Jakoubek împotriva Cehiei

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 14271/03 de către Tomáš JAKOUBEK împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care a stat la 14 februarie 2006 în calitate de Cameră compusă de: J.-P. Președintele Costa Cabral Barreto Jungwiert Butkevych Ugrekhelidze dna Mularoni dna Fura-Sandström, judecători și dna Dollé grefier având în vedere cererea depusă la 28 aprilie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de către solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, Tomáš Jakoubek, este un ceh care s-a născut în 1956 și trăiește în Štěchovice.

În fața Curții el este reprezentat de dl. Vladimír Zeithaml, avocat practicant la Praga. Guvernul este reprezentat de agentul lor, dl V.A. Schorm, Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. În 1988 reclamantul a suferit leziuni grave atunci când a fost atacat de doi polițiști. În 1989 a fost acordat o prestație de invaliditate. La 24 aprilie 1989, reclamantul a emis o procedură pentru daune împotriva Ministerului Internului. Potrivit Guvernului, acțiunea a fost introdusă la 30 iunie 1989. Se pare că anumite afirmații ale reclamantului rămân încă nedecidate. COMPLAINT Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge inițial cu privire la durata procedurii.

Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: „I, Vít Schorm, Agent al Guvernului Republicii Cehe, declară că Guvernul Republicii Cehe oferă să plătească 11.000 de euro Tomáš Jakoubek în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Tomáš Jakoubek, reține că Guvernul Republicii Cehe sunt dispuși să-mi plătească suma de 11.000 de euro în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile.

Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Republicii Cehe în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea suplimentară a cererii (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, cererea la cazul articolului 29 § 3 din Convenție ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

DECISION Application no. 14271/03 by Tomáš JAKOUBEK against the Czech Republic The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 14 February 2006 as a Chamber composed of: Mr J.-P. Costa , President , Mr I. Cabral Barreto , Mr K. Jungwiert , Mr V. Butkevych , Mr M. Ugrekhelidze , Mrs A. Mularoni , Mrs E. Fura-Sandström, judges , and Mrs S. Dollé , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 28 April 2003, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Tomáš Jakoubek, is a Czech national who was born in 1956, and lives in Štěchovice.

Before the Court he is represented by Mr Vladimír Zeithaml, a lawyer practising in Prague. The Government are represented by their Agent, Mr V.A. Schorm, Ministry of Justice. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. In 1988 the applicant suffered serious injuries when attacked by two policemen. In 1989 he was granted an invalidity benefit. On 24 April 1989 the applicant issued proceedings for damages against the Ministry of the Interior. According to the Government, the action was introduced on 30 June 1989. It appears that certain of the applicant’s claims still remain undecided. COMPLAINT Invoking Article 6 § 1 of the Convention, the applicant originally complained about the length of the proceedings.

THE LAW The Court received the following declaration from the Government: “I, Vít Schorm, Agent of the Government of the Czech Republic, declare that the Government of the Czech Republic offer to pay 11,000 euros to Tomáš Jakoubek with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Tomáš Jakoubek, note that the Government of the Czech Republic are prepared to pay me the sum of 11,000 euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable.

It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against the Czech Republic in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties.

It finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the further examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, the application to the case of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued and the case struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. S. Dollé J.-P. Costa Registrar President