AFFAIRE VARGA CONTRE LA REPUBLIQUE SLOVAQUE

Rezoluția ResDH(2005)82 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 noiembrie 2002 (Regulament amiabil) în cauza Varga împotriva Republicii Slovace (adoptată de Comitetul de Miniștri la 18 iulie 2005, cu ocazia celei de-a 933-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") (denumită în continuare "Convenția"), având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 26 noiembrie 2002 în cauza Varga și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 41384/98) adresată împotriva Republicii Slovace, formulată în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 13 ianuarie 1998, în temeiul fostului articol 25 din convenție, de domnul Štefan Varga, resortisant slovac, și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibile obiecțiunile privind durata excesivă a unei proceduri penale și lipsa unei căi de atac efective în acest sens; întrucât, în hotărârea sa din 26 noiembrie 2002, Curtea,

care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și reclamanta și s-a asigurat că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis, în unanimitate, să elimine cauza rolului și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei în fața Marii Camere; Având în vedere că, în conformitate cu regulamentul amiabil, s-a convenit ca guvernul Republicii Slovace să plătească părții solicitante suma globală de 130 000 de coroane slovace pentru prejudiciul moral și material și cheltuielile și cheltuielile de judecată, în termen de trei luni de la pronunțarea hotărârii Reamintind că art. 43 alineatul (3) din Regulamentul de procedură [fostul articol 44 alineatul (2) ] prevede că decizia de a elimina din rol o cerere declarată admisibilă are forma unei hotărâri care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului de Miniștri pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-au fost subordonate retragerea, soluționarea amiabilă sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție, asigurându-se că, la 27 februarie 2003,

guvernul statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în regulamentul amiabil și că în cazul de față nu se solicită nicio altă măsură pentru a se conforma hotărârii Curții, Declar, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Republicii Slovace, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2005)82 relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 26 novembre 2002 (Règlement amiable) dans l'affaire Varga contre la République slovaque (adoptée par le Comité des Ministres le 18 juillet 2005, lors de la 933e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n o 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l'arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 26 novembre 2002 dans l'affaire Varga et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l'article 46 de la Convention ; Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n o 41384/98) dirigée contre la République slovaque, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 13 janvier 1998, en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par M. Štefan Varga, ressortissant slovaque, et que la Cour, saisie de l'affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n o 11, a déclaré recevable les griefs concernant la durée excessive d'une procédure pénale et l'absence de recours effectif à cet égard ; Considérant que dans son arrêt du 26 novembre 2002, la Cour,

ayant pris acte d'un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l'Etat défendeur et la partie requérante, et s'étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l'homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l'unanimité, de rayer l'affaire du rôle et a pris note de l'engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l'affaire devant la Grande Chambre ; Considérant qu'aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la République slovaque payerait à la partie requérante la somme globale de 130 000 couronnes slovaques au titre du préjudice moral et matériel et des frais et dépens, dans les trois mois à compter du prononcé de l'arrêt ; Rappelant que l'article 43, paragraphe 3, du Règlement de la Cour (ancien article 44, paragraphe 2) prévoit que la décision de rayer du rôle une requête déclarée recevable revêt la forme d'un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l'article 46, paragraphe 2, de la Convention, l'exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement, le règlement amiable ou la solution du litige ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S'étant assuré que le 27 février 2003 le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable et qu'aucune autre mesure n'était exigée en l'espèce afin de se conformer à l'arrêt de la Cour, Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la République slovaque, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.