ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3912/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la 2

februarie 2004, reclamantul B.L. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de

Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 9752 din 18 decembrie

2003, prin care i-a fost respinsă, de către pârâtă, cererea de acordare a

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, acesta a

arătat că la sfârșitul lunii martie 1944 a fost strămutat, împreună cu familia,

din orașul Botoșani, în orașul Pitești, urmare a pătrunderii Armatei Sovietice

în Moldova de Nord. A mai arătat reclamantul că, în condițiile ocupației, casa

familiei sale a fost distrusă, iar întoarcerea în localitatea de domiciliu nu a

fost posibilă decât în iunie 1945.

Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 396 din 25 februarie 2004, a

admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 9752/9103 din 18 decembrie

2003 a Casei de Pensii a municipiului București și a obligat-o pe pârâtă să

emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, încadrarea în

dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 aprilie

1944 – 6 martie 1945.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs Casa de Pensii a municipiului București, susținând că, în mod

greșit, s-a acordat intimatului-reclamant, drepturile prevăzute de Legea nr.

189/2000, deoarece județul Botoșani nu a avut statutul de teritoriu cedat în

perioada 1940 – 1945.

Recursul este nefondat.

Conform dispozițiilor art. 1 lit. c)

din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legii, cetățenii români

care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6

septembrie 1940 și până la 6 martie 1945, au fost persecutați pe motive etnice.

Ori, intimatul a dovedit atât împrejurarea că a fost strămutat din orașul Botoșani,

împreună cu familia, cât și faptul, - dovedit cu adresa Institutului de Istorie

„Nicolae Iorga”, că teritoriu Moldovei de Nord și Bucovinei au avut regim de

ocupație militară în perioada aprilie 1944 – martie 1945.

De altfel, recurenta însăși a dispus

reexaminarea cererii intimatului, emițând o nouă decizie – nr. 266 din 13 mai

2004 – prin care a recunoscut încadrarea situației acestuia, în dispozițiile

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, înscris depus de intimat în dosarul de

recurs.

Față de considerentele expuse,

urmează a se respinge cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 396 din 25

februarie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 iunie 2004.