Decizia nr. 57 din 11 septembrie 2017 referitor la interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă aceste dispoziții legale se aplică doar în cazul în care persoana împuternicită să aplice sancțiunea contravențională sesizează organul de urmărire penală sau se aplică și în cazul în care organul de urmărire penală se sesizează din oficiu cu cercetarea unei fapte care mai întâi este urmărită ca infracțiune și ulterior se stabilește de către procuror că ea ar putea constitui contravenție, precum și referitor la aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (3) teza a II- a din O.G. nr. 2/2001 în situația în care dispozițiile art. 30 alin. (2) și (3) din același act normativ sunt incidente și în cazul sesizării din oficiu a organului de urmărire penală

Decizia nr. 57 din 11 septembrie 2017 referitor la interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă aceste dispoziții legale se aplică doar în cazul în care persoana împuternicită să aplice sancțiunea contravențională sesizează organul de urmărire penală sau se aplică și în cazul în care organul de urmărire penală se sesizează din oficiu cu cercetarea unei fapte care mai întâi este urmărită ca infracțiune și ulterior se stabilește de către procuror că ea ar putea constitui contravenție, precum și referitor la aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (3) teza a II- a din O.G. nr. 2/2001 în situația în care dispozițiile art. 30 alin. (2) și (3) din același act normativ sunt incidente și în cazul sesizării din oficiu a organului de urmărire penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)