1 ra-315/2013 — 188 alin. 3 lit. d

1 ra-315/2013 — 188 alin. 3 lit. d (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-315/2013

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 aprilie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Elena Covalenco, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Nicolae

Gordilă,

cu participarea procurorului Nicolae Suvac, avocaților Angela Pogolșa,

Vasile Bobeică și Alla Pelevaniuc

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate avocatul Angela

Pogolșa în interesele inculpatului Jurac Andrei, ale avocatului Vasile Bobeică în

interesele inculpaților Struna Mircea și Donțu Denis și ale avocatului Alla

Pelevaniuc în interesele inculpatului Nica Radu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012 în cauza penală privindu-l

pe

Jurac Andrei Valerian, născut la 05.10.1988,

originar și domiciliat în or. Strășeni, str. I.

Creangă 20,

Strună Mircea Sergiu, născut la 26.01.1990,

originar din mun. Chișinău, domiciliat în or.

Ialoveni, str. Fructelor 6

Nica Radu Valeriu, născut la 08.03.1990,

originar și domiciliat mun. Chișinău, str. Mircea

cel Bătrîn 28, ap. 100

Donțu Denis Iurii, născut la 11.08.1991,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. M.

Spătaru 21/1, ap. 27

Termenul de examinare a cauzei de la 18

februarie 2013 pînă la 23 aprilie 2013

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

1

Procurorul Nicolae Suvac care a solicitat respingerea recursurilor și

menținerea hotărîrilor contestate.

Avocatul Angela Pogolșa în numele inculpatului Jurac Andrei și inculpatul,

care au solicitat admiterea recursului înaintat în sensul declarat.

Avocatul Vasile Bobeică în numele inculpaților Strună Mircea și Donțu

Denis care a solicitat admiterea recursului înaintat în sensul declarat.

Avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Nica Radu și inculpatul

care au solicitat admiterea recursului înaintat în sensul declarat.

CONSTATĂ

Mircea, Bunduc Serghei (în privința căruia cauza nu se examinează din motivul

nedeclarării recursului), Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei au fost

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b),

c), d) și f) Cod penal, fapta lor fiind recalificată de la art. 188 alin. (3) lit. d) Cod

penal, iar Donțu Denis a mai fost recunoscut vinovat și de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fapta lui fiind recalificată de la art. 217

alin. (3) lit. c) Cod penal.

Totodată în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal inculpaților

le-a fost numită pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal față de Strună Mircea,

Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei, 5 (cinci) ani închisoare pentru fiecare, iar

lui Donțu Denis pe art. 217 alin. (2) Cod penal i-a mai fost numită și pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c.

În baza art. 84 Cod penal, a fost dispusă executarea separată a pedepselor

aplicate lui Donțu Denis, sub formă de 5 (cinci) ani închisoare și amendă de 400

(patru sute) u.c.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepselor numite lui Strună Mircea,

Bunduc Serghei, Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani.

S-a mai dispus încasarea de la inculpații Strună Mircea, Bunduc Serghei,

Donțu Denis, Nica Radu, Jurac Andrei în beneficiul lui Pașcenco Maria a

prejudiciului moral în sumă de cîte 5000 (cinci mii) lei de la fiecare, precum și în

mod solidar cheltuielile de judecată în sumă de 3600 (trei mii șase sute) lei pentru

acordarea asistenței juridice.

Mircea Sergiu, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Nica Radu Valeriu,

Donțu Denis Iurii, Jurac Andrei Valerian și Bunduc Serghei Ion avînd scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, după un plan criminal organizat din timp de

către el, avînd rolul de instigator, organizator și autor al acestei infracțiuni, purtînd

pe față măști medicinale, sub pretextul că sunt angajați ai SA "Apă Canal

Chișinău", au pătruns în apartamentul nr. 2 situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 4/1,

mun. Chișinău, unde au aplicat asupra cet. Pașcenco Maria Dumitru mai multe

2

lovituri cu mîinile și picoarele peste față și alte părți ale corpului, după ce i-au legat

mîinile și picoarele cu bandă adezivă, provocîndu-i conform raportului de expertiză

nr. 2764 din 31 octombrie 2010 fractura oaselor nazale cu deplasarea moderată,

traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, edem

posttraumatic al feței, excoriații multiple a țesuturilor moi a feței și nasului, care se

califică ca vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, după

ce în mod deschis au sustras un laptop de model "ASUS K52 jc" la prețul de 9240

lei, cauzînd astfel părții vătămate o daună materială în proporții considerabile.

Tot, Donțu Denis Iurii, în luna septembrie 2010, în timp ce se deplasa în

satul Isacova raionul Orhei, de pe cîmp a colectat plante de cînepă pe care le-a

adus la domiciliul său, situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chișinău, în

scop de prelucrare și consum personal.

La 17.11.2010, ora 06:45 min., în cadrul efecturării percheziției la domiciliu

lui Donțu Denis Iurii situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chișinău, în

cauza penală nr. 2010481582, pornită de SUP CPS Ciocana mun. Chișinău, în baza

art. 187 alin. (2) Cod penal, în cadrul căreia Donțu Denis a fost recunoscut în

calitate de bănuit, într-un dulap din odaia unde locuia, au fost depistate și ridicate

șase pachețele ce conțineau masă vegetală fărâmițată cu miros specific.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 563 din 18 noiembrie

2010, masa vegetală de culoare verde din cele șase pachețele reprezintă marihuana

masa totală a cărora, calculată în formă uscată constituie 172,94 grame (30,34

g.+31,49gr.+35,76.+33,09g.+32,50g.+18,76), care conform Hotărîrii Guvernului

nr. 79 din 23.01.2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, cu modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie

2009 constituie substanțe narcotice în proporții mari, a cărei circulație în scopuri

medicinale este interzisă, iar conform prevederilor art. 11 al Legii nr. 382 -XIV din

06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a

precursorilor, circulația substanței narcotice –marihuana, este limitată și se face

doar în scopuri științifice.

Evghenii Tifoi, care în motivarea apelului și-a exprimat dezacordul cu recalificarea

faptelor inculpaților, deoarece prin probele administrate în cadrul cercetărilor

judecătorești s-a confirmat pe deplin vina în faptele incriminate. De asemenea a

fost exprimat dezacordul referitor la aplicarea pedepselor față de inculpați prin

prisma art. art. 79 și 90 Cod penal.

Acesta a menționat că la aplicarea pedepsei mai blînde pentru inculpați

instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei

penale, în special de faptul că inculpații nu au colaborat cu organul de urmărire

penală și nici în instanța de judecată, căindu-se sincer de cele comise, nu și-au

recunoscut vina integral, de faptul că infracțiunea a fost comisă în prezența unui

copil cu vîrsta de 5 ani, în privința unei persoane în etate, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării inculpaților.

3

În apelul declarat acuzatorul de stat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Strună M., Nica R., Jurac A. și Bunduc S., să fie recunoscuți

culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal

fiindu-le stabilite lui Struna M., o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Nica R., Jurac A., și

Bunduc S., - o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. Totodată a solicitat ca Donțu D. să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (3) lit. d) și 217

alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod

penal – 8 ani închisoare, iar pe art. 217 alin. (3) lit. C) Cod penal – 2 ani închisoare

cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități pe un termen de 5 ani. În

baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, de a-i fi

stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități

pe un termen de 5 ani.

apelul procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei inculpaților Strună

M., Bunduc S., Donțu D., Nica R. și Jurac A. și pronunțată o nouă hotărîre prin

care:

Inculpații Strună M., Bunduc S., Donțu D., Nica R. și Jurac A. au fost

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d)

Cod penal, stabilindu-le pedeapsa cîte 7 (șapte) ani închisoare la fiecare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate prin decizia în cauză și a pedpsei aplicate prin

sentință pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Donțu D. -

7 (șapte) ani închisoare și amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c. cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu executarea pedepselor aplicate în mod

separat.

În baza art. 84 alin. (1) și (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin

cumulul parțial a pedepselor aplicate lui Strună Mircea prin decizie și a pedepsei

aplicate lui prin sentința judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 28.02.2011 pe art.

287 alin. (3) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Strună Mircea - 7 (șapte)

ani 6 (șase) luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

mod eronat a reîncadrat acțiunile inculpaților Strună M., Bunduc S., Donțu D.,

Nica R. și Jurac A. pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) CP RM. Concluziile

instanței de fond și argumentele părții apărării despre lipsa în acțiunile inculpaților

a semnului calificativ - săvîrșirea tîlhăriei prin tortură au fost calificate drept

irelevante și nefondate, ce contravin circumstanțelor cauzei, fiindcă la judecarea

cauzei s-a constatat cu certitudine faptul aplicării de către inculpați a torturii față de

partea vătămată, exprimată prin aplicarea de către ultimii, față de partea vătămată

4

Pașcenco Maria, a mai multor lovituri cu mîinile și picioarele peste față și alte părți

ale corpului, ceea ce a cauzat vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, tragerea ei de păr și tîrîrea pe podea, legarea mîinilor și picoarelor cu

bandă adezivă, fapte care au provocat chinuri și suferințe deosebite.

Totodată instanța de apel a apreciat că potrivt prevederilor Convenției ONU

împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau

degradante și de asemenea a jurisprudenței CtEDO, termenul tortură înseamnă

orice act prin care unei persoane i se provoacă cu intenție o durere sau suferințe

puternice, fizice și psihice, mal ales cu scopul de a obține înfrângerea rezistenței

victimei pentru a se divulga locul aflării bunului, pentru a se putea opera

sustragerea. Torturarea se manifestă prin acțiuni care produc dureri acute, repetate

sau îndelungate, ceea ce a avut loc în prezenta speță.

La fel instanța de apel a respins motivele apelului cu privire la încadrarea

acțiunilor lui Donțu D. pe art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindcă prima instanță

în mod întemeiat a încadrat acțiunile acestuia în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

nefiind stabilit semnul calificativ cu privire la utilizarea de către Donțu D. a

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

- avocatul Angela Pogolșa în numele inculpatului Jurac A., care și-a

întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de

procedură penală, menționînd că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate și

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicitînd casarea deciziei cu

menținerea sentinței.

În argumentarea solicitării sale avocatul a invocat că în cadrul cercetărilor

judecătorești de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe care ar

indica asupra prezenței în acțiunile inculpaților a semnului calificativ „tortură”,

respectiv soluția instanței de fond de recalificare de pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod

penal pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal fiind justă.

- avocatul Vasile Bobeică în numele inculpaților Strună M. și Donțu D. care

și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) și 13) Cod

de procedură penală, fără însă a argumenta aplicabilitatea tuturor temeiurilor

invocate din art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu

menținerea sentinței. Totodată acesta și-a exprimat dezacordul cu recalificarea

instanței de apel a faptelor inculpaților de pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod

penal pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, din motiv că în acțiunile acestora

lipsește semnul calificativ „tortura”. Tot el a indicat și faptul că la momentul

adoptării deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost

exclus semnul calificativ incriminat (tortura).

- avocatul Alla Pelevaniuc în numele inculpatului Nica R., care și-a

întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) și 13) Cod de procedură

penală, menționînd că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și a

5

intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, a solicitat casarea deciziei

cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului depus avocatul a indicat că la momentul adoptării

deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost exclus

semnul calificativ incriminat (tortura), nefiind posibil de aplicat astfel semnul

calificativ incriminat (tortura). La fel s-a mai expus și asupra faptului precum în

cadrul cercetărilor judecătorești nu a fost probată prezența acestui semn calificativ

în acțiunile inculpaților.

concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța de recurs rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează

situația condamnatului.

Astfel, s-a stabilit că toți recurenții își manifestă dezacordul incriminării de

către instanța de apel a semnului calificativ „ tîlhăria săvîrșită prin tortură”. În

acest sens Colegiul penal menționează că potrivit Convenției împotriva torturii și

altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante” din 10.12.1984,

la care RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 473-XIII din 31.05.1995,

termenul de tortură semnifică – „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu

intenție, o durere sau suferințe puternice, de natură fizică sau psihică, în special

cu scopul de a obține, de la această persoană sau de la o persoană terță,

informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță

persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face

presiune asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă

de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere sau suferință sunt

provocate de către un agent al autorității publice sau orice altă persoană care

acționează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimțămîntul expres sau tacit

al unor asemenea persoane.”

Totodată potrivit jurisprudenței CtEDO tortura constituie o formă agravantă

și intenționată a unui tratament ori pedeapsă crude, inumane sau degradante.

Din această noțiune rezultă patru elemente esențiale care constituie tortura:

- cauzarea unor suferințe sau dureri fizice sau psihice grave;

- cauzarea intenționată a durerii sau suferințelor;

- urmărirea unui scop anume, precum ar fi obținerea informației sau

mărturiilor, pedepsirea, umilirea și înjosirea persoanei;

- cel care le produce este un agent al forței publice sau o persoană care

acționează la instigarea sau cu consimțămîntul expres sau tacit al acestuia.

Evaluînd cele expuse supra Colegiul penal apreciază că în speța dată nu sunt

prezente elementele caracteristice actului de tortură, or, s-a constatat din

materialele cauzei că de fapt aplicarea violenței față de partea vătămată a urmărit

scopul de a o imobiliza, iar persoanele care au aplicat acest tratament nu dețin

careva din trăsăturile subiectului actului de tortură.

6

Urmărind evoluția reglementărilor juridice ale relațiilor sociale penale,

urmează a fi menționat și faptul că potrivit Legii nr. 252 din 08.11.2012 „privind

modificarea și completarea unor acte legislative” publicată în Monitorul Oficial nr.

263-269/855 din 21.12.2012 (cu trei zile înainte de adoptarea deciziei de către

instanța de apel), se constată că art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal a fost modificat,

avînd următorul cuprins: „d) cu deosebită cruzime”. În așa mod, din data de

21.12.2012 semnul calificativ precedent (tortura) nici nu mai putea fi incriminat în

contextul infracțiunii de tîlhărie.

Totuși se constată că instanța de apel a calificat faptele inculpaților drept -

atac săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșit

de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrunderea în locuință, cu

cauzarea daunelor în proporții considerabile și prin tortură.

Urmează a fi evidențiat și faptul că semnul unei cruzimi deosebite există în

cazurile în care înainte de a comite fapta prejudiciabilă propriu zisă sau în procesul

săvîrșirii acesteia, victima a fost supusă torturilor, schingiuirilor sau s-a săvîrșit o

batjocură asupra jertfei, sau fapta a fost săvîrșită prin metoda, care cu buna știință a

vinovatului este îmbinată cu pricinuirea unor suferințe deosebite victimei

(aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, utilizarea unei toxine cu acțiune

chinuitoare etc.). Însă calificarea în baza acestui semn nu putea fi efectuată odată

ce învinuirea formulată nu a fost modificată.

Totuși în baza argumentelor expuse supra acest semn calificativ nu este

aplicabil în speța dată. În consecință soluția corectă, privind calificarea acțiunilor

inculpaților (pe episodul de sustragere), fiind după semnele prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal, adică - atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de mai multe persoane, de persoane mascate,

prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

De asemenea, la aplicarea pedepsei inculpaților, avînd în vedere scopul

acesteia, și anume restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor

persoane, reieșind din circumstanțele stabilite, de gradul prejudiciabil al faptei,

principiul individualizării pedepsei, rolul fiecărui participant în comiterea

infracțiunii, datele despre persoana inculpaților, circumstanțele atenuante –

recunoașterea parțială a vinei, căința de cele săvîrșite, recuperarea parțială a

prejudiciului cauzat, Colegiul penal va stabili pedeapsa cu închisoare inculpaților.

În același context urmează a fi menționat și faptul necesității aplicării

pedepsei, față de inculpatului Jurac A., prin prisma art. art. 79 și 90 Cod penal,

reieșind din rolul acestuia în comiterea infracțiunii, conduita după comiterea faptei

infracționale, cît și personalitatea lui.

În lumina celor expuse potrivit declarațiilor inculpatului Donțu D. s-a

constat că organizatorul acestei infracțiuni a fost Strună M. ( v. V, f.d. 238). Partea

vătămată Pașcenco Maria, a menționat că a fost agresată doar de către Strună M.,

7

pe cînd Jurac A. a transmis o parte din prejudiciu în sumă de 30000 lei, ea nevînd

careva pretenții față de acesta (v. V f.d. 239). Potrivit declarațiilor inculpatului

Bunduc S., anume Jurac A. a achitat pentru primul, suma de 6000 lei părții

vătămate cu titlu de prejudiciu cauzat lui Pașcenco M. (v. V f.d. 237).

Din declarațiile lui Jurac A. se constată că acesta a achitat prejudiciul cauzat

părții vătămate pentru toți inculpații, iar rolul său la comiterea infracțiunii se

reducea doar la paza părții vătămate. (v. V f.d. 236). La fel a declarat și Strună M.,

care a menționat că anume Jurac A. a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate

pentru toți inculpații. (v. V f.d. 235).

Astfel este necesară stabilirea pedepsei lui Jurac A. prin prisma art. 79 Cod

penal, luînd în considerație circumstanțele excepționale precum, rolul pasiv al

acestuia în comiterea infracțiunii, care s-a rezumat doar la supravegherea părții

vătămate, comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, care s-a manifestat

prin recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, cît și

restituirea prejudiciului părții vătămate, inclusiv pentru toți inculpații, precum și

faptul că acesta a săvîrșit pentru prima dată o infracțiune.

Reiterînd asupra celor expuse se constată că față de Jurac A. este posibilă și

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind posibilă reeducarea acestuia fără

izolarea de societate.

Cele constatate confirmă temeiul pentru recurs stipulat în pct. pct. 10 și 12

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale precum și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Eroarea comisă urmează a fi corectată de către instanța de recurs, prin

adoptarea soluției prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală – casarea hotărîrilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri de

recalificare a acțiunilor inculpaților din art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal în cele

ale art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal cu stabilirea pedepselor

individualizate. În rest, celelalte dispoziții ale hotărîrilor adoptate în privința

persoanelor nominalizate – tipul penitenciarului, termenul executării pedepsei, cît

și executarea de sinestătător a amenzii de către Donțu D. se mențin.

Totodată în partea aplicării art. 85 Cod penal în ceea ce ține de cumulul de

sentințe în privința lui Strună M., Colegiul penal reține că acesta nu poate fi

menținut, constatîndu-se că acest fapt nu s-a solicitat de către procuror (v. V f.d.

161-164), cît și la materialele cauzei nu au fost anexate copii autentificate a

hotărîrii judecătorești din 28 februarie 2011. Chestiunea dată urmează a fi discutată

în ordinea prevăzută de prevederile pct. 11, alin. (1) ale art. 469 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

DECIDE

8

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Angela Pogolșa în numele

inculpatului Jurac Andrei, ale avocatului Vasile Bobeică în numele inculpaților

Strună Mircea și Donțu Denis și ale avocatului Alla Pelevaniuc în numele

inculpatului Nica Radu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 decembrie 2012 și sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

din 25 mai 2011 în latura penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre prin

care:

Strună Mircea, Donțu Denis, Jurac Andrei și Nica Radu se recunosc

culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen de :

a) Strună Mircea - 6 (șase) ani, 6 (șase) luni;

b) Donțu Denis și Nica Radu – 6 (șase) ani fiecăruia;

c) Jurac Andrei – cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal 5 (cinci)

ani.

În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită lui Jurac Andrei se suspendă

condiționat pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

Celelalte dispoziții ale hotărîrilor adoptate în privința persoanlor

nominalizate se mențin.

Jurac Andrei se eliberează de sub strajă imediat din sala de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 21 mai 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nicolae Gordilă

9