ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3020/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3020/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
Prin cererea de revizuire formulată
la data de 6 octombrie 2004 în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc.
civ. S.Î.P.A.M., cu sediul în Pitești, județul Argeș, a solicitat retractarea
deciziei civile nr. 67/R-CM din 7 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel
Pitești, secția civilă, ca fiind vădit potrivnică unui număr de 26 decizii
pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Examinând cererea, instanța de
revizuire constată cele ce succed.
Prin acțiunea civilă introdusă la data
de 21 mai 2003 reclamantul S.Î.P.A.M. a chemat în judecată pe pârâtele Școala
Valea Mare – Ștefănești și Primăria comunei Ștefănești pentru a fi obligate la
calcularea și plata corectă a drepturilor salariale cuvenite personalului
didactic în conformitate cu H.G. nr. 281/1993, Legea nr. 128/1997 și contractul
colectiv de muncă.
Tribunalul Argeș a pronunțat
sentința civilă nr. 460/CM din 15 septembrie 2003, prin care a respins
acțiunea, reținând în esență că reclamantul nu are calitate procesuală activă față
de dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, întrucât a formulat
acțiunea în nume propriu și nu în numele membrilor săi, care nu au fost
nominalizați.
Recursul declarat de reclamant a
fost respins ca nefondat prin decizia civilă care face obiectul cererii de
revizuire de față.
Instanța de recurs a constatat că
dispozițiile art. 28 alin. (2)din Legea nr. 4/2003, care prevăd dreptul
organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor
lor fără a avea nevoie de mandat expres din partea acestora, se întregesc cu
dispozițiile art. 22 C. muncii, care prevăd dreptul sindicatelor de a-și
reprezenta membrii, la cererea acestora, în cadrul conflictelor de drepturi.
În aplicarea acestor dispoziții
legale, instanța de recurs a statuat că reclamantul a făcut o acțiune în nume
propriu, iar indicarea, într-un tabel alăturat precizării ulterioare a
acțiunii, a membrilor de sindicat care solicită drepturile salariale obiect al
acțiunii nu este conformă prevederilor legale examinate, întrucât aceștia
trebuia să fie arătați în mod expres în acțiunea întocmită, în conformitate cu
dispozițiile art. 112 C. proc. civ., pentru a putea fi citați și pentru ca
eventuala hotărâre favorabilă să poată fi executată.
Concomitent acțiunii soluționate în
modul mai sus descris, reclamantul a formulat și alte acțiuni cu același
obiect, dar în contra unor pârâți diferiți diferențiați în funcție de locurile
de muncă ale unor grupuri de membri de sindicat, în fiecare acțiune calitate de
pârâți având câte o școală diferită și centrele bugetare la care acestea erau
arondate.
Toate acțiunile au fost respinse în
primă instanță de către Tribunalul Argeș cu aceeași motivare ca și în cazul de
față, reclamantul declarând recurs în toate cazurile.
În funcție de modificările
legislative intervenite în timp în materia competenței instanțelor de judecată,
parte din recursuri, cum este și cel din prezenta cauză, au fost soluționate de
Curtea de Apel Pitești, iar 26 recursuri au fost soluționate de către Înalta
Curte de Casație și Justiție.
Având de rezolvat aceeași problemă
de drept, cele două instanțe au pronunțat soluții esențial diferite.
Astfel, Curtea de Apel Pitești a
respins recursurile cu motivarea mai sus descrisă, în timp ce instanța supremă
a admis cele 26 recursuri deduse judecății sale, a casat hotărârile date în
primă instanță și a trimis cauzele spre rejudecare Tribunalului Argeș,
constatând, spre deosebire de Curtea de Apel Pitești, că prin lege se
recunoaște expres sindicatului calitate procesuală activă pentru apărarea
drepturilor de natura celor ce fac obiectul acțiunilor reclamantului, care și-a
arătat calitatea de reprezentant legal al membrilor săi, precizând în acțiuni
că a acționat în numele acestora și depunând tabel cu numele acelor membri de
sindicat.
Așa cum s-a arătat, decizia atacată
a rezolvat diferit aceeași problemă de drept față de rezolvarea dată de
instanța supremă.
Asemenea situație nu constituie însă
condiție suficientă pentru admiterea cererii de revizuire.
Revizuirea pentru contrarietate de
hotărâri este admisibilă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe
condiții, între care se află și aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare
se cere, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre,
ambele fiind pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având
aceeași calitate.
Or procesele soluționate prin
hotărârile invocate a fi potrivnice pe calea cererii de revizuire de față, sunt
numai similare ca obiect și cauză, neexistând identitate de părți.
Astfel, deși în fiecare proces
revizuentul a avut calitate de reclamant, a acționat în interesul unor grupuri
de membri de sindicat diferite, iar calitate de pârâți au avut unități de
învățământ diferite, fiecare dosar fiind format în funcție de școlile la care
aveau locurile de muncă acei membri de sindicat și de centrele bugetare care
calculau și stabileau drepturile salariale concrete.
Așadar, soluțiile diferite au fost
date în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privința părților, hotărârea
dată în fiecare dosar producând efecte numai între părțile din acel dosar,
neavând autoritate de lucru judecat asupra altor pricini similare doar prin
obiect și cauză.
A admite contrariul ar însemna ca instanța
de revizuire să se transforme într-o instanță de control judiciar și să
aprecieze care din hotărârile contrare sunt greșite, ceea ce excede competenței
sale limitate la anularea hotărârii care încalcă autoritatea lucrului judecat
dată de o hotărâre anterioară, fără a face alte aprecieri.
Pentru toate cele ce preced, cererea
de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, cererea de
revizuire formulată de S.Î.P.A.M. Pitești împotriva deciziei civile nr. 67/R-CM
din 7 septembrie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2005.