CASE OF GUERRA AND OTHERS AGAINST ITALY

Rezoluția ResDH(2002)146 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 februarie 1998 în cazul Guerra și alții împotriva Italiei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 17 decembrie 2002 la a 819-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 54 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Guerra și în alte cazuri, pronunțată la 19 februarie 1998 și transmisă în aceeași zi Comitetului miniștrilor; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 14967/89) împotriva Italiei, depusă la 18 octombrie 1988 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dna Anna Maria Guerra și alți treizeci și nouă de solicitanți italieni, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea referitoare la eșecul de către autoritățile competente de a furniza informații cu privire la riscul inerent și la modul de procedere în cazul unui accident major într-o fabrică chimică cu risc ridicat din apropiere; Amintind că cazul a fost prezentat în fața Curții la 16 septembrie 1996 de către Comisie; întrucât în hotărârea sa din 19 februarie 1998 Curtea: - respinsă, cu 19 voturi împotrivă unuiu, obiecția preliminară a Guvernului; - deținută, cu 18 voturi împotrivă cu doi, că art. 10 din convenție nu era aplicabil în cazul instantan; - deținută, în unanimitate, că art. 8 din Convenție este aplicabil și a fost încălcat; - deținută, în unanimitate, că nu este necesar să se ia în considerare cazul în temeiul articolului 2 din Convenție; - deținută, în unanimitate: (a) că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească fiecare dintre solicitanți, în termen de trei luni, 10 000 000 de lire italiene în ceea ce privește prejudiciile morale; și (b) faptul că dobânzile simple la o rată anuală de 5% ar trebui plătite la această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - respinse, în unanimitate, restul cererii pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție, astfel cum a fost modificat de Protocolul nr. 11, prezentul regulament se aplică prin decizia Comitetului de Miniștri cazurilor prevăzute în art. 54; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 19 februarie 1998, având în vedere obligația Italiei în temeiul articolului 53 din Convenție de a respecta aceasta; întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a prezentat informațiile conținute în apendicele prezentei rezoluții; Având în vedere faptul că, la 3 septembrie 1999, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 19 februarie 1998, inclusiv parțial dobânzile datorate, și având în vedere faptul că reclamanții și-au renunțat dreptul la plata integrală a dobânzii, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Italiei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 54 din Convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2002)146 Informații furnizate de Guvernul Italiei în cursul examinării cazului Guerra de către Comitetul de Miniștri Guvernul italian observă că încălcarea constatată în acest caz a fost rezultatul aplicării necorespunzătoare, la diferite nivele, a legislației italiene în vigoare la momentul respectiv, în principal decretul prezidențial nr. 175 din 18 mai 1988 de punere în aplicare a Directivei 82/501/CEE a Consiliului Comunităților Europene („Directiva Seveso”). Pentru a atrage atenția diferitelor autorități vizate asupra acestor probleme de punere în aplicare și a obligației lor de a se asigura, de acum încolo, că aplicarea prezentei legislații respectă cerințele articolului 8 din convenție, astfel încât să prevenească în mod eficient noi încălcări similare, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului a fost transmisă rapid tuturor autorităților vizate. Publicul a fost, de asemenea, informat de hotărârea Curții Europene și de obligațiile care determină autoritățile italiene, în urma publicării în traducere italiană în mai multe reviste juridice italiene, în special „Rivista Internazionale dei Diritti dell’Uomo „, nr. 2; mai-agost 1998, pp. 514-523. Un rezumat al hotărârii este disponibil și în traducere italiană pe site-ul internet La Consulta per la Giustizia Europea dei Diritti dell'Uomo (organizat de o serie de asociații de avocați): www.direttiuomo.it Aceste măsuri de sensibilizare au contribuit la dezvoltarea practicilor care să asigure astăzi furnizarea rapidă de informații adecvate privind pericolele de mediu. Guvernul atrage de asemenea atenția asupra faptului că activitățile în cauză au încetat definitiv în 1994 și că anchetele efectuate ulterior de autoritățile au confirmat absența de la orice activitate sau stoc de risc ridicat, în conformitate cu criteriile stabilite de legislația în vigoare în acest domeniu. Prin urmare, Guvernul constată că astăzi nu există nici un apel la măsuri suplimentare în ceea ce privește reclamanții în acest caz. Având în vedere măsurile și considerațiile de mai sus, Guvernul este de părere că Italia și-a îndeplinit obligația de a respecta hotărârea Curții prevăzută în art. 53 din Convenția.

Resolution ResDH(2002)146

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 19 February 1998

in the case of Guerra and others against Italy

(Adopted by the Committee of Ministers on 17 December 2002

at the 819th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of former Article 54 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Guerra and others case delivered on 19 February 1998 and transmitted the same day to the Committee of Ministers;

Recalling that the case originated in an application (No. 14967/89) against Italy, lodged with the European Commission of Human Rights on 18 October 1988 under former Article 25 of the Convention by Ms Anna Maria Guerra and thirty-nine other Italian applicants, and that the Commission declared admissible the complaint concerning the failure by the competent authorities to provide information about the inherent risk and how to proceed in the event of a major accident in a nearby high-risk chemical factory;

Recalling that the case was brought before the Court by the Commission on 16 September 1996;

Whereas in its judgment of 19 February 1998 the Court:

- dismissed, by nineteen votes to one, the Government’s preliminary objection;

- held, by eighteen votes to two, that Article 10 of the Convention was not applicable in the instant case;

- held, unanimously, that Article 8 of the Convention was applicable and had been violated;

- held, unanimously, that it was unnecessary to consider the case under Article 2 of the Convention also;

- held, unanimously:

(a) that the government of the respondent state was to pay each of the applicants, within three months, 10 000 000 Italian lire in respect of non-pecuniary damage; and

(b) that simple interest at an annual rate of 5% should be payable on that sum from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed, unanimously, the remainder of the claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention as amended by Protocol No. 11, these Rules are applicable by decision of the Committee of Ministers to cases under former Article 54;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 19 February 1998, having regard to Italy’s obligation under former Article 53 of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state submitted the information contained in the appendix to the present resolution;

Having satisfied itself that on 3 September 1999, the government of the respondent state paid the applicants the sums provided for in the judgment of 19 February 1998, partially including the default interest due, and having taken note of the fact that the applicants have waived their right to the full payment of default interest,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Italy, that it has exercised its functions under former Article 54 of the Convention in this case.

Appendix to Resolution ResDH(2002)146

Information provided by the Government of Italy

during the examination of the Guerra case

by the Committee of Ministers

The Italian Government observes that the violation found in this case was the result of the incorrect application, at different levels, of the Italian legislation in force at the time, mainly presidential decree n° 175 of 18 May 1988 implementing Directive 82/501/EEC of the Council of the European Communities (“the Seveso Directive”).

In order to draw the attention of the different authorities concerned to these implementation problems and to their obligation to ensure henceforth that the application of this legislation respects the requirements of Article 8 of the Convention so as to effectively prevent new, similar violations, the judgment of the European Court of Human Rights was rapidly sent out to all authorities concerned. The public was also informed of the European Court’s judgment and the resulting obligations incumbent on the Italian authorities, following its publication in Italian translation in several Italian legal journals, notably “

Rivista Internazionale dei Diritti dell’Uomo

”, No. 2; May-August 1998, pp. 514-523. A summary of the judgment is also available in Italian translation on the internet web site of

La Consulta per la Giustizia Europea dei Diritti dell'Uomo

(organised by a number of associations of lawyers):

www.dirittiuomo.it

. These awareness-raising measures have contributed to the development of practices ensuring that today, adequate information regarding environmental hazards is rapidly provided.

The Government also draws attention to the fact that the activities concerned in the case ceased definitively in 1994 and that the inquiries subsequently conducted by authorities have confirmed the absence ever since of any high risk activity or stock, according to the criteria established by the legislation in force in this field. The Government thus finds that there is no call today for any further measures in respect of the applicants in this case.

In the light of the above measures and considerations the Government is of the opinion that Italy has satisfied its obligation to abide by the Court’s judgment laid down in former Article 53 of the Convention.