ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1747/2004

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la 18

iunie 2002, contestatoarea M.V. a solicitat Colegiului jurisdicțional al

Camerei de Conturi a județului Bistrița Năsăud, anularea deciziei de imputare nr.

171/2002, emisă de Spitalul Orășenesc Năsăud, prin care i s-a imputat suma de

4.180.830 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit.

Prin sentința nr. 32 din 24 iulie

2002, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a județului Bistrița Năsăud

a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Bistrița

Năsăud.

Pentru a pronunța această hotărâre,

Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a reținut, referitor la calitatea

persoanei fizice răspunzătoare, potrivit art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992,

că aceasta trebuie să fie administrator, gestionar sau contabil la persoana

juridică supusă controlului, ceea ce nu este cazul în speță.

S-a mai reținut că instanțele Curții

de Conturi pot judeca și alte persoane, numai dacă au participat la producerea

pagubei, împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul, angajați la

persoana juridică controlată.

Întrucât Camera de Conturi nu a fost

sesizată cu privire la întreaga pagubă, împotriva conducerii spitalului,

singură sau împreună cu salariații care au beneficiat de majorări salariale,

s-a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992.

Primind cauza spre soluționare,

Tribunalul Bistrița Năsăud, prin sentința civilă nr. 436 din 13 septembrie 2002, a declinat competența judecării litigiului, în favoarea Colegiului jurisdicțional al Camerei de

Conturi Bistrița Năsăud.

Tribunalul a reținut că Spitalul

Orășenesc Năsăud, ca unitate publică, se încadrează în categoria persoanelor

juridice supuse controlului Curții de Conturi, potrivit art. 18 lit. e) din

Legea nr. 94/1992, iar pe de altă parte, răspunderea principală pentru

producerea prejudiciului revine conducerii spitalului, în calitate de ordonator

de credite, paguba producându-se însă, și prin contribuția întregului personal

al unității, care a beneficiat de diferența de salariu.

Examinând conflictul negativ de

competență, Curtea va stabili că este competent să soluționeze cauza,

Tribunalul Bistrița-Năsăud, în temeiul dispozițiilor art. 2 lit. b) pct. 1 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art.

41 din Legea nr. 94/1992, sunt supuse judecării instanțelor Curții de Conturi,

contestațiile introduse împotriva actelor de imputație, de către

administratori, gestionari, contabili, precum și de către ceilalți salariați

care au participat împreună cu aceștia la producerea pagubelor cauzate persoanelor

juridice, prevăzute în art. 18 din lege.

La stabilirea competenței materiale

a instanțelor Curții de Conturi, se constată că legea are în vedere atât

criteriul persoanei juridice controlate, indicate de dispozițiile art. 18 - 20

din Legea nr. 94/1992, cât și acela al calității persoanelor fizice răspunzătoare.

În ce privește calitatea persoanelor

fizice răspunzătoare, potrivit dispozițiilor art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992,

aceștia trebuie să fie administratori, gestionari sau contabili al persoanei

juridice supuse controlului organelor Curții de Conturi, ceea ce nu este cazul

în speță. Alte persoane pot fi judecate de instanțele Curții de Conturi, numai

dacă au participat la producerea prejudiciului împreună cu administratorul,

gestionarul sau contabilul persoanei juridice controlate.

În cazul de față, decizia de

imputare s-a emis în sarcina unei simple salariate, beneficiară a unor drepturi

salariale necuvenite, persoană care nu a participat în nici un mod la

producerea prejudiciului.

Paguba a fost cauzată în patrimoniul

spitalului, exclusiv din culpa conducerii spitalului, care a majorat cu 10%, în

mod nelegal, salariile de încadrare a unei părți din personal.

În ipoteza dată, actul de imputație

nu privește o persoană vizată prin art. 41 din Legea nr. 94/1992, astfel încât

competența de soluționare a contestației revine instanței care judecă litigiile

de muncă, tribunalul, întrucât dispozițiile de exceptare de la normele de drept

comun limitează competența instanțelor Curții de Conturi, de judecare a

contestațiilor împotriva actelor de imputare, numai la situațiile indicate în art.

41 din lege.

Întrucât nu sunt îndeplinite

cerințele art. 41 din Legea nr. 94/1992, contestația la decizia de imputare are

natura juridică a unui conflict de muncă, competența materială de soluționare a

cauzei aparținând tribunalului.

De altfel, prin O.U.G. nr. 117/2003,

toate litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi ,au fost preluate,

spre soluționare, de către instanțele judecătorești ordinare.

Pe cale de consecință, în baza art. 2

lit. b) C. proc. civ., cu referire la art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999,

cauza urmează a fi înaintată Tribunalului Bistrița Năsăud, spre competentă

soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a litigiului privind pe M.V,, Spitalul Orășenesc Năsăud și Curtea de Conturi a

României, în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 mai 2004.