CtEDO 22.06.2000 Auto

AFFAIRE TRUOCCHIO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.06.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle (règlement amiable)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE TRUOCCHIO c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA TRUOCCHIO c. ITALIA (Cercetarea nr. 43016/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În cauza Truocchio c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis Președintele Conforti Bonello Strážnická Fischbach Lorenzen Tsatsa-Nikolovska judecători și din domnul Fribergh grefier de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 30 mai 2000, se retrage hotărârea, adoptată la această dată procedurală La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, Livia Truocchio a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 19 noiembrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Lapei și Libertăților Fundamentale ( A. Nardone și T. Verrilli, avocați din Benevent. Guvernul italian ( olée) este reprezentat de agentul său, dl U. Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. La intersecția unghiului art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanta se plângea de durata unei proceduri civile. Camera a declarat cererea admisibilă la 29 iunie 1999. În urma unui schimb de corespondență, la 21 decembrie 1999, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului 38 alineatul (1) litera (b) din convenție. La 25 ianuarie 2000 pentru guvern și la 4 ianuarie 2000 și la 24 februarie 2000 pentru reclamantă, părțile au prezentat declarații formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. (4) La 6 decembrie 1993, reclamanta a înaintat un recurs judecătorului de instanță din Benevent, care funcționa ca judecător al muncii, pentru a obține recunoașterea dreptului său la o pensie ordinară de invaliditate. La 10 decembrie 1993, judecătorul de instanță a fixat prima audiere la 9 Iunie 1994. Această ședință a fost amânată din oficiu la 23 martie 1995. În ziua următoare, judecătorul a amânat cauza la 21 septembrie 1995, data la care a numit un expert și a fixat punerea în deliberare a cauzei la 22 martie 1996. Această ședință a fost amânată din oficiu la 22 noiembrie 1996. 1997 reclamanta a vărsat documente la dosar. L. încuviințat pentru 5 iunie 1997 a fost reportat din oficiu la 4 iunie 1998. În acea zi, la 2 iulie 1998, pârâta a solicitat o trimitere și judecătorul a amânat cauza la 24 septembrie 1998. printr-o decizie din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 23 decembrie 1998, judecătorul a făcut parte din dreptul la cererea recurentei. ÎN DREPT la 25 ianuarie 2000, grefierul a primit de la coagentul guvernului italian în fața Curții următoarea scrisoare: declar că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 43016/96 formulată de M Truocchio, guvernul italian oferă acesteia suma de 16 000 000 lire italiene (ITL), dintre care 13 000 000 ITL pentru daune morale și 3 000 000 ITL pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor omului. Această plată va reprezenta o soluționare definitivă a cauzei. Prezenta declarație ține cont de durata procedurii, dar nu include nici o evaluare a motivelor care pot justifica o astfel de durată în dreptul intern. În plus, Ö Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Am luat cunoștință de declarația guvernului italian conform căreia este dispus să-mi plătească suma de 16 000 000 de lire italiene (ITL), din care 2 000 000 000 ITL pentru daune morale și 3 000 000 ITL pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 43015/96 pe care am înaintat-o Curții Europene a Drepturilor Omului. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar că această declarație a fost soluționată definitiv. Această declarație a fost făcută în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea decide să șteargă cauza din rol ; Predă-te de la obligația părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 22 iunie 2000, în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Module Președinte [1] Această oprire poate fi supusă unor modificări de formă.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă