Decizia nr. 74 din 16 octombrie 2017

Prin Încheierea de şedinţă din 10 aprilie 2017, dată în Dosarul nr. 1.526/111/2016, Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), şi a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), în sensul de a se stabili „dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională”. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9 mai 2017 cu nr. 1.365/1/2017.

La data de 10 mai 2017 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Dosarul nr. 1.387/1/2017, ce a fost conexat la primul dosar, respectiv nr. 1.365/1/2017. Această a doua sesizare a fost formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, care prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.161/109/2016, a solicitat dezlegarea chestiunii de drept vizând modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, precum şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, raportat la Decretul nr. 198/1953 privind reorganizarea Şcolii Militare de Muzică (Decretul nr. 198/1953), respectiv „dacă perioada în care o persoană a urmat ciclul de învăţământ profesional de muzică militară din cadrul Şcolii Militare de Muzică constituie perioadă în care a fost elev al unei şcoli militare pentru formarea cadrelor militare sau, dimpotrivă, poate fi echivalată liceului militar”. II. Expunerea succintă a celor două procese în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept menţionată

Obiectul învestirii instanţei în Dosarul nr. 1.526/111/2016 al Curţii de Apel Oradea – Secţia I civilă îl constituie contestaţia înregistrată la data de 7 aprilie 2016 pe rolul Tribunalului Bihor, prin care contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, să se dispună obligarea intimatei la revizuirea drepturilor sale de pensie prin luarea în calcul la stabilirea pensiei a perioadei anilor 1973-1976, cât a fost elev al Şcolii Militare de Muzică.

Prin Sentinţa civilă nr. 705/L.M. din 24 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bihor, s-a respins contestaţia, prima instanţă reţinând că intimata a valorificat în calculul pensiei doar perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978, în care contestatorul a urmat cursurile şcolii de formare a subofiţerilor, fără a valorifica şi perioada cât a urmat ciclul profesional la Şcoala Militară de Muzică, cu motivarea că în această perioadă a fost elev al unei şcoli profesionale militare şi aceasta nu se încadrează în perioadele contributive prevăzute la art. 49 din Legea nr. 263/2010.

S-a reţinut că, prin Decretul nr. 198 din 28 aprilie 1953, Şcoala Militară de Muzică a fost reorganizată cu 3 cicluri de învăţământ, astfel: ciclul de învăţământ profesional de muzică militară cu durata de 3 ani; ciclul de formare a subofiţerilor de muzică militară cu durata de 2 ani; ciclul de formare a ofiţerilor dirijori cu durata de 3 ani.

Totodată, la art. 5 din acest act normativ a fost prevăzută modalitatea de recrutare pentru ciclul profesional, adică studii de cel puţin 7 clase, vârsta de cel puţin 15 ani şi cel mult 17 ani. În urma acestei reorganizări, Şcoala Militară de Muzică a fost scoasă din reţeaua ministerului de resort, astfel că şcoala profesională cu durata de 3 ani nu mai era echivalentă nici măcar cu clasele a IX-a şi a X-a de liceu.

În fişa de pensie a contestatorului este trecută calitatea de elev la Şcoala Militară de Subofiţeri în perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978 şi, ulterior, de cadru militar permanent până la data de 15 septembrie 1998, iar perioada anilor 1973-1976, cât a urmat ciclul profesional la Şcoala Militară de Muzică, nu este încadrată nici de angajator în categoria de vechime în specialitate, această perioadă fiind echivalentă cu perioada de studii liceale care, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 şi Legii nr. 223/2015, nu se valorifică la calculul drepturilor de pensie.

Dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 nu se referă la studii liceale sau echivalente acestora, or, şcoala profesională este echivalentul studiilor liceale, şi nu echivalentul şcolilor militare la care se referă textul de lege, pentru că acesta are în vedere situaţia studiilor postliceale efectuate prin şcoli de subofiţeri, aşa cum a efectuat şi contestatorul în perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978, sau universitare.

Or, în speţă, contestatorul avea doar vârsta de 15 ani la nivelul anului 1973, având în vedere data de naştere a acestuia, 19 octombrie 1958, vârstă la care putea urma doar cursuri liceale sau corespondente acestui nivel, respectiv şcoală profesională, studii care, potrivit dispoziţiilor legale mai sus invocate, au fost excluse de legiuitor de la valorificare la calculul drepturilor de pensie.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul, susţinând că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii. Astfel, Legea nr. 263/2010 statuează prinart. 17 alin. (2) raportat la art. 49 alin. (1) lit. g) că perioada în care asiguratul a fost elev al unei şcoli militare, cu excepţia liceului militar, constituie stagiu de cotizare, fiind exclusă de la valorificare ca stagiu de cotizare asimilat doar perioada liceului militar. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Textul de lege impune, ca singură condiţie, ca asiguratul să fi fost elev al unei şcoli militare, fără a face distincţie între natura cursurilor desfăşurate la acea şcoală militară, respectiv între ciclurile de învăţământ în care este organizată şcoala militară, în speţă, Şcoala Militară de Muzică, iar nu o şcoală profesională, cum în mod greşit a reţinut prima instanţă.

Apelantul a mai arătat că, abia prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990 privind înfiinţarea, în cadrul Şcolii Militare de Muzică, a ciclului liceal (Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990), s-a stabilit că, începând cu anul şcolar 1990-1991, ciclul profesional din Şcoala Militară de Muzică din subordinea Ministerului Apărării Naţionale se transformă în ciclu liceal cu durată completă (clasele IX-XII), pentru care şcoala este autorizată să elibereze acte de studii liceale în profilul muzică.

S-a arătat că, atât timp cât ciclul profesional (iar nu şcoală profesională) a fost efectuat de apelantul-contestator în cadrul aceleiaşi şcoli militare, instanţa de fond trebuia să constate că perioada anilor 1973-1976, în care a fost elev în cadrul Şcolii Militare de Muzică, se include în ipoteza art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 care se referă la „elev al unei şcoli militare”, excepţiile fiind de strictă interpretare şi aplicare. Potrivit normei analizate, nu constituie stagiu asimilat perioada liceului militar şi, prin urmare, excepţia nu poate fi extinsă pe cale de interpretare şi la formele echivalente liceului militar.

În Dosarul nr. 1161/109/2016 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia I civilă, din încheierea de sesizare rezultă că, pe rolul instanţei, în calea de atac a apelului, se află cererea formulată de reclamant, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, privitor la reţinerea ca fiind perioadă asimilată stagiului de cotizare a perioadei în care apelantul a fost elev al Şcolii Militare de Muzică (1972-1975). Acesta a invocat, în drept, dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, prevederi similare regăsindu-se şi în art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015.

Apelul a fost declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.592 din 26 octombrie 2016 a Tribunalului Argeş – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, care a respins acţiunea reclamantului cu motivarea că, potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 198/1953, cursurile ciclului profesional al Şcolii Militare de Muzică nu urmăresc formarea de cadre militare, astfel că perioada respectivă nu constituie stagiu de cotizare şi nici vechime în serviciu.

Prin întâmpinarea formulată în apel, intimata-pârâtă a invocat lipsa unei perioade asimilate, rezultată din faptul că reclamantul a fost elevul unei şcoli profesionale militare ce nu se încadrează în cadrul instituţiilor militare de învăţământ şi/sau şcolilor militare.

S-a reţinut ca având relevanţă în cauză modalitatea în care poate fi încadrată Şcoala Militară de Muzică, respectiv dacă este o instituţie militară de învăţământ/şcoală militară sau este asimilată liceului militar/învăţământului liceal. III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor

Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, având în vedere următoarele considerente:

De lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 şi a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât, în speţă, se solicită revizuirea drepturilor de pensie ale contestatorului, prin luarea în calcul la stabilirea pensiei a perioadei anilor 1973-1976, în care acesta a fost elev – ciclul profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică.

Problema de drept enunţată este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenţei s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, astfel cum rezultă din consultarea portalului instanţei supreme.

Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, precum şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât în cauză se pune în discuţie modalitatea de interpretare a sintagmelor „cu excepţia liceului militar”, „cu excepţia învăţământului liceal” cuprinse în prevederile legale de mai sus, raportat la Decretul nr. 198/1953. Apelantul-reclamant a apreciat că în aceste sintagme nu este cuprinsă şi Şcoala Militară de Muzică, organizată potrivit decretului menţionat, ci aceasta este o şcoală militară/instituţie militară de învăţământ; intimata-pârâtă a apreciat în sens contrar.

S-a arătat că problema de drept enunţată este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenţei s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; cauzele de această natură nu ajung pe rolul instanţei supreme, fiind soluţionate definitiv în faţa curţilor de apel, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data sesizării. IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost formulate de către părţi următoarele puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecăţii:

Apelanţii-contestatori din cele două cauze, prin avocat, au formulat un punct de vedere comun prin care au susţinut că ciclul profesional de muzică militară, ca formă de învăţământ militar, este echivalentul Şcolii Militare de Muzică. Au mai arătat că Şcoala Militară de Muzică urmată în perioada 1972-1975 are calitatea de şcoală militară din sistemul de apărare naţională, conform dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, neavând relevanţă dacă este sau nu de nivel superior studiilor liceale. Prin urmare, perioada în care reclamanţii au fost elevi în cadrul Şcolii Militare de Muzică se include în ipoteza prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, care se referă la „elev al unei şcoli militare”, iar excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare. Potrivit normei analizate, nu constituie stagiu asimilat perioada liceului militar şi, prin urmare, excepţia nu poate fi extinsă pe cale de interpretare şi la formele echivalente liceului militar.

Prin punctul de vedere formulat de intimata-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin consilier juridic, s-a achiesat la constatările din raportul comunicat, apreciindu-se că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi, ca atare, nu reprezintă vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională. V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor

În opinia completului de judecată al Curţii de Apel Oradea – Secţia I civilă, textul art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretat în sensul că exclude de la valorificare, ca stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, orice formă de studii de nivel liceal, adică perioada liceului militar, dar şi perioada de învăţământ profesional care se desfăşura, ca şi liceul, după absolvirea gimnaziului şi care reprezintă, ca şi liceul, o formă de învăţământ intermediară între gimnaziu şi învăţământul superior.

Legiuitorul a inclus în categoria perioadelor asimilate numai acele perioade în care asiguratul a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 26 din Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, republicat (Decretul nr. 468/1957), „Tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învăţământ superior. Cei admişi sunt consideraţi încorporaţi. Elevii liceelor militare, la absolvirea liceului militar, se consideră încorporaţi în şcolile militare la care au fost, repartizaţi de către Ministerul Forţelor Armate.”

De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare (Legea nr. 14/1972), „Absolvenţii liceelor militare, după ce au reuşit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în şcolile militare, sunt consideraţi încorporaţi la şcolile militare la care au fost repartizaţi de către Ministerul Apărării Naţionale.” În art. 57 din aceeaşi lege se prevăd următoarele: „Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învăţământ se stabilesc de către Ministerul Apărării Naţionale, în măsura în care nu sunt prevăzute prin alte acte normative. La concursul de admitere se pot prezenta tinerii care au împlinit cel puţin 18 ani. Cei admişi sunt consideraţi încorporaţi.”

Rezultă aşadar că la şcolile militare puteau fi înscrişi doar tinerii care au împlinit vârsta de cel puţin 18 ani, fiind vorba despre învăţământul pentru formarea cadrelor militare în activitate, în cadrul căruia persoana în cauză îndeplinea serviciul militar obligatoriu în calitate de elev al şcolii militare.

În consecinţă, numai perioada în care asiguratul a fost elev al unei şcoli militare de nivel superior studiilor liceale constituie stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, în accepţiunea art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010.

Norma nu poate fi interpretată în sensul că legiuitorul ar fi exclus liceul militar ca perioadă asimilată, dar ar fi inclus, pe de altă parte, perioada învăţământului profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică. Ciclul profesional al acestei şcoli a fost urmat de reclamant după gimnaziu, între vârsta de 15 şi 18 ani. Absolvirea ciclului profesional reprezenta o condiţie a admiterii în ciclul de subofiţeri, iar nu învăţământ pentru formarea cadrelor militare.

Textul de lege nu se referă la studii liceale sau echivalente ale acestora, or, şcoala profesională este echivalentul studiilor liceale, iar nu echivalentul şcolilor militare vizate de lege, care are în vedere doar situaţia studiilor postliceale efectuate prin şcoli de subofiţeri sau a studiilor superioare.

Dacă s-ar admite argumentul în sensul că perioada între vârsta de 15 şi 18 ani în care asiguratul a urmat cursurile unui ciclu profesional ar constitui stagiu asimilat ar însemna ca textul de lege să permită pentru elevii care urmează liceul militar să se afle într-o situaţie discriminatorie faţă de cei care în aceeaşi perioadă de vârstă au efectuat şcoli profesionale militare, or, categoric, textul de lege nu a avut în vedere o asemenea situaţie, ci doar pe aceea în sensul în care şcoala militară valorificată ca stagiu asimilat este cea urmată după liceu sau după şcoala profesională, respectiv după împlinirea vârstei de 18 ani.

De aceea, sintagma „cu excepţia liceului militar” din finalul art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretată în sensul că ciclurile profesionale militare echivalente liceului, adică echivalente claselor IX-XII, nu pot fi asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, deoarece legea exceptează liceul militar şi, prin urmare, şi şcolile profesionale echivalente acestuia.

Totodată, în art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 se păstrează aceeaşi idee a neincluderii în vechimea în serviciu a acestei perioade în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional urmat după gimnaziu, între vârsta de 15 şi 18 ani. Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu, în accepţiunea Legii nr. 223/2015, este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională a fost elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia învăţământului liceal.

Or, la instituţiile militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare puteau fi înscrişi doar tinerii care au împlinit vârsta de cel puţin 18 ani, întrucât în cadrul acestor unităţi persoana în cauză îndeplinea serviciul militar obligatoriu în calitate de elev al şcolii militare.

Prin punctul de vedere al completului de judecată al Curţii de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în acord cu practica judiciară a acestei curţi de apel, s-a apreciat că Şcoala Militară de Muzică poate fi asimilată, potrivit legislaţiei pensiilor, unui învăţământ liceal, ceea ce face să nu se poată reţine, ca perioadă asimilată stagiului de cotizare, perioada în care apelantul a fost elev al Şcolii Militare de Muzică (1972-1975).

Pentru această perioadă apelantul a fost considerat elev şi nu a primit o soldă sau alte venituri din partea statului român, iar la momentul înscrierii la unitatea de învăţământ acesta avea numai 15 ani.

Conform Decretului nr. 198/1953, Şcoala Militară de Muzică era organizată pe trei cicluri de pregătire, dintre care primul era profesional, de muzică militară, al doilea era de subofiţeri şi al treilea de ofiţeri.

S-a reţinut şi că, prin prevederile art. 5 din Decretul nr. 198/1953, s-a dispus ca recrutarea de elevi pentru ciclul profesional să se facă dintre candidaţii cu vârsta de cel puţin 15 ani împliniţi şi de cel mult 17 ani. Astfel, se puteau înscrie la această unitate şcolară numai minorii.

Mai mult decât atât, în acelaşi act normativ se arată că numai după înscrierea în ciclul de sergenţi muzicali se acordă calitatea de militari în termen, rezultând că nu şi anterior, pentru ciclul profesional (art. 8).

Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare: „Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege.”

La rândul său, Legea nr. 263/2010 stabileşte, prin art. 17 alin. (2) raportat la art. 49 alin. (1) lit. g), că perioada în care asiguratul a fost elev al unei şcoli militare din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar, constituie stagiu de cotizare potrivit acestei legi.

Aceeaşi cerinţă pentru reţinerea vechimii în serviciu, aceea ca beneficiarul să fi fost elev al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare, se regăseşte şi în noua lege privind pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 223/2015, la art. 3 lit. e) pct. 3, confirmând concepţia legiuitorului în materie.

Completul de judecată de la Curtea de Apel Piteşti a apreciat că din prevederile Decretului nr. 198/1953 reiese că respectivele cursuri ale ciclului profesional al Şcolii Militare de Muzică nu urmăresc formarea de cadre militare, elevul neprimind grad militar la terminarea acestor cursuri.

În consecinţă, s-a apreciat că perioada în care reclamantul a urmat cursurile ciclului profesional al Şcolii Militare de Muzică nu constituie stagiu de cotizare în condiţiile Legii nr. 263/2010, aplicabile până la data de 1 ianuarie 2016, şi nici vechime în serviciu conform Legii nr. 223/2015, în vigoare după data menţionată. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au înaintat hotărârile judecătoreşti identificate şi care prezintă relevanţă, precum şi punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, rezultând faptul că nu s-a cristalizat o practică judiciară unitară cu privire la chestiunea de drept în discuţie.

Astfel, într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională. În această opinie s-a considerat că intenţia legiuitorului a fost de a include în categoria perioadelor asimilate doar acele perioade în care asiguratul a urmat o şcoală militară de nivel superior studiilor liceale, în condiţiile în care acestea din urmă au fost excluse.

Într-o a doua orientare jurisprudenţială s-a reţinut că, din contră, dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 trebuie interpretate în sensul că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, fiind o şcoală militară.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 1.307 din 27 iulie 2017, a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Nu au fost identificate decizii relevante ale Curţii Constituţionale cu privire la chestiunea de drept în discuţie. VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 şi a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Şcolii Militare de Muzică, astfel cum era reglementată prin Decretul nr. 198/1953, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părţi şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanşarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiţii de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ şi care pot fi enunţate astfel: – existenţa unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele două condiţii sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de două complete din cadrul Curţii de Apel Oradea şi al Curţii de Apel Piteşti, învestite cu soluţionarea în ultimă instanţă a unui conflict de asigurări sociale, potrivit dispoziţiilor art. 152 şi 155 din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 100-104 din Legea nr. 223/2015, coroborate cu art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanţele de trimitere sunt legal învestite cu soluţionarea apelului în cauze în care se solicită revizuirea drepturilor de pensie militară cu luarea în considerare a perioadei în care titularul acestor drepturi a fost elev al ciclului profesional al Şcolii Militare de Muzică.

Este îndeplinită şi cerinţa ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât de încadrarea acestui tip de studii în categoriile utilizate de legislaţia ce reglementează drepturile de pensie depinde recunoaşterea perioadei de studii ca fiind stagiu asimilat, respectiv vechime în serviciu şi, implicit, stabilirea cuantumului pensiei cuvenite.

Problema prezintă caracter de noutate dată fiind jurisprudenţa relativ recentă depusă la dosarul cauzei din care rezultă o interpretare diferită a textelor de lege incidente, cu consecinţa recunoaşterii sau nu a respectivei perioade de studii în calculul drepturilor de pensie, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competenţă materială, şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

În consecinţă, se reţine că cele două sesizări conexate îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile.

Pe fondul sesizărilor se reţine că ambele instanţe de trimitere solicită a se interpreta dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, care se referă la stagiul asimilat, şi prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, care definesc vechimea în serviciu.

Astfel, referitor la interpretarea dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă a adresat întrebarea „dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Şcolii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională”. Simultan, în interpretarea aceloraşi texte de lege, Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă a formulat întrebarea în sensul „dacă perioada în care o persoană a urmat ciclul de învăţământ profesional de muzică militară din cadrul Şcolii Militare de Muzică constituie perioadă în care a fost elev al unei şcoli militare pentru formarea cadrelor militare sau, dimpotrivă, poate fi echivalată liceului militar”.

În acest context, cu titlu prealabil, se constată că, aparent şi formal, cele două sesizări cuprind întrebări cu un conţinut diferit. În esenţă însă finalitatea ambelor întrebări este aceeaşi, slujind soluţionării unor cereri cu obiect identic, iar răspunsul la cea de-a doua întrebare nu va constitui decât o etapă în argumentarea soluţiei privitoare la întrebarea adresată de Curtea de Apel Oradea, care are un conţinut ceva mai extins. Pentru a nu fragmenta artificial argumentele şi a oferi o cursivitate logică expunerii acestora, cele două întrebări vor fi analizate unitar.

Cu aceste precizări, se constată în continuare că este corectă opinia potrivit căreia perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Şcolii Militare de Muzică, astfel cum era organizată prin Decretul nr. 198/1953, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare naţională, dar nici nu poate fi echivalată liceului militar.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu asimilat perioada în care asiguratul a fost „elev al unei şcoli militare (…), cu excepţia liceului militar”.

Aceeaşi perioadă poate fi valorificată ca vechime în serviciu de către o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, respectiv de militarii cu vocaţie la pensia militară de stat reglementată de Legea nr. 223/2015. Potrivit acestei legi, constituie vechime în serviciu perioada în care această persoană „a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal” [art. 3 lit. e) pct. 3 din lege].

Problema de drept care se impune a fi dezlegată cu prioritate este dacă un elev al ciclului profesional al Şcolii Militare de Muzică, astfel cum aceasta a fost organizată prin Decretul nr. 198/1953, poate fi considerat elev al unei şcoli militare în sensul prevăzut de textele de lege menţionate sau, dimpotrivă, ca urmând cursuri de nivel liceal.

Pentru lămurirea acestui aspect este necesar a se porni de la noţiunea de şcoală militară.

Este de remarcat faptul că, potrivit dispoziţiilor ce au reglementat îndeplinirea serviciului militar pe perioada în litigiu (în speţele în care s-au formulat sesizările, perioada în litigiu este 1972-1976), cadrele militare permanente se compun din subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate (art. 29 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 61 din Legea nr. 14/1972). De asemenea, potrivit art. 26 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 56-57 din Legea nr. 14/1972, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admişi în şcolile militare, respectiv se pot prezenta la concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ.

Este evident că, potrivit legislaţiei menţionate, una dintre condiţiile necesare pentru a accede într-o instituţie militară de învăţământ care asigura o pregătire militară finalizată cu acordarea calităţii de cadru militar şi a unui grad corespunzător acestei pregătiri era împlinirea vârstei de 18 ani, şcolile militare fiind destinate formării de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 198/1953, Şcoala Militară de Muzică era organizată în trei cicluri de pregătire: ciclul profesional de muzică militară, ciclul de sergenţi muzicali şi ciclul de ofiţeri dirijori.

Ciclul profesional de muzică militară pregătea muzicanţi executanţi şi se adresa persoanelor absolvente a 7 clase elementare, cu aptitudini muzicale şi vârsta cuprinsă între 15 şi 17 ani, iar programa de învăţământ era aceea a şcolilor profesionale. Baza de recrutare pentru ciclul sergenţilor muzicanţi era constituită din absolvenţii ciclului anterior care împliniseră 18 ani sau militarii în termen cu pregătire muzicală echivalentă, acceptaţi în urma susţinerii unui examen de admitere.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că ciclul profesional de muzică militară este corespondentul unei şcoli profesionale, ce putea fi urmată după ciclul gimnazial, ca variantă de studii alternativă şi corespondentă, ca nivel, liceului. În aceste condiţii, chiar dacă, formal, acest ciclu şcolar este inclus într-o unitate de învăţământ ce purta denumirea de Şcoală Militară de Muzică, nu poate fi calificat ca formă de învăţământ militar în sensul legii, nici echivalentă liceului militar, dar nici echivalentă unei şcoli militare.

Aceasta întrucât, potrivit reglementărilor legale menţionate anterior, şcolile militare se adresează absolvenţilor de liceu sau şcoli profesionale, sunt destinate pregătirii cadrelor militare permanente, au o programă stabilită de Ministerul Apărării Naţionale, iar absolvenţii acestora devin militari activi deţinători ai gradelor militare.

Criteriile enunţate sunt îndeplinite doar de ciclurile de sergenţi muzicali şi de ofiţeri dirijori din cadrul Şcolii Militare de Muzică. De altfel, în speţele în care s-au formulat prezentele sesizări, ciclul şcolii de subofiţeri a fost valorificat ca vechime în serviciu pentru beneficiarii pensiilor militare.

Prin urmare, durata ciclului profesional nu poate dobândi valenţele unui stagiu valorificabil la stabilirea drepturilor de pensie, nefiind echivalentul unei şcoli militare. În soluţionarea problemei de drept este important a se distinge între formele de învăţământ, în funcţie de conţinutul ciclului de învăţământ, şi de a se verifica îndeplinirea criteriilor ce caracterizează o şcoală destinată formării cadrelor militare, prin raportare la reglementările specifice domeniului apărării naţionale, fără ca analiza să se limiteze la aspectul formal al denumirii acestei instituţii.

Ciclul de învăţământ profesional, deşi se află la acelaşi nivel, este distinct şi de cel liceal, din punctul de vedere al formei de învăţământ. În ceea ce priveşte învăţământul profesional de muzică militară din cadrul Şcolii Militare de Muzică, acesta a fost transformat în ciclu liceal în mod expres prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990, astfel că, până la această dată, nu se poate vorbi de echivalarea studiilor profesionale cu cele liceale.

Deşi acest aspect nu are legătură directă cu stabilirea drepturilor de pensie, întrucât perioada studiilor liceale nu reprezintă stagiu, întrebarea adresată de Curtea de Apel Piteşti urmăreşte identificarea unui argument care să justifice de ce un astfel de ciclu de şcoală profesională nu poate fi valorificat, deşi nu este exclus expres de lege, precum liceul, din categoria perioadelor asimilate stagiului contributiv sau vechimii în serviciu.

Din acest punct de vedere se poate aprecia că, în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o şcoală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepţie, la învăţământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel „liceal”, aflat între ciclurile gimnaziale şi postliceale (nivel în care sunt cuprinse şi şcolile profesionale), şi nu o anumită formă de învăţământ, „liceul”. Prin urmare, nu se poate considera că a fost inclusă în perioada de stagiu asimilat, respectiv de vechime în serviciu perioada în care au fost urmate cursurile unor instituţii de învăţământ de acelaşi nivel cu cele exceptate, doar pentru că nu au fost indicate în mod formal.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,