1ra-105/14 — art. 187 al.2 lit.e, f CP

Dosarul nr. 1ra-105/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Alexandrov Veaceslav și de partea vătămată Șarchevici Anatolie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2013, în

cauza penală în privința lui

Alexandrov Veaceslav Vasili, născut la 05 martie 1972,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. M. Basarab 10/2,

ap. 10.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

22.01.2014.

Asupra recursurilor ordinare, Colegiul penal -

C O N S T A T Ă :

penal în privința lui Alexandrov Veaceslav în baza art. 187 alin. (1) Cod penal a fost

încetat, din motivul împăcării părților.

Alexandrov Veaceslav la 17 ianuarie 2011, în jurul orei 16:30, aflîndu-se la

domiciliul lui Șarchevici Anatolie din str. Miron Costin 19/6, ap. 123, mun. Chișinău,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, în mod deschis a sustras de la Șarchevici A.

telefonul mobil de model „Nokia 2330” cu IMEI 354323046319164 cu cartela SIM

079793805, în valoare de 900 lei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Alexandrov

Veaceslav să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, cu aplicarea

art. 82 Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă, iar conform art. 84 alin. (4) Cod

penal, prin cumul total de pedepse, adăugînd total la pedeapsa numită, pedeapsa

fixată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04.05.2012, calculînd în

conformitate cu prevederile art. 87 Cod penal, 2 ore de muncă neremunerată pentru o

zi de arest, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 4 luni închisoare, fără

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că în dosar există probe ce

dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, în cadrul urmăririi penale partea vătămată a declarat că prejudiciul cauzat este

considerabil, astfel instanța de fond neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului la

art. 187 alin. (1) Cod penal. La fel, a mai menționat că instanța de fond nu a luat în

considerație faptul că partea vătămată Șarchevici Anatolie nu este încadrat în cîmpul

muncii, este bolnav de tuberculoză și prejudiciul material în sumă de 900 lei, în astfel

de circumstanțe, este pentru el considerabil.

a fost admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre, prin care Alexandrov Veaceslav a fost condamnat în baza art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal la 4 ani închisoare, fără amendă, iar conform art. 84 alin. (4)

Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă de 4 ani și 2 luni închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

4.1. La rejudecarea cauzei, instanța de apel a constatat în fapt că, inculpatul

Alexandrov Veaceslav la 17 ianuarie 2011, în jurul orei 16:30, aflîndu-se la

domiciliul lui Șarchevici Anatolie din str. Miron Costin 19/6, ap. 123, mun. Chișinău,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, i-a aplicat lui Șarchevici A. lovituri cu pumnul

peste față și în mod deschis i-a sustras telefonul mobil de model „Nokia 2330” cu

IMEI 354323046319164, cu cartela SIM 079793805, în valoare de 900 lei, astfel

cauzîndu-i părții vătămate o daună materială considerabilă.

4.2. La adoptarea soluției date, instanța de apel a conchis că, probele legal

administrate de către organul de urmărire penală și, fiind analizate și verificate prin

prisma art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității,

veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, care confirmă

vinovăția inculpatului Alexandrov Veaceslav în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal.

În acest sens, instanța de apel, s-a referit la un șir de probe pertinente,

concludente și utile, care confirmă vinovăția acestuia, inclusiv:

 declarațiile inculpatului Alexandrov Veaceslav;

 declarațiile părții vătămate Șarchevici Anatolie, cărora instanța de apel le-a

dat o apreciere critică, deoarece acesta fiind audiat în calitate de parte vătămată în

cadrul urmăririi penale a declarat, că la 17.01.2011 împreună cu cunoscuții săi Grubîi

Ruslan, Alexandrov Veaceslav și Meleca Vitalie au consumat alcool la domiciliul său

și între el și Grubîi R. s-a iscat un conflict, în rezultatul căruia, Grubîi Ruslan l-a

îmbrîncit, iar Alexandrov V. i-a aplicat cinci lovituri cu pumnul în față, după care

în mod deschis, i-a sustras telefonul mobil de model „Nokia 2330” în valoare de

900 lei, cauzîndu-i о daună materială considerabilă. La fel, fiind audiat suplimentar

în cadrul urmăririi penale, partea vătămată Șarchevici A. a susținut aceste declarații

(f.d. 18-20);

 declarațiile martorului Grubîi Ruslan (f.d. 128-129);

 plîngerea părții vătămate (f.d. 5);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 7-10);

 procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 52-53);

 ordonanța de recunoaștere a obiectelor ca corp delict și anexarea acestora la

cauza penală (f.d. 54);

2

 raportul de expertiză medico-legală nr. 241/D din 31.01.2011, conform

căruia la Șarvhevici A. s-au depistat excoriație și echimoză pe față, vătămări, care se

califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Totodată, instanța de apel a stabilit că probele menționate supra, combat

declarațiile inculpatului prin care ultimul susține că nu se face vinovat de săvîrșirea

infracțiunii incriminate și i-a aplicat părții vătămate lovituri doar că să-i desparte pe

Șarchevici și Grubîi, această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale.

La fel, Colegiul penal a conchis că, sunt neîntemeiate și declarative, concluziile

instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 187

alin. (2) lit. e), f) Cod penal în cele ale art. 187 alin. (1) Cod penal, cu încetarea

procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților,

deoarece se combat prin probatoriul administrat în cauză menționat supra și anume -

prin declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală, care a confirmat faptul că

prejudiciul cauzat este considerabil, or, acesta la acel moment nu era încadrat în

cîmpul muncii, iar în cadrul urmăririi penale a reiterat că prejudiciul cauzat este

considerabil.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a ținut pe deplin cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 34, 82, 84 Cod penal, astfel stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă sub formă de închisoare.

prevăzute la art. 427 alin. (1) CPP, a atacat cu recurs ordinar decizia instanței de apel,

solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri echitabile, din motiv că

instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate la dosar și verificate în

ședința de judecată.

În motivarea cerințelor sale, a invocat că în dosar nu există probe ce dovedesc

vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal și condamnarea lui este ilegală. În acest aspect, s-a referit la declarațiile părții

vătămate Șarchevici Anatolie și ale martorului Grubîi Ruslan – cărora, în viziunea

lui, instanța de apel nu le-a dat o apreciere cuvenită.

5.1. Partea vătămată Șarchevici Anatolie, fără a invoca vre-un temei prevăzut

de art. 427 CPP, a atacat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri echitabile în privința lui Alexandrov

Veaceslav, invocînd că prejudiciul cauzat pentru el nu este considerabil, iar cu

inculpatul s-a împăcat și nu are față de el careva pretenții. La fel, a mai invocat, că la

urmărirea penală a dat declarații ce nu corespund realității împotriva inculpatului,

fiind date sub presiunea colaboratorilor de poliție.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Referitor la recursul înaintat de inculpatul Alexandrov Veaceslav.

6.1. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 CPP – în caz, în care

este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

La fel, în sensul art. 429 alin. (1) CPP, recursul trebuie să fie motivat, iar

potrivit art. 430 CPP, trebuie să conțină elemente obligatorii stipulate expres, cu

motivarea temeiurilor prevăzute în art. 427 CPP.

3

Prin urmare, reglementarea dreptului de a declara recursul ordinar împotriva

hotărîrii instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atît un drept procesual de

dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a formula cererea

respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în articolele 427, 429 și 430

CPP. Una din aceste cerințe este ca cererea respectivă să conțină motivele recursului

cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, adică recursul să fie motivat.

Odată ce temeiul, aplicarea căruia ar conduce la soluția privind casarea hotărîrii

atacate, nu este argumentat, instanța de recurs n-are dreptul ca, din oficiu, să-l

argumenteze, dat fiind faptul că se încalcă dreptul la un proces echitabil, instanța

devenind, astfel, părtinitoare.

De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recursul împotriva

hotărîrilor instanțelor de apel sunt expuse și limitativ enunțate de art. 427 CPP,

rezultă că motivarea acestuia trebuie să se refere numai la acele temeiuri cu indicarea

expresă a textelor de lege pe care se întemeiază.

6.2. Privitor la recursul nominalizat, declarat în ordinea art. 420 CPP, în raport

cu analiza normativă ce reglementează calea de atac ordinară propriu–zisă ce precede,

se constată că inculpatul, criticînd probatoriul administrat în cauză, a se vedea pct. 5

al prezentei decizii, nu motivează ilegalitatea hotărîrii atacate sub aspectul cerințelor

și exigențelor legii, dar s-a limitat la descrierea faptei, neinvocînd nici un temei din

cele 16 prevăzute la art. 427 CPP.

Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor erori de drept și,

respectiv, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală.

În atare situație, se apreciază că recursul nominalizat nu conține argumentele

ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art. 430 pct. 5) CPP,

ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului.

În consecință, aflîndu-se în imposibilitate procesual-penală de a face o analiză

a fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărîrii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal, în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 1)

Cod de procedură penală, va decide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de inculpatul Alexandrov Veaceslav.

Referitor la recursul declarat de partea vătămată Șarchevici Anatolie.

6.3. În conformitate cu prevederile art. 400 și 420 Cod de procedură penală, căi

ordinare de atac se consideră declararea apelului și, ulterior, a recursului, iar conform

art. 421 CPP părțile care pot declara recurs este procurorul și persoanele indicate în

art. 401, din care face parte și partea vătămată.

Conform art. 420 alin. (4) CPP, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința

cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul,

dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

Studiind materialele dosarului penal, se constată că partea vătămată Șarchevici

Anatolie nu a contestat sentința instanței de fond cu apel.

În acest context, instanța de recurs menționează, că prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2013 (a se vedea pct. 4 din prezenta

decizie) a fost pronunțată o nouă hotărîre în cauza penală în privința lui Alexandrov

Veaceslav, prin care acesta a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, astfel părții vătămate în prezenta cauză nu i s-a înrăutățit situația.

4

Colegiul penal statuează că, partea vătămată nu a valorificat calea apelului,

deci nu poate utiliza calea de atac - recursul ordinar.

Prin prisma celor expuse, se conchide că lipsesc temeiurile prevăzute de art.

427 CPP, care pot fi obiect de examinare în instanța de recurs, astfel se impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar înaintat de partea vătămată Șarchevici

Anatolie, deoarece recurentul nu a folosit calea de atac – apelul.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Alexandrov

Veaceslav Vasili, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

24 aprilie 2013, în propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Șarchevici

Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie

2013, în cauza penală în privința lui Alexandrov Veaceslav Vasili, deoarece nu a

utilizat calea ordinară de atac - apelul.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

5