AFFAIRE FIRAT KOC c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

05.06.2001

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Radiation du rôle (règlement amiable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE FIRAT KOC c. TURQUIE (CtEDO, 2001)

HUDOC · oficial

TURCIA (solicitarea nr. 24937/94) HOTĂRÂREA (reglementarea amiabilă) STRASBURG 5 iunie 2001 În cauza F După ce s-a pronunțat în camera Consiliului la 14 noiembrie 2000 și 15 mai 2001, hotărârea a fost adoptată la această dată, la data de origine a cauzei (nr. 24937/94) îndreptată împotriva Republicii Turcia și al cărei resortisant al acestui stat, dl F La 12 august 1994, în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( T. Uluçevik și domnul H.K. Gür, ministru plenipotențiar, director general adjunct al Consiliului Europei și al drepturilor la În conformitate cu articolele 3 și 13 din Convenție, el s-a plâns, de asemenea, de faptul că a fost tratat greșit în timpul custodiei sale, de faptul că a fost supus unei discriminări cu încălcarea articolului 14 coroborat cu art. 5 alineatul (3) și, în cele din urmă, de nu a beneficiat de un proces echitabil în sensul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 3 litera (c) în fața Curții a Uniunii Europene sau în legătură cu art. 14. În urma comunicării cererii către guvern de către Comisie, cauza a fost transferată Curții la 1 noiembrie 1998 în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție. La 14 noiembrie 2000, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererea admisibilă în ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 5 alineatul (3) din Convenția privind durata custodiei la vedere impuse în speță. Curtea a declarat inadmisibile celelalte obiecțiuni ale reclamantului, inclusiv cele referitoare la presupusele tratamente abuzive suferite în timpul custodiei în litigiu. La 7 martie 2001, după un schimb de corespondență, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului (b) din Convenție. La 28 și respectiv 30 martie 2001, reprezentantul reclamantului și guvernul au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări a cauzei. Reclamantul, dl Koç, este cetățean turc, născut în 1977. La momentul respectiv, avea o profesie liberală și locuia la Istanbul. Reclamantul pretindea că a fost arestat și reținut la 17 februarie 1994. Or, după procesul verbal de percheziție și de arestare depus la dosar, acesta ar fi fost reținut la 24 februarie 1994. La 9 martie 1994, la mai întâi a fost examinat de un medic legist al Institutului Medico-legal al statului de drept al statului de drept al statului de drept al statului de drept și apoi ascultat de procuror. La 11 martie 1994, acesta a fost adus în fața judecătorului judecător la curtea de securitate a statului de origine, care a dispus detenția sa provizorie. 10. La 23 iunie 1994, procurorul a depus o plângere împotriva dlui Koç, care l-a acuzat pe acesta de a fi membru al PKK, procurorul revendica aplicarea articolelor 168 § 2 din Codul penal și 5 din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. 11. Această procedură conduce la o hotărâre a Curții de Casație, pronunțată la 29 § 2 din Codul penal și 5 din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. 11. La 30 martie 2001, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului, semnată 20 martie 2001: Declar că, în temeiul unui regulament confidențial al cauzei, care are ca origine cererea nr. 24937/94 formulată de dl F o mie) franci francezi mai mult decât orice sumă care poate fi datorată în baza unor taxe sau a oricăror alte cheltuieli fiscale datorate în momentul plății, aceasta în termen de trei luni de la notificarea deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor persoanelor fizice. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Prezenta declarație ține cont de circumstanțele privind măsura de reținere impusă reclamantului, dar nu include nici o evaluare a temeiniciei afirmațiilor formulate în această privință. 13. Printr-o scrisoare, primită la 28 martie 2001, reprezentantul reclamantului a prezentat următoarea declarație semnată la 22 martie 2001: În calitatea mea de reprezentant al reclamantului, dl F.F.rat Koç, am luat cunoștință de declarația guvernului Republicii Turcia, făcută în vederea unei soluționări a cauzei care are ca origine cererea nr. 24937/94 și conform căreia este pregătit să plătească, ex gratia, suma globală de 51 000 (cinquent și o mie) franci francezi mai mult decât orice sumă care poate fi datorată cu titlu de taxe sau de orice altă sarcină fiscală care trebuie plătită în momentul plății, în termen de trei luni de la notificarea deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor la . Această propunere este acceptată după consultarea adecvată a reclamantului care, în consecință, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza cererii. Suntem de acord cu cauza soluționată definitiv. Această declarație se face în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul, împreună cu reclamantul. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție). Aceaceasta este asigurată că regulamentul menționat anterior se referă la respectarea drepturilor omului, așa cum le recunosc Convenția sau protocoalele sale (articolele fine din Convenție și 3 din regulament). să șteargă cazul din rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 5 iunie 2001 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură.