Muonio Saami Village împotriva Suediei

Rezoluția ResDH(2003)120 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 9 ianuarie 2001 (în a doua instanță) în cauza Muonio Saami Village împotriva Suediei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 17 iunie 2003, în cadrul celei de-a 841-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alin. (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor la lamaie și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") (denumită în continuare "Convenția"), având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor de Lamaie" pronunțată la 9 ianuarie 2001 în cauza Muonio Saami Village și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul art. 46 din Convenție Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 28222/95) formulată împotriva Suediei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 7 octombrie 1994 în temeiul vechiului articol 25 din Convenție, de către un sat suedez, Muonio Saami, și pe care Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil că cauza sa privind acordarea de autorizații pentru creșterea renilor nu ar fi fost ascultată de o instanță independentă Având în vedere că, în hotărârea sa din 9 ianuarie 2001, Curtea,

care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având în vedere că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat notă de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră (i) În conformitate cu prevederile regulamentului amiabil, s-a convenit că guvernul Suediei va plăti părții solicitante suma globală de 65 000 de coroane suedeze; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a fost subordonată revocarea sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenția S După ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Suediei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2003)120 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 9 janvier 2001 (Règlement amiable) dans l’affaire Muonio Saami Village contre la Suède (adoptée par le Comité des Ministres le 17 juin 2003, lors de la 841e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 9 janvier 2001 dans l’affaire Muonio Saami Village et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 28222/95) dirigée contre la Suède, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 7 octobre 1994 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par un village suédois, Muonio Saami, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief selon lequel son affaire relative à l’octroi d’autorisations pour élever des rennes n’aurait pas été entendue par un tribunal indépendant ; Considérant que dans son arrêt du 9 janvier 2001, la Cour,

ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ; Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la Suède payerait à la partie requérante la somme globale de 65 000 couronnes suédoises ; Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que le 15 janvier 2001 le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable et qu’aucune autre mesure n’était exigée en l’espèce afin de se conformer à l’arrêt de la Cour, Déclare,

après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Suède, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.