CtEDO 21.11.2000 Auto

AFFAIRE MIELE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
21.11.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE MIELE c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I C. MIELE c. ITALIA (solicitarea nr. 44338/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 21 noiembrie 2000 DEFINITIVF 21/02/2001 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite în art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă înainte de publicarea versiunii sale definitive. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din E. Palm, președinta Conforti Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Türmen Zupančič Panțiru judecători și domnul O La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, dl Biagio Miele, a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 24 aprilie 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ( Tribunalul a declarat cererea admisibilă la 14 decembrie 1999. La 19 octombrie 1992, reclamantul, pe cale ad-hoc, a unei unități sanitare locale, notifia angajatorului său o cale de atac pentru a obține plata retribuției pentru orele suplimentare de lucru. Această acțiune a fost ulterior depusă la grefa Tribunalului Administrativ Regional din Campania. În aceeași zi, reclamantul a prezentat o cerere de stabilire a datei la care a fost stabilită data la care a avut loc ședința. La 23 septembrie 1997, reclamantul a prezentat o cerere de fixare urgentă a datei la care a avut loc ședința. La 9 martie 1998, tribunalul administrativ a stabilit data ședinței la 27 mai 1998. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 9 martie 1998 În iulie 1998, instanța a respins acțiunea reclamantului. ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE Reclamantul a susținut că durata procedurii a încălcat principiul "timpul rezonabil" astfel cum se prevede la art. 6 1 din Convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție, astfel cum s-a formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Hotărârea referitoare la această teză. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 19 octombrie 1992 și s-a încheiat la 9 iulie 1998; prin urmare, a durat mai mult de cinci ani și opt luni pentru o instanță. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la obligația de termen rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 10. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamantul solicită 30 000 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 13. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 7 000 000 de lire italiene. Comisioane și cheltuieli de judecată 14. Reclamantul solicită, de asemenea, 11 680 000 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 15. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30). În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 3 000 000 ITL pentru procedura în fața Curții și la data la care se acordă reclamantului. Interese moratorii 16. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri era de 2,5 % l an. Prin aceste motive, Curtea, A spus, cu șase voturi împotriva uneia, că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A spus, cu șase voturi împotriva uneia, că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 7 000 000 000 (șapte milioane) lire italiene pentru daune morale 3 000 000 (trei milioane) lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 2,5 % l an de la expirarea acestui termen și până la plata Respinge, în unanimitate, cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 21 noiembrie 2000, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură Michael O.O. Boyle Elizabeth Palm Moduleer Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-11-21
0,97
AFFAIRE IORIO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE IORIO c. ITALIE (Requête n° 44376/98) ARRÊT STRASBOURG 21 novembre 2000 DÉFINITIF 21/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2000-11-21
0,96
AFFAIRE PICCONI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PICCONI c. ITALIE (Requête n° 46509/99) ARRÊT STRASBOURG 21 novembre 2000 DÉFINITIF 04/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2002-02-28
0,96
AFFAIRE CONCETTA PELOSI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE CONCETTA PELOSI c. ITALIE (Requête n° 51113/99) ARRÊT STRASBOURG 28 février 2002 DÉFINITIF 28/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2002-02-28
0,96
AFFAIRE PACIFICO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PACIFICO c. ITALIE (Requête n° 51105/99) ARRÊT STRASBOURG 28 février 2002 DÉFINITIF 28/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2002-02-28
0,96
AFFAIRE MELILLO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MELILLO c. ITALIE (Requête n° 51118/99) ARRÊT STRASBOURG 28 février 2002 DÉFINITIF 28/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
Sursă