflîndu-se în apartamentul

nr. 13 din str. Hristo Botev nr.7/3, mun. Chișinău în scopul de a-i interzice

soției sale Bîrsan V. de a frecventa instituția de învățămînt, a lovit-o și i-a

aruncat hainele din apartament, provocîndu-i ultimei dureri fizice și

psihice.

La data de 03 septembrie 2011, aproximativ ora 16.00, cînd Bîrsan V. a

revenit de la universitate la domiciliu, El Abboud Hatem a apucat-o de păr și

a tras-o pe jos prin casă, lovind-o peste cap de mai multe ori, după ce cu

piciorul încălțat o presa la articulațiile călcîiului, provocîndu-i dureri fizice,

apoi a alungat-o afară în hainele de casă fără careva lucruri personale.

Tot El Abboud Hatem la 27 mai 2012, aflîndu-se la domiciliu soției

Bîrsan V., situat pe str. M. Sadoveanu 22, ap. 239 mun. Chișinău și utilizînd

cuvinte agresive, a început să o amenințe cu moartea și cu răzbunarea. În

aceeași perioadă El Abboud Hatem deseori suna și transmitea mesaje

electronice lui Bîrsan V. și rudelor acesteia pe care le amenința cu răfuială

fizică.

La 01 iunie 2012 El Abboud Hatem, aflîndu-se în piața centrală, la locul

de muncă a Victoriei Bîrsan, din motive ostile, a maltratat-o aplicîndu-i mai

multe lovituri cu pumnii în regiunea capului și feței, provocîndu-i conform

raportului de expertiză nr.3034/D din 15 noiembrie 2012 echimoză cu

edem al țesuturilor moi adiacente și excoriații pe față, cauzîndu-i vătămare

neînsemnată.

Tot El Abboud Hatem în perioada de timp de la 03 septembrie 2010

pînă la 01 iunie 2012, a aplicat violență psihică și față de copiii săi minori El

Abboud Aiman născut la 13 noiembrie 2004 și El Abboud Adam născut la 15

iulie 2008, ultimii fiind expuși diferitor situații de abuz, determinate prin

acțiunile violente care au avut loc în familie.

Instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului El Abboud Hatem în

baza art. 201/1 alin.2 lit. a) Cod penal ,,violența în familie, manifestată fizic și

verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei

care a provocat suferință fizică și psihică și prejudiciu moral, acțiuni săvârșite

asupra mai multor membri ai familiei”.

2

Abboud Hatem, care a solicitat casarea acesteia, invocînd următoarele

motive :

- pe parcursul urmăririi penale acesta nu a fost asistat de un translator

și nu a avut posibilitatea să înțeleagă în ce este învinuit. Învinuirea adusă a

înțeles-o doar în instanța de judecată, cînd i-a fost acordată asistența unui

translator;

- procesele verbale de audiere a inculpatului, de comunicare despre

dispunerea expertizei, de comunicare a expertizei, de confruntare,

ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit, sunt afectate de nulitate

absolută;

- dosarul penal conține mai multe acte prezentate în copii xerox, fără a

fi certificate in modul stabilit de lege, care nu pot constitui probe;

- în rechizitoriu inculpatul este pus sub învinuire pentru faptul,

aplicării violenței în familie la data de 03 iunie 2011 – 01 iunie 2012, deși

pentru aceste fapte inculpatul fusese deja sancționat contravențional ce se

confirmă prin procesele verbale și bonurile de plată în original, anexate la

materialele cauzei pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond;

- în apelul depus inculpatul a mai indicat că, nu recunoaște vinovăția sa

deoarece a fost provocat de fosta soție iar el are o atitudine grijulie față de

copiii săi, fapt confirmat prin probele administrate și cercetate în instanța

de fond cum ar fi deciziile pentru protecția copilului în dificultate, potrivit

cărora inculpatul s-a adresat de mai multe ori comisiei pentru protecția

copiilor cu cereri de a i se permite și a i se înlătura obstacolele de a

comunica cu copiii (f. d. 31 și 32).

septembrie 2014, apelul declarat de inculpatul El Abboud Hatem a fost

admis parțial, sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 februarie

2014 a fost casată, și adoptată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care: El Abboud Hatem a fost recunoscut

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (2) lit. a) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui El

Abboud Hatem a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1

(un) an.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat că

cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul

învinuirii dovedesc în întregime vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii încriminate, careva temei de a pune la îndoială veridicitatea

acestor probe nu se atestă, deoarece ele au fost obținute cu respectarea

3

normelor de procedură penală și în ansamblu racordate între ele, combat

incontestabil declarațiile inculpatului El Abboud Hatem și argumentele

invocate în apel.

Astfel instanța de apel a concluzionat că în acțiunile inculpatului sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.201/1

alin.(2) lit. a) Cod penal, deoarece inculpatul a aplicat violența fizică și

psihică în perioada anilor 2010-2012 asupra părții vătămate în prezența

copiilor minori.

Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului în săvîrșirea faptei

constatate este dovedită prin probele administrate în cauza penală, și

anume: declarațiile părții vătămate Bîrsan V., declarațiile martorilor Ciocan

N., Bîrsan I., Șveț E., Coșciuc M., Rotaru-Bîrsan A., Bîrsan T., Nofit I., Rotaru

S., Hassna Z. Totodată în cadrul examinării cauzei în instanțele ierarhic

inferioare au fost cercetate în calitate de probe: raportul de expertiză

medico-legală nr. 3034/D din 15 noiembrie 2012 (f.d.8, Vol.II), raportul de

expertiză psihologică-judiciară ambulatorie din 27 septembrie 2012

(f.d.203, Vol. II), decizii de sancționare din 07 iunie 2011 în baza art. 78

alin.2) Cod contravențional cu amendă în mărime de 25 unități

convenționale (f.d.107, Vol. II) și din 04 iunie 2012 în baza art. 78 alin.2)

Cod contravențional cu amendă în mărime de 25 unități convenționale

(f.d.112, Vol. I), decizia Comisiei pentru protecția copilului în dificultate

nr.42/2 din 01 decembrie 2011 (f.d.32, Vol. I), raportul inspectorului

superior al DCȘIS al BMA din 09 iunie 2011 (f.d.74, V.I), plângerile Victoriei

Bîrsan din 07 iunie 2011 (f.d.77, Vol. I), din 27 aprilie 2012 (f.d.12, Vol. I),

din 08 mai 2012 (f.d.90, Vol. I) și din 03 iunie 2011 (f.d.46, Vol. I),

informația 902 din 01 iunie 2012 (f.d.110, Vol. I), raportul de evaluare

psihologică a copiilor minori El Abboud Aiman și El Abboud Adam (f.d. 195-

198, Vol. I), copia certificatelor medicale pe numele minorilor El Abboud

Aiman și El Abboud Adam (f.d.30, Vol. I).

Instanța de apel a stabilit, că instanța de fond eronat a reținut în

învinuirea inculpatului și episoadele din 03 iunie 2011 și din 01 iunie 2012

deoarece inculpatul a fost sancționat contravențional pentru aceste fapte la

data de 07 iunie 2011 în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional cu amendă

în mărime de 25 unități convenționale și respectiv la data de 06 iunie 2012

în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional cu amendă în mărime de 25

unități convenționale, amenzi pe care inculpatul le-a achitat

Astfel, instanța de apel a concluzionat excluderea din învinuirea lui El

Abboud Hatem episoadele din 03 inie 2011 și din 01 iunie 2012, deoarece

inculpatul a fost sancționat contravențional pentru aceste acțiuni, fapt ce se

confirmă prin procesele - verbale cu privire la contravenție și bonurile de

4

plată în original, anexate la materialele cauzei pe parcursul examinării

cauzei în instanța de judecată.

Instanța de apel a respins argumentul invocat de către apelant precum

că la urmărirea penală nu a fost asistat de un translator și nu a avut

posibilitatea să înțeleagă în ce este învinuit deoarece la materialele

dosarului este anexată recipisa prin care inculpatul indică că, se descurcă

fără translator, iar dacă o să apară necesitatea va solicita un translator.

Totodată, instanța de apel a considerat că nu pot fi admise argumentele

invocate de către inculpatul El Abboud Hatem privind nulitatea actelor

procesuale, deoarece inculpatul considerându-se afectat într-un drept

prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedural îndeplinite de

organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și

la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei,

nu au avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că a

acceptat situația dată. În instanța de fond și în apel, inculpatul a beneficiat

de translator licențiat, în prezența căruia au fost cercetate și verificate toate

probele prezentate de procuror, inculpatul având posibilitate să pună

întrebări și să prezinte probe suplimentare, astfel, fiindu-i asigurat dreptul

la un proces echitabil prevăzut de art.6 CEDO.

Soluționând chestiunea cu privire la stabilirea pedepsei penal

inculpatului El Abboud Hatem, instanța de apel a constatat că la

pronunțarea sentinței instanța de fond a ținut cont de caracterul și gradul

de pericol social al crimei comise de personalitatea inculpatului de

circumstanțele cauzei și întemeiat a ajuns la concluzia, că corectarea și

reeducarea inculpatului El Abboud Hatem va fi posibilă fără izolarea

acestuia de societate, fiind dispusă suspendarea condiționată a pedepsei

aplicate inculpatului conform prevederilor art.90 Cod penal. Excluderea din

învinuire a episoadelor pentru care inculpatul a fost pedepsit a condiționat

necesitatea micșorării pedepsei aplicate inculpatului El Abboud Hatem de

instanța de fond de la 2 ani pînă la 1 ani închisoare cu dispunerea

suspendării condiționate a pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de 1

an conform prevederilor art.90 Cod penal.

inculpatul El Abboud Hatem, care solicită casarea acesteia, precum și a

sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 februarie 2014 cu

dispunerea achitării inculpatului din lipsa componenței infracțiunii în

acțiunile sale.

5.1. În motivarea recursului declarat, se invocă următoarele:

- Instanța de apel corect a exclus din învinuirea inculpatului episoadele

din 03 iunie 2011 și din 01 iunie 2012, deoarece inculpatul a fost deja

5

sancționat contravențional pentru aceste fapte, fapt ce se confirmă prin

procesele verbale cu privire la contravenție și originalele bonurilor de plată

anexate la materialele cauzei penale.

- În opinia recurentului instanța de apel neîntemeiat a respins

argumentele inculpatului privind afectarea drepturilor ultimului de a

beneficia de un translator în legătură cu faptul că el nu posedă limba oficială

și nu a avut în acest mod posibilitate de a se apăra eficient, iar faptul că

inculpatul a beneficiat de translator în instanța de fond și de apel nu

compensează lipsa translatorului în cadrul urmăririi penale. Inculpatul

considerîndu-se lipsit astfel și de dreptul de a contesta hotărîrile organului

de urmărire penală.

- De asemenea în recursul depus se mai indică faptul că inculpatul nu a

săvîrșit infracțiunea imputată și nu a comis acțiunile de care este învinuit

nici la data de 03 septembrie 2010 și nici la data de 27 mai 2012, iar

declarațiile părții vătămate și a martorilor Ciocan N., Bîrsan I., Șveț E.,

Coșciuc M., Rotaru – Bîrsan A., Bîrsan T., Nofit Ig., Rotaru S., le consideră

părtinitoare, neobiective și favorabile părții vătămate.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece

temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei

vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Recurentul invocă drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct.8) și

12) Cod de procedură penală, iar potrivit acestei norme, hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă

de aceasta, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea

pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

6

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde sau faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica

judiciară stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin.1) pct.8) și 12) Cod

de procedură penală instanța de recurs trebuie să țină seama:

- dacă au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat

o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde.

- dacă faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate

cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt

sens decît cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă

legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală,

astfel invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de suport

legal.

În acest sens, Colegiul constată că, instanța de apel nu a comis erori de

drept în raport cu motivele invocate în recurs, acțiunile inculpatului fiind

încadrate corect în baza art. 201/1 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Cu referire la nulitatea actelor întocmite în cadrul urmăririi penale,

Colegiul constată că potrivit materialelor dosarului în cadrul urmăririi

penale inculpatul El Abboud Hatem a indicat la data de 26.09.2012 ,,mă

descurc fără translator, dacă apare necesitate voi solicita translator” (f.d.209,

7

Vol. I). Conform procesului verbal din 26 septembrie 2012 de audiere a

bănuitului El Abboud Hatem (f.d.212, Vol. I) acesta a solicitat translator

deoarece nu înțelege terminologia juridică. Potrivit procesului verbal de

confruntare din 30 octombrie 2012 dintre partea vătămată și El Abboud

Hatem (f.d.215-218, Vol. I) audierile au avut loc în prezența translatorului

Zeitoun Yahya. Conform procesului verbal din 26 noiembrie 2012 privind

audierea bănuitului El Abboud Hatem (f.d.12-17, Vol. II) la sfîrșit acesta

conține inscripția ,,Procesul verbal este scris din cuvintele mele corect, de

mine citit. Pentru ce semnez”. Conform procesului verbal de informare a

învinuitului și apărătorului său despre terminarea urmăririi penale din 06

decembrie 2012 (f.d.44, Vol. II) El Abboud Hatem în calitate de învinuit

asistat de avocat au indicat că nu are careva cereri sau demersuri. Potrivit

procesului verbal de prezentare învinuitului și apărătorului său a

materialelor de urmărire penală din 06 decembrie 2012 (f.d.45, Vol. II)

învinuitul El Abboud Hatem a indicat că ,,am făcut cunoștință cu dosarul

împreună cu translator” totodată în prezența avocatului și careva cereri,

demersuri sau obiecții nu au fost înaintate, procesul verbal fiind semnat la

sfîrșit de către toți participanții. Potrivit procesului verbal al ședinței de

judecată din 10 ianuarie 2013, inculpatul fiind asistat de avocat (f.d.80-81,

Vol. II) confirmă că nu a solicitat translator în cadrul urmăririi penale.

Conform procesului verbal al ședinței de judecată începînd din data de 26

martie 2013 inculpatului i-a fost asigurată prezența translatorului autorizat

Zaideh Eugenia (f.d.88, Vol. II). Potrivit declarației din 17 mai 2013,

inculpatul El Abboud Hatem confirmă că a primit copia rechizitoriului

tradus în limba arabă și în prezența translatorului a făcut cunoștință cu

actele din dosar care la fel i-au fost traduse (f.d.94).

Astfel, Colegiul penal concluzionează că atît în cadrul urmăririi penale

cît și în cadrul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

inculpatului nu i-a fost afectat careva drept, ultimul fiind asigurat cu

translator și asistența juridică a avocatului de care era însoțit la fazele

procesului penal. Mai mult ca atît, la finisarea urmăririi penale și luarea de

cunoștință cu materialele cauzei, inculpatul nu a invocat careva obiecții

asupra actelor menționate, prezumându-se că a acceptat situația dată și a

fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Or, fiind asistat de

avocat inculpatul nu a contestat în modul prevăzut acțiunile organului de

urmărire penală. Ba mai mult ca atît, toate probele acumulate în cadrul

urmăririi penale au fost cercetate și în cadrul examinării cauzei în prezența

inculpatului asistat de translator și avocat.

Colegiul penal, reține că cumulul de probe pertinente și concludente

enumerate la pct.4.1 al prezentei decizii indică la prezența în acțiunile

8

inculpatului a laturii obiective a infracțiunii care se constată reieșind din

fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune manifestată fizic și verbal, comisă

de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, urmările

prejudiciabile sub forma suferinței fizice, psihice și a prejudiciului moral,

acțiuni săvârșite asupra mai multor membri ai familiei.

Prin urmare colegiul constată că instanța de apel corect a stabilit

acțiunile inculpatului săvârșite asupra parții vatamane și anume lovirea,

aruncarea hainelor, interzicerea de a frecventa instituția de învățământ,

amenințarea cu răfuială fizică în prezența copiilor care se califica ca -

violență fizică, iar provocarea stărilor de tensiune și de suferința psihică

prin ofense, injurii, amenințări verbale, cauzate părții vătămate în prezența

copiilor minori de către inculpat, este apreciată ca - violentă psihologică.

Violența fizică și psihologică, in speța dată, sunt modalități faptice de

realizare a acțiunii prejudiciabile prevăzute de art. 201/1 alin. (2) lit.a) Cod

penal, care este o infracțiune materială și se consideră consumată din

momentul producerii suferințelor psihice ori a prejudiciului material sau

moral.

Este de menționat că pentru aplicarea răspunderii in baza art. 201/1

alin. (2) lit.a) Cod penal este suficient să se producă una din urmările

prejudiciabile enumerate in dispoziția acestei norme penale, acțiuni

săvîrșite asupra mai multor membri ai familiei, acțiuni pe care instanța de

apel corect le-a constatat reieșind din faptele inculpatului.

Latura subiectivă a infracțiunii imputate inculpatului, ce se

caracterizează prin intenție directă a acestuia fapt confirmat prin probele

administrate în instanțele ierarhic inferioare.

Prin urmare, instanța de recurs constată că instanța de apel corect a

evidențiat în acțiunile inculpatului semnele componenței de infracțiune

prevăzute de art. 201/1 alin.(2) lit.a) Cod penal ,,violența în familie,

manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt

membru al familiei care provoacă suferință fizică și psihică și prejudiciu

moral, acțiuni săvîrșite asupra mai multor membri ai familiei”.

Instanța de recurs reține că instanța de apel corect a stabilit și a exclus

din învinuire episoadele pentru care inculpatul deja a fost pedepsit și

anume episoadele din data de 03 iunie 2011 și din 01 iunie 2012, deoarece

inculpatul a fost sancționat contravențional conform deciziei din 04 iunie

2012 în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional cu amendă în mărime de

25 unități convenționale (f.d.112, vol. I) și la data de 07 iunie 2011 în baza

art.78 alin.(2) Cod contravențional cu amendă în mărime de 25 unități

convenționale (f.d.l07, vol. II). Inculpatul achitînd amenzile aplicate pentru

acțiunile comise împotriva soției (f.d. l02, 104, vol. II, originalele bonurilor).

9

Astfel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect a decis

admiterea parțială a apelului declarat de El Abboud Hatem, casînd parțial

sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 februarie 2014, și a

adoptat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care: El Abboud Hatem a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i numită

o pedeapsa de 1 (un) an închisoare. În conformitate cu art.90 Cod penal,

pedeapsa numită lui El Abboud Hatem a fost suspendată condiționat pe un

termen de probă de 1 (un) an.

Reieșind din cele sus menționate, instanța de recurs conchide că

temeiurile invocate de recurent și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.8) și

pct.12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi

respins ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul El Abboud

Hatem împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

23 septembrie 2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la data de 08 aprilie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

10