ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 530/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 26 aprilie 2002, reclamantul C.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 195 din 11 martie 2002, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999. În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a fost conceput la data strămutării părinților și născut în localitatea de refugiu a acestora. Prin sentința civilă nr. 335/2002, a Curții de Apel Oradea, acțiunea a fost admisă, reținându-se că reclamantul a suferit aceleași efecte ale strămutării, ca și părinții săi. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat că situația reclamantului nu este prevăzută de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în sensul că la data strămutării părinților, nefiind născut, nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutat; că nu avea capacitate juridică, iar legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință, în favoarea fătului conceput. Verificând cauza în funcție de motivele de recurs formulate, în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică. Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul s-a născut la data de 3 august 1941, în Arad, locul în care s-au refugiat părinții săi, în urma ocupării Ardealului de Nord, suferind împreună cu aceștia, privațiunile datorate prigoanei pe motive etnice.

Din acest considerent, nu are nici o relevanță împrejurarea că reclamantul nu era născut la data refugierii părinților și că s-a născut în timpul refugiului acestora. Oricum, prin art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, se recunosc drepturile copilului de la concepțiune, dacă se naște viu. Față de cele mai sus reținute, soluția instanței de fond este conformă dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 și corespunde principiului echității. Pe cale de consecință, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței, conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 335/CA/2002 - P din 10 iunie 2002, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2003.