Rezoluția ResDH(2005)89 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 aprilie 2000 în cauza Thlimmenos împotriva Greciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 octombrie 2005, în cadrul celei de-a 940-a ședințe a delegaților miniștrilor) În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția privind drepturile omului") (denumită în continuare "Convenția") (denumită în continuare "Convenția") (având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 6 aprilie 2000 în cauza Thlimmenos) și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 34369/97) adresată Greciei, depusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 18 decembrie 1996 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către domnul Iakovos Thlimmenos, resortisant grec, și că Comisia a declarat admisibile obiecțiunile privind pe de o parte refuzul autorităților naționale de a-l numi într-un post de expert contabil, din cauza condamnării sale penale în 1983 pentru insubordonare - a refuzat să poarte uniforma militară - și, pe de altă parte, durata excesivă a procedurii pentru a contesta refuzul numirii sale în fața instanțelor administrative Reamintind că cauza a fost adusă în fața Curții de către Comisie la 22 martie 1999, având în vedere că, în hotărârea sa din 6 aprilie 2000, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 14 din Convenția combinată cu art. 9, în măsura în care excluderea reclamantului din profesia de expert contabil constituia o discriminare întemeiată pe convingerile sale religioase - a spus că nu este necesar să se examineze dacă a existat o încălcare a articolului 9 luată separat - a spus că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție din cauza duratei excesive în fața instanțelor administrative a spus că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 6 000 000 de drahme pentru daune morale, 3 000 000 de drahme pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că aceste sume ar fi majorate cu o dobândă simplă de 6% pe an de la expirarea termenului respectiv și până la plata acesteia a respins pretențiile reclamantului în materie de satisfacție echitabilă pentru surplus Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 6 aprilie 2000, având în vedere obligația Greciei de a se conforma art. 46 alin. (1) din Convenție. S-a asigurat că, la 4 iulie 2000, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 6 aprilie 2000. Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru acordarea unei despăgubiri integrale reclamantului pentru încălcările constatate (restitutio in integrum) și pentru evitarea unor noi încălcări similare celor constatate în prezenta hotărâre. ; aceste informații sunt rezumate în anexa la prezenta rezoluție Observând în special că problema specifică a duratei procedurilor privind drepturile și obligațiile cu caracter civil în fața instanțelor administrative a făcut și continuă să fie examinată de autoritățile elene sub supravegherea Comitetului miniștrilor în contextul altor hotărâri ale Curții Europene (a se vedea Rezoluția finală ResDH(2005)65 în cauzele Pafitis și altele împotriva Greciei) Se precizează, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Greciei, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2005)89 Informații furnizate de guvernul Greciei în cadrul examinării cazului Thlimmenos de către Comitetul de Miniștri Măsuri de ordin individual pentru a asigura restitutio in integrum pentru reclamant Ca urmare a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 aprilie 2000, Parlamentul a aprobat o nouă lege (2915/2001) și a intrat în vigoare la 29 mai 2001. Conform raportului introductiv al acestei legi, art. 27 vizează în mod specific asigurarea respectării hotărârii Thlimennos de către Grecia. art. 27 alineatul (1) prevede eliminarea cazierului judiciar al tuturor condamnărilor penale impuse până la 27 iunie 1997 (data intrării în vigoare a Legii 2510/1997 privind în special serviciul de înlocuire a serviciului militar) pentru acte de insubordonare bazate pe motive religioase sau ideologice, cu condiția ca persoanele în cauză să-și fi ispășit pedeapsa sau să fi fost puse în libertate condiționată, precum în cazul reclamantului. Ștergerea cazierului judiciar se face fie din oficiu, fie la cererea persoanei vizate. În temeiul articolului 27 alineatul (2), persoanele menționate la art. 27 alineatul (1) nu au obligația de a prezenta certificate care să ateste că și-au efectuat serviciul militar pentru a fi numite în sectorul public sau pentru a-și exercita orice altă ocupație. Această dispoziție se aplică retroactiv (de la 27 iunie 2005). În consecință, condamnarea reclamantului pentru insubordonare, pronunțată în 1983, a fost ștearsă din cazierul său judiciar ca urmare a unei cereri depuse de dl Iakovos Thlimmenos la departamentul de cazier judiciar al Tribunalului de Primă Instanță din Kalamata. II. Măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare În ceea ce privește încălcarea articolului 14, coroborat cu art. 9 din convenție, art. 27 din Legea 2915/2001, a remediat, de asemenea, situația tuturor celorlalți cetățeni greci în situația reclamantului sau într-o situație similară. Această măsură s-a dovedit eficientă, deoarece nu s-a adus nicio altă cauză similară în fața Curții Europene de Justiție încă din cauza Thimmenos și, în plus, au fost adoptate alte reforme legislative sau constituționale pentru a consolida protecția obiectorilor de conștiință în conformitate cu cerințele Convenției și, în general, cu standardele europene. Legea 2510/1997 (intrarea în vigoare la 27 iunie 1997) conferă opozanților de conștiință dreptul de a efectua un serviciu civil de înlocuire sau un serviciu militar neînarmat. În conformitate cu art. 18 din această lege, obiectorii de conștiință sunt definiți ca persoane care refuză să își îndeplinească serviciul militar, în numele convingerilor religioase sau ideologice □ care sunt strict aplicate de aceste persoane și care se caracterizează printr-un aspect imperios și un comportament constant care corespunde acestor convingeri. Procedurile privind recunoașterea statutului de obiector de conștiință și exercitarea serviciului civil de înlocuire sau a serviciului militar neînarmat sunt reglementate de dispozițiile specifice ale acestei legi, astfel cum a fost modificată ulterior. În aprilie 2001, dreptul la un serviciu de înlocuire a fost consacrat ulterior în Constituția Greciei; prin urmare, la art. 4 alineatul (6) s-a introdus o clauză interpretativă care prevede: dispozițiile articolului 6 nu împiedică legiuitorul să prevadă un alt serviciu obligatoriu, civil sau în cadrul forțelor armate (serviciu de înlocuire), pentru persoanele care și-au justificat în mod corespunzător obiecțiile de conștiință la exercitarea funcțiilor armate sau militare în general În ceea ce privește încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție, guvernul reamintește că Grecia a adoptat deja o serie de măsuri constituționale, legislative și practice pentru accelerarea procedurilor în fața Consiliului de Stat și a instanțelor administrative inferioare (a se vedea Rezoluția finală ResDH(2005)65 privind cauza Pafitis și alte 14 cauze împotriva Greciei). Unele aspecte suplimentare au fost evidențiate în hotărârile mai recente (de exemplu, cauza Manios, Hotărârea din 11 martie 2004) și sunt în curs de examinare de către autoritățile elene sub supravegherea Comitetului, în contextul executării de către Grecia a acestor hotărâri. Problema lipsei unei căi de atac efective pentru a se plânge de durata excesivă a procedurilor naționale este, de asemenea, discutată în acest context. În cadrul examinării măsurilor necesare, guvernul ia în considerare recomandarea menționată în Declarație adoptată de Comitetul de Miniștri în cadrul celei de-a 114-a sesiuni din mai 2004, în special cele referitoare la importanța acțiunilor naționale și a formării profesionale. Diseminarea și publicarea hotărârii : Hotărârea Curții Europene în cauza Thimmenos a fost tradusă în limba greacă de Ministerul Afacerilor Externe și a fost difuzată pe scară largă tuturor autorităților competente. Guvernul elen consideră că măsurile menționate anterior au remediat consecințele încălcărilor asupra reclamantului și vor preveni noi încălcări similare. Prin urmare, Grecia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în cauza Thlimmenos.
Résolution ResDH(2005)89
relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme
du 6 avril 2000
dans l'affaire Thlimmenos contre la Grèce
(adoptée par le Comité des Ministres le 26 octobre 2005,
lors de la 940e réunion des Délégués des Ministres)
Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la
Convention»),
Vu l'arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 6 avril 2000 dans l'affaire Thlimmenos et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l'article 46 de la Convention
;
Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n
o
34369/97) dirigée contre la Grèce, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 18 décembre 1996 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par M. Iakovos Thlimmenos, ressortissant grec, et que la Commission a déclaré recevables les griefs concernant d'une part
le refus des autorités nationales de le nommer à un poste d'expert-comptable, en raison de sa condamnation pénale en 1983 pour insubordination - il avait refusé de porter l'uniforme militaire -, et d'autre part la durée excessive de la procédure pour contester le refus de sa nomination devant les juridictions administratives
;
Rappelant que l'affaire a été portée devant la Cour par la Commission le 22 mars 1999
;
Considérant que dans son arrêt du 6 avril 2000 la Cour, à l'unanimité
:
-
a dit qu'il y avait eu violation de l'article 14 de la Convention combiné avec l'article 9 dans la mesure où l'exclusion du requérant de la profession d'expert-comptable constituait une discrimination fondée sur ses croyances religieuses
;
- a dit qu'il n'y avait pas lieu d'examiner s'il y avait eu violation de l'article 9 pris isolément
;
- a dit qu'il y avait eu violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention en raison de la durée excessive devant les juridictions administratives
;
-
a dit que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois, 6
000
000 de drachmes pour préjudice moral, 3
000
000 de drachmes au titre des frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple de 6% l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement
;
-
a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus
;
Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article
46, paragraphe 2, de la Convention
;
Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 6
avril 2000, eu égard à l'obligation qu'a la Grèce de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention
;
S'étant assuré que le 4 juillet 2000, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 6 avril 2000
;
Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d'octroyer au requérant une réparation intégrale pour les violations constatées (
restitutio in integrum
) et d'éviter de nouvelles violations semblables à celles constatées dans le présent arrêt
; ces informations sont résumées dans l'annexe à la présente résolution
;
Notant en particulier que le problème spécifique de la durée des procédures concernant des droits et obligations de caractère civil devant les juridictions administratives a fait et continue d'être l'objet d'un examen par les autorités grecques sous la supervision du Comité des Ministres dans le contexte d'autres arrêts de la Cour européenne (voir la Résolution finale ResDH(2005)65 dans les affaires Pafitis et autres contre la Grèce)
;
Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Grèce, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.
Annexe à la Résolution ResDH(2005)89
Informations fournies par le Gouvernement de la Grèce
lors de l'examen de l'affaire Thlimmenos
par le Comité des Ministres
I.
Mesures d'ordre individuel visant à assurer la
restitutio in integrum
pour le requérant
:
A la suite de l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 6 avril 2000, une nouvelle loi (2915/2001) a été approuvée par le Parlement et est entrée en vigueur le 29 mai 2001. Selon le rapport introductif de cette loi, son article 27 vise spécifiquement à assurer le respect de l'arrêt Thlimennos par la Grèce.
L'article 27, paragraphe 1, prévoit l'effacement du casier judiciaire de toutes les condamnations pénales imposées jusqu'au 27 juin 1997 (date de l'entrée en vigueur de la loi 2510/1997 relative notamment au service de remplacement du service militaire) pour des actes d'insubordination fondés sur des motifs religieux ou idéologiques, à condition que les personnes concernées aient purgé leur peine ou aient été placées en liberté conditionnelle comme dans le cas du requérant. L'effacement du casier judiciaire se fait soit d'office soit sur demande de la personne concernée.
En vertu de l'article 27, paragraphe 2, les personnes visées à l'article 27, paragraphe 1, n'ont pas l'obligation de produire des certificats attestant qu'elles ont effectué leur service militaire pour être nommées dans le secteur public ou pour y exercer toute autre occupation. Cette disposition s'applique rétroactivement (à compter du 27 juin 2005).
En conséquence, la condamnation du requérant pour insubordination, prononcée en 1983, a été effacée de son casier judiciaire suite à une demande déposée par M. Iakovos Thlimmenos auprès du service du casier judiciaire du tribunal de première instance de Kalamata.
II.
Mesures d'ordre général visant à prévenir des violations similaires
:
En ce qui concerne la violation de l'article 14, combiné avec l'article 9, de la Convention, l'article 27 précité de la loi 2915/2001, a également remédié à la situation de tous les autres citoyens grecs dans la situation du requérant ou dans une situation similaire. Cette mesure s'est avérée efficace puisque aucune autre affaire similaire n'a été portée devant la Cour européenne depuis l'affaire Thlimmenos.
De plus, d'autres réformes législatives ou constitutionnelles ont été adoptées pour renforcer la protection des objecteurs de conscience en conformité avec les exigences de la Convention et plus généralement avec les standards européens.
La loi 2510/1997 (entrée en vigueur le 27 juin 1997) donne aux objecteurs de conscience le droit d'effectuer un service civil de remplacement ou un service militaire non armé. En vertu de l'article 18 de cette loi, les objecteurs de conscience sont définis comme des personnes refusant d'effectuer leur service militaire «
au nom de convictions religieuses ou idéologiques
» qui sont strictement appliquées par ces personnes et qui se caractérisent par un aspect impérieux et un comportement constant correspondant à ces convictions. Les procédures concernant la reconnaissance du statut d'objecteur de conscience et l'exercice du service civil de remplacement ou du service militaire non armé sont régies par des dispositions précises de cette loi, telle qu'amendée par la suite.
En avril 2001, le droit à un service de remplacement a par la suite était consacré dans la Constitution grecque. Une clause interprétative a donc été insérée à l'article 4, paragraphe 6, qui prévoit
: «
Chaque Grec apte à porter les armes doit contribuer à la défense de la nation ainsi que prévu par la loi
». Selon la nouvelle clause interprétative, «
les dispositions de l'article 6 n'empêchent pas le législateur de prévoir un autre service obligatoire, civil ou au sein des forces armées (service de remplacement), pour les personnes ayant dûment justifié leur objection de conscience à l'exercice de fonctions armées ou militaires en général
».
En ce qui concerne la violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention, le gouvernement rappelle qu'une série de mesures constitutionnelles, législatives et pratiques a déjà été adoptée par la Grèce pour l'accélération des procédures devant le Conseil d'Etat et les juridictions administratives inférieures (voir la résolution finale ResDH(2005)65 concernant l'affaire Pafitis et autres et 14 autres affaires contre la Grèce). Certaines questions additionnelles ont été mises en relief dans des arrêts plus récents (par exemple l'affaire Manios, arrêt du 11 mars 2004), et sont en cours d'examen par les autorités grecques sous la surveillance du Comité, dans le contexte de l'exécution par la Grèce de ces arrêts. Le problème de l'absence de recours effectif pour se plaindre de la durée excessive des procédures nationales est également examiné dans ce contexte. Dans le cadre de l'examen des mesures requises, le gouvernement tient compte de la Recommandation citée dans la Déclaration adoptée par le Comité des Ministres lors de sa 114e session en mai 2004, et en particulier celles relatives à l'importance des recours nationaux et de la formation professionnelle.
Dissémination et publication de l'arrêt
: l'arrêt de la Cour européenne dans l'affaire Thlimmenos a été traduit en grec par le ministère grec des affaires étrangères et largement diffusé à toutes les autorités compétentes.
Le Gouvernement grec considère que les mesures précitées ont remédié aux conséquences des violations pour le requérant et préviendront de nouvelles violations similaires. En conséquence, la Grèce a rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention dans l'affaire Thlimmenos.