AFFAIRE POLIZZI CONTRE L'ITALIE

Rezoluția ResDH(2002)83 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2000 în cauza Polizzi împotriva Italiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 iunie 2002, în cadrul celei de-a 798-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 12 octombrie 2000 în cauza Polizzi împotriva Italiei și transmisă la aceeași dată Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție ; Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 45073/98) adresată împotriva Italiei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 13 februarie 1996 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către dl. Natale Polizzi, resortisant italian, și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că este vorba despre durata excesivă a unei proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 12 octombrie 2000, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și reclamantul, și având în vedere că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea în fața Marii Camere; (i) În termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții, s-a convenit că guvernul Italiei va plăti părții solicitante suma de 12 849 920 lire italiene, din care 9 000 000 de lire italiene pentru prejudiciul moral și 3 849 920 lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor, pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a putut fi subordonată revocarea sau soluționarea litigiului; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor cu privire la aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție ; având în vedere că, la 7 decembrie 2000, în termenul prevăzut în regulamentul amiabil, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în regulamentul amiabil; Reamintind că, în ceea ce privește litigiul reclamantului declarat admisibil în această cauză, Comitetul de Miniștri este în prezent sesizat cu privire la controlul executării mai multor hotărâri ale Curții și cu privire la un număr considerabil de hotărâri ale Comitetului de Miniștri în temeiul fostului articol 32 din convenție, care constată o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție din cauza duratei excesive a procedurilor în fața instanțelor civile italiene; Având în vedere acest lucru, autoritățile italiene au informat Comitetul miniștrilor că sunt pe cale să elaboreze și să adopte noi măsuri cu caracter general pentru a pune capăt problemei grave a duratei excesive a acestor proceduri și pentru a preveni astfel noi încălcări similare celor constatate în cauzele menționate anterior (a se vedea Rezoluțiile DH (97) 336, DH (99) 437 și DH (2000) 135) ; Declar, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Italiei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția privind angajamentele asumate în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2002)83

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 12 octobre 2000

dans l’affaire Polizzi contre l’Italie

(adoptée par le Comité des Ministres le 24 juin 2002,

lors de la 798e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 12 octobre 2000 dans l’affaire Polizzi contre l’Italie et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 45073/98) dirigée contre l’Italie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 13 février 1996 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Natale Polizzi, ressortissant italien, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure civile ;

Considérant que dans son arrêt du 12 octobre 2000 la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et le requérant, et s’étant assurée que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de l’Italie payerait à la partie requérante, dans un délai de trois mois à compter de la notification de l’arrêt de la Cour, la somme de 12 849 920 lires italiennes, dont 9 000 000 de lires italiennes au titre du préjudice moral et 3 849 920 lires italiennes au titre des frais et dépens ;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S’étant assuré que le 7 décembre 2000, dans le délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé au requérant les sommes prévues par le règlement amiable ;

Rappelant que, en ce qui concerne le grief de la partie requérante déclaré recevable dans cette affaire, le Comité des Ministres est actuellement saisi du contrôle de l’exécution de plusieurs arrêts de la Cour et d’un nombre considérable de décisions du Comité des Ministres en vertu de l’ancien article 32 de la Convention, constatant une violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention en raison de la durée excessive de procédures devant les juridictions civiles italiennes ;

Considérant à ce propos que les autorités italiennes ont indiqué au Comité des Ministres qu’elles étaient en train d’élaborer et d’adopter de nouvelles mesures de caractère général afin de mettre fin au grave problème de la durée excessive de ces procédures et prévenir ainsi de nouvelles violations semblables à celles constatées dans les affaires susmentionnées (voir les Résolutions DH (97) 336, DH (99) 437 et DH (2000) 135) ;

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de l’Italie, avoir rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention relativement aux engagements souscrits dans la présente affaire.