1ra-154/2014 — art. 312 alin. 1 CP

Examinat în prima instanță: 03.03.2010-08.10.2012

Examinat în instanța de apel: 19.11.2012-11.03.2013

Examinat în instanța de recurs: 29.10.2013-15.01.2014 C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 08 octombrie 2012, Evtodiev V.M. în conformitate cu art. 60 Cod penal, a fost eliberat de răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal pe cauza dată, în legătură cu expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penallă. Acțiunea civilă a SRL „Magic VS” a fost lăsată fără examinare, acordînd posibilitate părții interesate să se adreseze în instanța civilă, conform procedurii generale. 2. Evtodiev V.M. a fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul că, activînd în funcția de expert al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă MJ al RM, avînd scopul prezentării cu bună-știință a concluziei false, fiind preîntîmpinat despre răspunderea pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a concluziei false, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007978004, executînd expertiza tehnică inginerească și de evaluare a construcției, prin raportul de expertiză nr. 1643 din 12.12.2007 a prezentat concluzii false privind costul real al volumului lucrului executat de către SRL „Magic VS„ la reconstruirea cinematografului „Flacăra,, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Creangă 49, indicînd ca urmare a verificării actelor de predare-primire a lucrărilor și cercetări la fața locului a obiectivului nominalizat, valoarea lucrărilor executate în sumă de 8.790.831 lei precum și depistarea lucrărilor necalitative în valoare de 833.733 lei, excluzînd intenționat costul lucrărilor real executate la reconstrucția obiectivului nominalizat îndeplinite conform proceselor-verbale de primire-predare a lucrărilor 1 de construcție pentru lunile martie-aprilie 2002, care constituie valoarea de 1.305.774 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 312 alin. (1) Cod penal, ca prezentarea cu bună-știință a concluziei false de către expert în cadrul urmăririi penale. 3. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, invocînd faptul că instanța de fond eronat a apreciat probele administrate pe caz și este nevinovat. 3.1 Sentința a fost contestată și de către partea vătămată „Magic V.S.” SRL, în persoana directorului Carauș Nicolae, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare a inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, invocînd faptul că încetarea procesului penal în cazul cînd a intervenit termenul de prescripție este posibilă numai cu acordul inculpatului și/sau a reprezentantului legal, reieșind din materialele cauzei instanța nu a solicitat acordul inculpatului și inculpatul nu s-a adresat cu un asemenea demers. Alt argument invocat este faptul că instanța a omis să se expună asupra faptului dacă inculpatul este recunoscut vinovat și dacă acțiunile acestuia întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2013, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului și admis apelul părții vătămate, casată sentința parțial și pronunțată o hotărîre nouă, potrivit modului pentru prima instanță, prin care Evtodiev V.M. a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracținii prevăzute de art. art. 312 alin. (1) Cod Penal. În conformitate cu art. 60 Cod penal, a fost eliberat de răspunderea penală pentru comiterea infracținii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod Penal, cu încetarea procesului penal pe cauza dată, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest sentința a fost menținută. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că la studierea materialelor cauzei penale s-au constatat unele erori, care au generat admiterea inclusiv și din oficiu a apelului părții vătămate SRL "Magic V.S.". Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, cercetând suplimentar probele administrate de instanța de fond, a constatat că Evtodiev V.M. activînd în funcția de expert al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă MJ al RM, avînd scopul prezentării cu bună-știință a concluziei false, fiind preîntîmpinat despre răspunderea pe care o poartă pentru prezentarea cu bună știință a concluziei false, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007978004, executînd expertiza tehnică inginerească și de evaluare a construcției, prin raportul de expertiză nr. 1643 din 12.12.2007 a prezentat concluzii false privind costul real al volumului lucrului executat de către SRL „Magic VS„ la reconstruirea cinematografului „Flacăra,, din mun. Chișinău, str. I. Creangă 49, indicînd ca urmare a verificării actelor de predare-primire a lucrărilor și cercetări la fața locului a obiectivului 2 nominalizat, valoarea lucrărilor executate în sumă de 8.790.831 lei precum și depistarea lucrărilor necalitative în valoare de 833.733 lei, excluzînd intenționat costul lucrărilor real executate la reconstrucția obiectivului nominalizat îndeplinite conform proceselor-verbale de primire-predare a lucrărilor de construcție pentru lunile martie-aprilie 2002, care constituie valoarea de 1.305.774 lei. Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, este dovedită cu certitudine prin: declarațiile reprezentantului părții vătămate, martorilor Pavliuc Vladimir, Cotorobai Ghenadie, Cașu Tatiana, Rusu Vasile, Nina Babițchi, Dogotaru Svetlana, Cacian Ion, precum și prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel, cum ar fi: demersul reprezentantului SRL „Magic VS" dlui Andrei Tarîța (f.d.7-8 v.I); raportul de expertiză nr. 1643 din 12.12.2007 (f.d. 10-19 v.I); raportul de expertiză nr. 028 din 14.01.2009 (f.d. 20-22 v.I); raportul de expertiză nr. 2320 din 24.09.2009 (f.d. 147-153 v.I). Analizînd în cumul probele enumerate mai sus, ce coroborează între ele, instanța de apel a considerat dovedită vinovăția lui Evtodiev V.M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) CP, ca prezentarea cu bună-știință a concluziei false de către expert în cadrul urmăririi penale. Totodată, instanța de apel a considerat că procesul penal în baza art. 312 alin. (1) CP în privința inculpatului urmează a fi încetat pe motivul intervenirii prescripției de atragere la răspundere penală. Or, potrivit art. 60 CP, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare. Reieșind din faptul că, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) CP legiuitorul a stabilit pedeapsa maximă pedeapsa închisorii pe termen de pînă la 2 ani, infracțiunea indicată este calificată ca infracțiune ușoară. Deoarece din momentul prezentării de către inculpat a raportului de expertiză nr. 1643 a expirat o perioadă de peste 2 ani, fapta incriminată lui cade sub incidența art. 60 CP. Potrivit art. 275 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu mai poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, urmează a fi încetată în acest caz. Articolul 332 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează, că în caz de constatare a vre-unuia din temeiurile indicate la art. 275 pct. 2)-9) Cod de procedură penală, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal, ceea ce a și a efectuat instanța de apel.

Decizia este atacată cu recurs de către inculpat, în care solicită casarea hotărîrilor judecătorești adoptate pe caz, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, invocînd faptul că instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate pe caz și este nevinovat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 3 Avînd ca reper, dispozițiile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. În conformitate cu prevederile art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală în cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Analizînd textul recursului declarat, instanța de recurs constată că conținutul acestuia este identic cu cel al apelului și recurentul, în recursul declarat nu a argumentat ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărîrilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticat modul de apreciere a probelor administrate pe caz de către instanțele de judecată, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Astfel, Colegiul penal statuează, că recursul inculpatului exprimă doar dezacordul acestuia, produs de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, or, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul, cu circumstanțele în fapt și în drept ce l-ar justifica. Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus. Împrejurările indicate, denotă în mod concludent că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece recurentul nu a indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: 4 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2013 și sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 08 octombrie 2012, de către inculpatul Evtodiev Vitalie Moisei, în propria cauza penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 ianuarie 2014. Președinte: (semnătură) Petru Ursache Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă (semnătură) Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător: Nicolae Gordilă 5