ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 722/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: A.M., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, a solicitat anularea hotărârii nr. 1850 din 28 mai 2002, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000. Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr. 373/CA/P din 24 iunie 2002, a admis acțiunea și a anulat hotărârea nr. 1850 din 28 mai 2002, emisă de pârâtă și a obligat-o să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute în acest act normativ, cei care au fost strămutați pentru motive etnice, în perioada prevăzută la art. 1. Prin H.G.

nr. 127/2000, dată în aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, s-a prevăzut că noțiunea de strămutat include și aceea de refugiat. Reclamanta s-a născut în perioada cât părinții ei au fost în refugiu, astfel că dobândește statutul juridic al părinților. Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs, susținând că se impune admiterea lui, casarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii, întrucât reclamanta nu era născută la data strămutării părinților. Recursul este nefondat. Reclamanta s-a născut la 1 martie 1942, în perioada în care părinții erau strămutați în orașul Deva, județul Hunedoara. Statutul de refugiat al părinților duce ca și copilul să beneficieze de acesta, cu precizarea că perioada ce urmează a-i fi recunoscută, cuprinde data nașterii, 1 martie 1942, până la 6 martie 1945. Soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 312 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței nr.3 73/CA/P din 24 iunie 2002, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.