AFFAIRE GUVEN CEMAL ET NURHAYAT CONTRE LA TURQUIE

Rezoluția ResDH(2002)139 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 mai 2001 în cauza Güven Cemal și Nurhayat împotriva Turciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 21 octombrie 2002, cu ocazia celei de-a 810-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 22 mai 2001 în cauza Güven Cemal și Nurhayat și transmisă la aceeași dată Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție, Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 31848/96) formulată împotriva Turciei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 12 aprilie 1996 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către dl. Cemal Güven și doamna Nurhayat Güven, resortisanți turci, și Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă obiecțiunile referitoare la evacuarea forțată a reclamanților din satul lor și la distrugerea presupusă a casei și a bunurilor lor de către forțele de securitate (unități militare sau Gendarmerie) în martie-octombrie 1994 într-o regiune aflată în afara stării de urgență în sud-estul Turciei; întrucât, în hotărârea sa din 22 mai 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră; (i) În conformitate cu termenii regulamentului pe cale amiabilă, s-a convenit că guvernul Turciei va plăti reclamantului suma globală de 10 000 de lire sterline cu titlu gratuit, imediat după notificarea hotărârii; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor, pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a putut fi subordonată revocarea sau soluționarea litigiului; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere că la 19 iulie 2001 guvernul statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută de regulamentul amiabil, Reamintind faptul că problemele structurale care au stat la baza prezentei decizii fac obiectul unei examinări detaliate de către Comitet în cadrul mai multor cauze similare referitoare la Turcia, care au condus la numeroase constatări ale încălcării convenției și că Turcia a adoptat și continuă să adopte măsuri importante cu caracter general pentru a preveni în mod eficient noi încălcări similare (a se vedea Rezoluțiile interimare DH(99) 434 și ResDH(2002)98) ; Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Turciei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția privind angajamentele asumate în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2002)139

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 22 mai 2001

dans l’affaire Güven Cemal et Nurhayat contre la Turquie

(adoptée par le Comité des Ministres le 21 octobre 2002,

lors de la 810e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 22 mai 2001 dans l’affaire Güven Cemal et Nurhayat et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 31848/96) dirigée contre la Turquie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 12 avril 1996 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Cemal Güven et Mme Nurhayat Güven, ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable les griefs concernant l’évacuation forcée des requérants de leur village et la destruction alléguée de leur maison et de leurs biens par les forces de sécurité (unités militaires ou de Gendarmerie) en mars-octobre 1994 dans une région soumises l’état d’urgence au Sud-Est de la Turquie ;

Considérant que dans son arrêt du 22 mai 2001, la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la Turquie payerait à la partie requérante la somme globale de 10 000 livres sterling à titre gracieux, dès la notification de l’arrêt ;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S’étant assuré que le 19 juillet 2001 le gouvernement de l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable,

Rappelant que les problèmes structurels à l’origine de la présente requête font l’objet d’un examen détaillé par le Comité dans le cadre de plusieurs affaires semblables concernant la Turquie qui ont donné lieu à de nombreux constats de violations de la Convention, et que la Turquie a adopté et continue d’adopter d’importantes mesures de caractère général afin de prévenir efficacement de nouvelles violations semblables (voir les Résolutions Intérimaires DH(99)434 et ResDH(2002)98) ;

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Turquie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention relativement aux engagements souscrits dans la présente affaire.