CASE OF BIBA AGAINST GREECE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF BIBA AGAINST GREECE (CtEDO, 2003)
Rezoluția ResDH(2003)5 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 septembrie 2000 (finală la 26 decembrie 2000) în cazul Biba împotriva Greciei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 februarie 2003 la cea de-a 827-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul din Biba, depusă la 26 septembrie 2000, a transmis Comitetului de Miniștri în aceeași zi, după ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; reamintind că cazul a apărut într-o cerere (nr. 33170/96) împotriva Republicii Hellene, depusă la 17 februarie 1996 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Shpetim Biba, un național albanez, și că Curtea, sesizată în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerea conform căreia reclamantul, care a fost condamnat la închisoare pe viață pentru crimă, a fost împiedicat să aducă un recurs asupra punctelor cf. lege, deoarece nu are mijloace de angajare a unui avocat să-l reprezinte, că dreptul intern nu prevede prin lege o asistență juridică gratuită și că el este incapabil de a face apelul personal în fața Curții de Casație; întrucât, în hotărârea sa din 26 septembrie 2000, Curtea a hotărât în unanimitate: - că s-a constatat o încălcare a art. 6, alin. (1) și (3) lit. (c) din Convenție; - a considerat că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 3 000 000 de dracme în ceea ce privește prejudiciile morale; 1 500 000 de dracme în ceea ce privește costurile și cheltuielile, împreună cu orice impozit pe valoarea adăugată care poate fi taxabilă, mai puțin de 5 000 franci francezi care vor fi convertiți în dracme la rata în vigoare la data decontare și că dobânzile simple la o rată anuală de 6% vor fi plătite pentru sumele de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererilor reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Greciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comisiei informații privind măsurile luate pentru prevenirea noilor încălcări ale aceleiași tipuri de încălcări ale prezentei hotărâri; aceste informații figurează în apendicele prezentei rezoluții; Având în vedere că, la 20 februarie 2001, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 26 septembrie 2000, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Greciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2003)5 Informații furnizate de Guvernul Greciei în cursul examinării cazului Biba de către Comitetul de Miniștri Guvernul reiterează că, în cazurile cele mai grave categorii de infracțiuni penale (kakouryimata), art. 340 alineatul (1) din Codul de Procedință Penală prevede că președintele instanței de primă instanță trebuie să atribuie avocatului unui acuzat care nu este reprezentat pentru a asigura apărarea sa. Avocatul este ales dintr-o listă de avocați întocmit de Barul local. art. 376 prevede că, în apel, președintele are aceeași obligație și că art. 340 alineatul (1) se aplică art. 340 alineatul (1). mutatis mutandis Guvernul constată că încălcarea articolului 6 alineatele (1) și (3)c) din Convenția în acest caz a rezultat din jurisprudența Curții de Casație conform căreia Codul de Procedință Penală nu prevedea asistență juridică pentru apeluri în privința punctelor de drept (Hotărârea nr. 381/1982, Pinika Hronika, vol. 32, p. 928; nr. 724/1992, Pinika Hronika, vol. 32, p. 656; și nr. 1368/1992). Imediat după constatarea încălcării în acest caz, hotărârea Curții Europene a drepturilor omului a fost difuzată (în limba greacă) la serviciile competente ale Ministerului Justiției, pentru a fi luate în considerare în ceea ce privește adoptarea măsurilor generale necesare pentru execuția sa. De asemenea, a fost publicată (în limba greacă) pe site-ul oficial al Consiliului Juridic de Stat (www.nsk.gr Legea nr. 2721/3 iunie 1999 a adăugat la sfârșitul articolului 96 din Codul de Procedură Penală o nouă dispoziție (art. 96A) care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999 și care a mărit posibilitatea de a avea oficiu Ajutor juridic gratuit în cazurile în care acuzatul nu dispune de mijloace de angajare a unui avocat. Mai exact, această dispoziție extinde această posibilitate în cazurile cu privire la categoria infracțională mai puțin gravă (plinmelimata ). De asemenea, prevede numirea obligatorie de oficiu a unui avocat până la încheierea procedurii în fiecare caz, precum și pentru depunerea apelurilor. În consecință, acesta acoperă întregul proces în fața Curții de Casație. Avocatul este ales dintr-o listă întocmită de Baroul local la fiecare trei ani în iunie și transmisă tuturor instanțelor. Miniștrii Justiției și Finanțelor stabilesc, cu o decizie comună, taxele de avocat prevăzute de Codul Avocaților. Guvernul consideră că, în urma amendamentului menționat anterior, nu mai există riscuri de încălcare similare cu cele constatate în acest caz și, prin urmare, că Grecia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.