ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2419/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 7 mai 2004, reclamanta M.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 1760 din 30 martie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Sălaj și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născută în timpul refugiului părinților săi. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 774 din 3 iunie 2004, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 1760 din 30 martie 2004, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut la data de 2 octombrie 1943, dată la care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de refugiată, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulate de M.F. Recurenta a susținut că, hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus-menționate.

Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu. Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului românesc. Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor P.I. și B.I., copia fișei refugiatului C.N. (tatăl reclamantei) și copia actului de naștere al reclamantei. Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege. De altfel, așa cum rezultă din actul nou depus în recurs, de către intimata-reclamantă, prin hotărârea nr. 1889 din 15 octombrie 2004, recurenta a acordat intimatei, drepturile pretinse.

În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj împotriva sentinței civile nr. 774 din 3 iunie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 aprilie 2005.