CtEDO 25.10.2001 Auto

AFFAIRE SEMINARA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
25.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE SEMINARA c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNEA PENTRU SEMINARA c. ITALIA (solicitarea nr. 44667/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 25 octombrie 2001 DEFINIF 25/01/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă înainte de publicarea versiunii sale definitive. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președinte A.B. Baka Bonello Fischbach Tsatsa-Nikolovska, E. Leviți judecători Del Tufo, judecător ad hoc, și domnul E. Fribergh grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 4 octombrie 2001, rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată procedura La originea cauzei se află o cale de atac împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, dl Domenico Seminara, a sesizat Comisia Europeană cu privire la drepturile omului la 22 iulie 1997 în temeiul articolului 25 anterior din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Cererea a fost înregistrată la 13 noiembrie 1998 sub numărul de dosar 44667/98. Reclamantul este reprezentat de dl E. Di Filpo, avocat la Palermo. Guvernul italian ( La 17 octombrie 1988, reclamantul a atribuit primăria C. în fața Tribunalului din Termini Imerese pentru a obține plata a 38 500 000 de lire italiene prestate ca urmare a unui contract de prestații profesionale. 1989, pârâta excită de la incompetența teritorială a instanței. Părțile și-au prezentat concluziile cu privire la această chestiune la 18 mai 1989. La cinstirea pledoariilor din 13 februarie 1990, părțile au fost absente, iar la data de 20 noiembrie 1990 au fost retrimise la 20 noiembrie 1990. La acea dată, încingerea a fost amânată la data de 7 ianuarie 1992, la cererea pârâtei. Prin hotărârea din 14 ianuarie 1992, al cărei text a fost depus la grefa din 4 februarie 1992, Tribunalul a constatat incompetența sa și a indicat instanța din Palermo ca jurisdicție competentă. La 8 aprilie 1992, reclamantul a reluat procedura în fața Tribunalului din Palermo. Prima audiere a avut loc la 18 mai 1992. octombrie 1992 și 23 septembrie 1993 au fost amânate deoarece pârâta nu a furnizat informații pe care judecătorul i le-a cerut. La sfârșitul zilei de 16 decembrie 1993 a fost dat în judecată la 7 februarie 1994. După două audieri, la 9 februarie 1995, părțile și-au prezentat concluziile, iar la 20 septembrie 1996 s-a stabilit cinstirea pledoariilor. Printr-o ordonanță din 27 septembrie 1996, tribunalul a redeschis procedura și a stabilit o audiere la 24 aprilie 1997 pentru depunerea la grefa anumitor documente. O audiere mai târziu, la 25 septembrie 1997, părțile și-au prezentat concluziile. Cu toate acestea, la o dată nespecificată, cauza a fost atribuită colegiului de magistrați însărcinat cu tratarea celor mai vechi cazuri (seziune stralcio) și lacul a fost stabilit la 20 octombrie 1999. Prin hotărârea din 18 mai 2000, al cărui text a fost depus la grefa din 28 iunie 2000, instanța a acceptat cererea reclamantului. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE Reclamantul susține că durata procedurii nu a respectat principiul "timp rezonabil" astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 10. 13 Curtea reamintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la cerința termenului rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1).14, după examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. În ceea ce privește prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit, Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 25 000 000 ITL pentru prejudiciile morale. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi § 30. În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii naționale, consideră rezonabilă suma de 5 000 000 ITL pentru procedura în fața Curții și acordul cu reclamantul. Interese moratorii 20. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata d Interes legal aplicabil în Italia la data adoptării prezentei hotărâri a fost de 3,5% l an. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L.UNANIMITATE, A declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 25 000 000 (25 de milioane) lire italiene pentru daune morale și 5 000 000 (cinci milioane) lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu de 3,5% l an de la expirarea acestui termen și până la plata Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 25 octombrie 2001, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Modululer Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-03-01
0,97
AFFAIRE F.P. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE F.P. c. ITALIE (Requête n° 46978/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE PASTORE c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE PASTORE c. ITALIE (Requête n° 44444/98) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE FINESSI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE FINESSI c. ITALIE (Requête n° 44379/98) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-03-01
0,97
AFFAIRE C.L. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE C.L. c. ITALIE (Requête n° 46980/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE GUERRERA c. ITALIE (n° 2)
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GUERRERA c. ITALIE (n° 2) (Requête n° 44423/98) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
Sursă