AFFAIRE IVARS CONTRE LA FRANCE

Rezoluția ResDH(2003) 105 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 30 octombrie 2001 (a se vedea amiabil) în cauza Ivars împotriva Franței (adoptată de Comitetul de Miniștri la 17 iunie 2003, cu ocazia celei de-a 841-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul art. 46, alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") și având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 30 octombrie 2001 în cauza Ivars și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul art. 46 din Convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 49350/99) formulată împotriva Franței, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 17 mai 1997 în temeiul vechiului articol 25 din Convenție, de către domnul André Gabriel Ivars, resortisant francez, și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că t ă ț ii privind durata excesivă a unei proceduri penale intentate împotriva sa Având în vedere că, în hotărârea sa din 30 octombrie 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având în vedere că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat notă de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră În ceea ce privește condițiile prevăzute în regulamentul amiabil, s-a convenit că guvernul Franței va plăti părții solicitante suma de 40 000 de franci francezi în termen de trei luni de la notificarea hotărârii. Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a fost subordonată revocarea sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenția S și că dobânzile de întârziere datorate, și anume 33,45 EUR, fuseseră plătite la 9 iulie 2002, și că ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Résolution ResDH(2003)105

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 30 octobre 2001 (Règlement amiable)

dans l’affaire Ivars contre la France

(adoptée par le Comité des Ministres le 17 juin 2003,

lors de la 841e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 30 octobre 2001 dans l’affaire Ivars et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 49350/99) dirigée contre la France, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 17 mai 1997 en vertu de l’ancien article

25 de la Convention, par M. André Gabriel Ivars, ressortissant français, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure pénale intentée à son encontre

;

Considérant que dans son arrêt du 30 octobre 2001, la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre

;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la France payerait à la partie requérante la somme de 40 000 francs français, dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt

;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que le 18 mars 2002, après l’expiration du délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable

et que les intérêts de retard dus, soit 33,45 euros, avaient été versés le 9 juillet 2002, et qu’aucune autre mesure n’était exigée en l’espèce afin de se conformer à l’arrêt de la Cour,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la France, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention.